Chiar daca nu ati citit episodul 1 sau episodul 2, nu e nicio problema, se poate incepe si de aici.
Regula 10:
plateste datoriile si facturile.
Redu numarul si valoare facturilor, ele consuma mai mult decat mancarea. Un singur telefon cu pret mic, sistem de recuperare apa de ploaie, echipamente electrice ce au consum electric mai scazut etc – toate astea fac economii de 10-50 pe luna, adica 120-600 pe an.
Regula 11: habar nu am daca am mai zis-o: plateste cat mai putin la stat. Da, statul/institutii va avea grija de viitorul nostru, noi putem avea grija mai bine de viitorul nostru 😀
Asa ca …daca putem reduce valoarea impozitelor, daca platim in avans si avem deduceri la impozitul pe casa sau deducere pt persoane in intretinere etc, daca putem sa evitam comisioanele la banci – ei bine aia sunt tot banii nostri!
Regula 12: focus pe profesie. Cauta un skill dus la perfectiune, si pergateste alte 3-5 la nivel de baza. Viata e dinamica, oricand voi sti sa iau o idee si sa o duc la perfectiune. In viata sunt mereu urcusuri si coborasuri, schimbari, asa ca profita de moment.
Cateva din sfaturile din carti (si eu care nu le-am aplicat): fa ce iti place. Cand iti place ceva, fa tot posibilul sa faci bine. Invata de la ceilalti, intreaba, uita-te.
Cauta o sursa alternativa financiara, dintr-un domeniu relativ diferit. Privind la dinamica ultimilor ani, inteleg de ce pe unii criza i-a doborat de tot, si pe altii i-a lasat in loc de 2 joburi cu unul singur.
Regula 13.
Numar ghinionist? ei bine, nu.
Doneaza, microfinanteaza in jurul tau. Ai o ruda care vrea sa faca o mica afacere si nu are toti banii pt masina pentru livrari? ai vreo vecina ce a ramas fara job si stii ca face prajituri bune? ai in cercul extins vreun copil ce e in prag de abandon scolar? sustine-le visul. Toate astea se intorc in societate, ciclul banilor se va intoarce la tine.
Eu cumpar miere de la o ruda – si ii platesc in avans recolta viitoare. Cumpar piine si torturi facute de vecine, prefer sa le vina lor un mic profit si sa nu ajunga sa se descurce mai greu. Uita-te in jur, sigur vei vedea o mica solutie.
Multumesc cu sufletul , pentru toate cele 3 postari de pana acum, despre educatia financiara !!!! MULTUMESC !!
ma bucur ca pot fi utile.
In ultimii ani am remarcat ca educatia financiara nu este un lucru des intalnit printre romani. Se invata limbi straine, noi device-uri electronice, carti, dar … cum sa ne folosim ce avem mai rar.
Pentru ca educatia asta financiara, daca nu o inveti in familie, apoi nu o preda nimeni, sistematizat si integrat. Cred ca blogurile de nisa au facut deja niste pasi uriasi in aceasta directie, in rest, mai greu. Pe copii insa e greu sa ii inveti distinctia intre a vrea si a avea nevoie. Ma bucur ca te preocupa astfel de subiecte.
Ai facut la un moment dat, o afirmatie extrem de importanta: creditul se ia in moneda in care se primeste salariul. Altfel, se ajunge la criza (vezi francul).
eu am facut creditul in 2006. Fix cand a aparut CHF pe piata. Tentatia era mare, dobanda aparenta era mai mica.
Cum am comparat eu creditele:
am cerut o simulare de credit cu valoare maxima la mai multe banci,in mai multe monezi. Aveam un carnetel cu datele – aveam de la 5 banci. practic primeam aprox. aceeasi valoare si rata era aprox. aceeasi (diferente de 2-5-6%). Dupa ce am analizat cursul euro in trecut, am considerat ca o rata in lei cu 5% mai mare nu e o problema, pt ca in 6 luni cursul valutar va creste cu 5%.
In plus, eu am verificat cat iau somajul in caz ca firma se inchide. Si am vazut ca somajul se da in lei.
