Limba mielului – o planta de crescut in gradina si de cules din natura

Planta asta a venit in gradina adusa de vant, pasari, sau Dumnezeu. Nu am plivit-o la timp si apoi vazui ca de fapt e atragatoare si cand a inflorit am recunoscut-o din cartile mele dupa poza si descriere: o o planta comestibila.
planta

In latina ii zice: Borago officinalis, in romana limba mielului, in franceza bourrache. Creste si in solurile saracite. E prietenoasa cu natura (atrage albinele), si nu invadeaza pe alte plante utile. Dar cel mai interesant pt mine este ca frunzele si florile se consuma. Frunzele au gust vag de castravete (eu le culeg numai pe cele fragede, ca sunt paroase si colocatarii le-ar identifica rapid ca sunt in farfurie, amestecate cu altele…), rup tija si rup in salate, iar florile au un aspect minunat, stelar, un albastru movalind, pe astea le-am mancat la locul faptei.  Rezista la inghet (sper!!!, vor verifica acusi ca vine baba iarna) si infloreste inca de la 10-15 gr, asa ca o voi recolta si dupa primul inghet…

Cica e bun companion pt rosii si verze. Nu am rosii dar am sadit verzele langa ea. O sa iau una si pe balcon, mi se pare decorativa si placuta.
Cica au nu stiu ce vitamine si nu stiu ce minerale si proprietari terapeutice- dar cum naturopatia nu e tarlaua mea, raman la salate 🙂 .

Eu pe ierburi uitate nu am gasit-o, si nici Mimi de la hrana vie nu a scris prea multe despre ea asa ca e musai sa o prezint.

 

(p.s. sotul si fiica nu imi citesc blogul 😀 , dar si cand or sa inceapa…vor scoate lupa sa vaza ce pun in farfurii 😀  )

 

24 thoughts on “Limba mielului – o planta de crescut in gradina si de cules din natura”

  1. Nu stiam cum ii spune in romaneste, dar am mincat flori. Si am luat si ulei, care se foloseste pentru piele(se extrage din seminte).

        1. multumesc pentru link. Nu am rabdate cu phytoterapia, dar acum am primit cadou o carte franceza pe tema asta din 1920. Are 100 de ani! Oare cate maini o fi ajutat cartea asta?
          Si vad in articolul tau ca era considerata afrodisiaca :)) woaawwwww ce pun eu in mancare sotului :))))

          1. Si florile te fac sa transpiri 🙂
            Nici eu nu studiez asta in mod special, dar luam ulei si ma dadeam si pe fata cu el. Si am cumparat o data flori din astea de mincat de la ferma de unde cumpar legume. Dar n-am vazut prin natura sau probabil n-am fost destul de atenta sa vad. Ce tot vad la tot pasul e rucola salbatica, dar nu in locuri de unde as putea sa o si culeg.

          2. Si mie mi-a aratat o tanti de la gradina cum creste rucola salbateca pe marginea trotuarului, pisata de caini 🙂
            Cu floarea asta: mie mi-a cazut asa in gradina, din senin. Din neant. Nu facui nimic pro (din contra, am mai smuls 😀 ca na, tot ce nu cunosc le consider buruieni ). Dar pentru ce da Dumnezeu de sus, sa multumim!

  2. Da, da, se mananca si e buna si ca ceai planta asta. Creste adrenalina si era considerata o planta ce te face curajos 🙂 La mine n-a trecut iarna si nici n-a rasarit in al doilea an din semintele cazute. O adun de pe coclauri, cand o gasesc.

    1. Atunci eu sunt o norocoasa: a crescut fara sa ii fac nimic 🙂 . Inainte o pliveam, considerand-o planta ‘buruienoasa’ 🙂 si ea plina de energie si insistenta a supravietuit 🙂
      Tu cum o consumi?

  3. Cunosc planta, dar, recunosc, n-am gustat-o niciodată. Nu cred că aş sta vreodată cu lupa la masă, sunt deschis noului, dar mi se pare firesc să ştiu ce mănânc, iar asta nu doar pentru o oarecare protecţie, ci şi pentru a combina ingredientele şi alte forme, cu alte ocazii, ori chiar să nu pic de fraier în vreo discuţie pe această temă.
    Victor recently posted…PLOAIE CU STROPI DE IUBIREMy Profile

    1. Eu deseori nu spun sotului ce plante am pus in salata, ca stiu ca nu ar gusta. Nu risc cu gusturi puternice, dar cate o mana de frunze de papadie, alta data o mana de frunze de limba mielului, frunze de condurasi deseori, cateva frunze de urzica din cand in cand etc – si asta pt un aport de vitamine si prospetime.
      O sa regret gusturile astea la iarna.

  4. pe cuvant ca nu stiam ca este comestibila plantuta asta si sigur am vazut-o de multe ori in gradina la tara, tot la fel venita ea stie de unde. Acum aflu ca se face si un ulei din ea, cu multiple intrebuintari. Iaca se adevereste inca o data ca invatam cat traim.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge