Candva imi placea sa numar lucrurile frumoase vazute peste zi, dar si sa le promovez:
Am uitat de asta.
Astazi am facut un gest ce il rumeg de cateva luni: am oferit o cana colegului de birou. Nu avea, asa ca bea cateva ceaiuri si cafele pe zi…in pahare de unica folosinta. Ceaiuri sunt la dispozitie (o parte aduse de colegi, o parte aduse de mine din gradina) dar langa fierbatorul de apa se adunau mereu la sfarsitul zilei un cos de pahare de unica folosinta, uzate. Trist pentru mine, de munca pentru femeia de serviciu ce vine in fiecare dimineata si verifica starea cosurilor si in cazul asta ia cu tot cu sac si schimba cu un sac nou. Nu si astazi.
Oricum aveam prea multe cesti acasa si le mutam de ici colo.
Avem nevoie de mai multi oameni ca si tine. Gestul de a darui fara sa astepti nimic in schimb e cam rar intalnit. Si pe langa gestul tau ai mai facut inca un lucru bun, ai mai eliminat niste deseuri.
multumesc dar sa stii ca am si eu un castig: declutter-ing ๐ . Nu am daruit mare lucru, am acasa un exces de cani (desi am mai aruncat ce s-a ciobit…. ne pricopsim fie cadou, fie ne atasam de cate cine stie ce pe unde mergem si luam ca suvenir, mai aduce sotul de la munca ceva cani publicitare etc).
Eu nu prea mai vad frumosul! ๐ Ma izbesc neregulile… Nu stiu ce sa zic, o fi ceva cu mine!
Laura C. recently posted…41. Jurnalul unei femei simple
Ce cana simpatica!
Imi place jocul tau, o sa il iau ca pe o provocare, sa vedem ce iese ๐
Ligia recently posted…E-lactancia
merci.
Candva urmaream gesturile frumoase si de la altii. Am uitat, in ultimile luni am uitat.
Am daruit un pui de rozmarin iesit din seminte unei gradini din oras. Frumos gestul cu cestile si ceaiurile duse la birou.
am cativa pui de rozmarin pe care ii voi darui. Sigur va veni ocazia ๐
N-am reusit sa gasesc adresa ta de mail. Poti sa mi-o pui intr-un comentariu pe care nu-l voi publica si daca vrei stergi si ce-am scris eu aici, ca nu-i la obiect ๐
Daniela Posonidi recently posted…Magie
ai un email pe pos… @gmail. com ๐
Cu fiecare articol pe care il postezi incep sa ma bucur din ce in ce mai mult cฤ am descoperit blogul tฤu.
Sunt fascinatฤ de tot ce scrii dar mai ales de tot ce faci.
Cat despre subiect, am aruncat gunoiul unuia care il aruncare pe jos.
Delia recently posted…Infografic
ma bucur ca aduc zambetul in viata altora. Si ce a scris Diana este minunat, nu e asa?
Eu ieri am aruncat si gunoiul lasat de altcineva pe banca. Cosul era langa. Langa!
Sapt trecuta un tip pe bicicleta in spatele meu a facut tit-tiiit din gura, ca sa nu ma sperie claxonand, mi-a zis, pt ca evident m-a bufnit un mare ras si ne-am conversat. N-am salvat planeta, dar a fost dragut
Diana recently posted…copilul meu are 6 ani si are tableta
ce frumos! si inspirational! O sa incerc sa nu mai claxonez nici eu, un tiiiitiiiitit e mai “placut” decat un claxon rece.
Felicitari pentru gestul facut, sunt sigura ca a fost apreciat de colegul tau.
Mie imi vine in cap ca saptamana trecuta am asteptat sa ajunga la scara o vecina cu un carucior cu bebe sa o ajut sa urce caruciorul pe scarile blocului (avem vreo 5 trepte la intrare). Nu e prima data cand o intalnesc in aceasta situatie, si mereu o ajut cand sunt in preajma. Si singura se descurca dar o ia ceva mai mult timp, plus cateva drumuri in plus. In rest, desi sunt o persoana serioasa (si grabita), mereu zambesc cand dau fata in fata cu cineva, sau cand ma adresez cuiva (cand cumpar ceva de la chiosc, magazin..).
Evelyn recently posted…Din bucatarie 3
E unul care este deja foarte frecvent: cand fac poze de outfituri, mai strang si cateva gunoaie care strica feng shuiul locatiei :))) Dupa un somn bun in seara asta si cu o concentrare mai buna, sigur imi mai aduc aminte.
Teodora recently posted…Athleisure si cat de sport ma pot imbraca
eu iti urez la cat mai multe poze ๐