grabirea incoltirii semintelor

Semintele au si ele bio-ciclicitatea lor, eu omul nevolnic le dadui epste cap. De fapt natura are ritmul ei iar semintele, ca si omul, s-au adaptat in decurs de sute de mii de ani. Ca sa grabesc incoltirea, la semintele culese cu grija din toamna si tinute intr-un servetel, cu eticheta, prin dulap, le trebuie o mica pacaleala: iarna. Asa ca le-am tinut in frigider cateva zile. Apoi le-am umezit si tinut in servetel cateva zile, si stropit cu apa sa mentin umezeala pentru a simula germinarea.

La unele seminte germinarea se vede in 2-3 zile ( in special la dicotiledonate: castraveti,  dovlecel, fasole), la altele mai mult. La primele semne de germinare ( chiar daca doar cateva seminte misca), le mutai pe pamant, si acoperit cu un strat de pamant usor presarat deasupra, bine maruntit si umezit.

Din gama NU faceti ca mine: pamantul de semanat se mentine umed ! altfel semintele cedeaza…. asa ca eu am bagat totul intr-o punga, sa aiba efect de sera, altfel uscate mor si nu mai e nicio sansa.

21 thoughts on “grabirea incoltirii semintelor”

  1. Unele seminte au neaparat nevoie de iarna si tot le ia o vesnicie sa germineze. Eu am o floare care e tare incapatanata ….
    Anul asta mi-am luat o sticla cu sprit ca sa spritez usor pamantul cu apa…ca nici apa multa nu le place…se putrezesc!

  2. Nu ma gindisem ca trebuie sa stea peste iarna la frig, dar cum le tin pe balcon, s-a nimerit bine.
    Voiam sa te intreb daca folosesti ca ingrasamint zat de cafea. Citisem eu ca-i bun la plantele din ghiveci, asa ca am pus si in jardiniere, dar nu cred ca-i cea mai buna idee.

    1. Elena, plantelor de interior nu prea le place zatul, e mai bine daca il pui la compost si apoi compostul sa il adaugi la plante.Plantele trebuie sa fie de-alea carora le place aciditatea. Violetelor nu le place zatul.Daca folosesti zat, asigura-te ca lasi pamantul sa se uste bine, zatul are tendinta de a creste mucegai.Si sa nu pui mult zat la plante, cate un pic e ok!

      1. si zatul are nevoie de descompunere, asa ca amestecat in compost are timp de 1-2 luni sa fie descompus de bacterii.
        Mai interesant pt hranit plantele ar fi apa de la spalat carnea ( dar fara resturi de carne, doar apa), dar si cateva frunze de urzici. La macerat de urzici nu ma bag; miroaseee….

          1. eu am folosit 1-2 ori apa de la spalat carne… de obicei gatesc sambata (sau duminica) si tin un castron unde colectez coji de cartof (nasoi, se descopun greu), coji de morcovi, dovlecei, rosii, varza, foi salata, resturi patrunjel, etc. dar si zatul de la cafea ( se aduna putin, eu nu beau), apa cu care clatesc cana de cafea, cu care spal legumele etc. Totul se duce peste compost.

      2. Mulțumesc de informații. Chiar mi se părea ca pământul e ars unde am pus. Deci cum nu am compost mai bine nu pun. Și puneam cu mare spor peste tot…
        În schimb nu as îndrăzni să pun apa de carne. Mi se pare prea riscant.

        1. cafeaua creste aciditatea. Habar nu am cum se scade aciditatea…
          Daca tot ai ars pamantul cu zat, acum fa pocinogul pana la capat si experimenteaza si poti incerca si cu niste oleaca de apa de la spalatul carnii: are mult azot…. acelasi efect cu maceratul de urzici.

          1. N-am curaj cu apa de carne, dar am facut alt experiment: am mixat o coaja de banana si am pus-o peste pamint. M-am gindit ca e ca mulching-ul, unde ce pui se descompune la nivelul solului.

          2. Da, buna idee, mersi!
            Aseara am fost la cinema-ul unde mergem de obicei. Au pus in hol o cutie unde oricine vrea poate sa puna seminte (produse de el) in pliculete pentru altii sau sa se serveasca cu seminte. M-am uitat din curiozitate si nu erau decit de blettes(in romaneste vad ca se traduce sfecla), dar mi s-a parut super-faina initiativa. E un cinema putin special, deja de art et essai , plus ca aduc tot felul de filme militante. Au si un mare dulap cu carti de poti lua sau aduci daca ai chef carti de-acasa.

          3. eu citesc articole franceze despre gradinarit traditional, permacultura, si ei afirma ca exista o puternica miscare contra agriculturii intensive, contra utilizarii de pesticide etc. Asa ca nu ma mira ideea de a imparti seminte.
            Poti incerca cu semintele, sfecla ar trebui sa se descurce in umbra.

  3. Eu am afara, ladoi mare pentru compost dar nu pun nimic de la carne ca prinde miros si atrage animalele salbatice si nu imi trebuie gradina zoologica. Oricum ursul ne viziteaza mai des decat ne dorim !!

  4. Cam cum ar trebui pacalite semintele de petunii????ca astea pana rasar…daca rasar…si apoi pana cresc…se face august ..si-n octombrie,pa!!!!

    1. din februarie ar trebui inceputa pregatirea lor: prima data tinute in frigider ( nu congelator) cateva zile, apoi puse pe pamant reavan, stropit continuu.
      Acum cred ca e tarziu…eu o sa iau rasaduri gata inflorite din piata.

    1. cu multi ani in urma culegeam seminte de petunii.
      ultimile soiuri (astea modificate genetic)nu mai fac seminte….poate nu le-am polenizat bine? 🙂

  5. Noi ne pricepem doar la fasole 🙂 ca pe aceea o planteaza copilul mereu. Si apropo de copil, am venit sa te felicit pentru el si pentru articol! Foarte fain ai povestit, ieri nu am mai ajuns pe la Iulia, cred ca asta se intampla doar de doua-trei ori pe luna si doar de cateva luni incoace, cand mai fac pauze sau pur si simplu sunt cu prea multe pe cap la job.

Leave a Reply

Your email address will not be published.

CommentLuv badge