Tin minte atunci ca multi ziaristi scriau: vai, CHF, cea mai tare moneda. Surpriza a fost sa aflu de la angajata bancii ca acestia au primit credite…cu dobanda VIP (preferentiala). Credite VIP au primit si ceva avocati, angajati de la stat, ba chiar si o judecatoare! avea credit de 300 mii CHF declarat ca avere (in conditiile in care eu cu salariu mediu pe economie puteam sa iau maxim un credit de 25 mii CHF).
Vai, de as mai gasi numele si articolele, sa ii intreb cum se descurca cu creditele….
Eu nu am avut educatie financiara in familie. Da, mamaia era economa (lucra la CAP, lucra cu ziua prin sat, mai vindea martea in piata branza) – dar asta e tot. Restul e format din carti.
De franc mi-a fost mereu frica, de euro, mai putin.Da, cand am luat credite si noi ne-am cam gandit. Educatia financiara nu e doar despre finante, ci despre resurse in general. Ce ai, ce iti intra in casa, ce se consuma, cat ramane. Mai degraba o educatie a propriilor resurse. Cam asa.
da, mai sunt multe de spus despre educatia financiara. De asumarea responsabilitatii, dar si de asumare a riscurilor, de facut planuri pt viitor bazandu-ne pe trecut. Eu inca incerc sa inteleg istoria banilor, istoria economiilor, dar si care segment al economiei e cel mai profitabil (comertul e mai profitabil decat productia, inventica & informatia e mai bine platita si mai dinamica decat agricultura etc) . De ex. acum in Ro cel mai bine merg vanzarile de farmaceutice.
Cat va fi populatie bolnava, va merge. Sigur ca da.
Ma uit in ultimile sute de ani, cate industrii au venit si apus: cea de farmacie mereu a fost pe val.
Speranta de viata creste, oamenii acumuleaza ani dar si bani si vor sa isi prelungeasca viata, imbunatateasca starea, nu doar omori o boala. Cum 60% din decese au cauze probleme de nutritie si igiena vietii, si desi exista informatie oamenii nu isi imbunatatesc obiceiurile, ei bine farmaceuticele vor specula asta cu medicamente de plamani pt fumatori, pt inima/colesterol pt mancai, etc.
In cercetarea farmaceutica se investeste la fel de mult ca in industria de armament, rezultate exista.
Excelent sfatul cu focus pe profesie. Daca faci ce iti place e usor sa te perfectionezi. In plus poti sa te diversifici intr-un alt domeniu, eventual daca ai deja un hobby.
E simplu pt cei 10% din oameni ce au acelasi vis din copilarie si devit f. buni in profesia lor, si isi permit sa 'ceara' salarii mari.
Pt ceilalti ca mine, o persoana obisnuita intr-un job obisnuit ramane sa imi fac treaba bine, dar si sa citesc/ adaptez atat pt job cat si in afara si gasesc noi hobby-uri. Acestea imi aduc cate un ban, dar si increderea ca in viitor daca raman fara actualul job nu voi muri de foame.
Nu știu dacă este vorba de educație financiară sau de mod de viață.
Eu nu am obișnuit să planific cheltuielile atât de bine niciodată și mereu am fost și voi rămâne îndatorat.
Mă conduc după principiul: “Banul nu are nici o valoare dacă nu-l cheltui!”
Grig recently posted…Călătoria în timp este posibilă
Bună! aş dori să te întreb câteva detalii legate de achiziţia cu banii cash a unei garsoniere/ apartament cu o cameră cu banii cash sau 2 camere cu puţin credit. Vreau să îţi fur din experienţă şi m-ai ajuta enorm . Am văzut ceva exceluri însă dacă ai avea timp să îmi dai câteva insights, ar fi minunat
Buna Anca,
In ultimile luni dobanzile la credite au scazut f. mult incat mi se pare interesant de investit cu banii altora.
Cel mai important e sa iti calculezi Return of investment = (incasariANualle-cheltuielianuale/ (cost achizitie + costNotar + costAmenajare) .
Daca e pt locuinta proprie, gandeste-te cati ani presupui sa stai acolo. Daca e pt 2-3 ani si apoi vei face copii /familie mai mare, efortul achizitiei a unei garsoniere e prea mare asa ca mai bine faci efortul si achizitionezi direct un aprt. cu 2 camere.
Mai interesant e ce zice carutacubani.ro – are simulari standard.