Nu am putut constientiza ce inseamna povara unui credit ipotecar pana nu am trait-o. Fiecare om e unic, daca pentru mine e clar investitie si una buna pentru ca am cumparat sub pretul pietei si eventuala chirie acopera rata, dar pentru altii e o povara zi de zi ce nu o pot suporta. De ex. prima ipoteca a fost obositoare si pentru mine in perioada cand eram un singur venit.
Daca va e greu si nu dormiti noaptea de ideea ca veti plati pana la 70 de ani, atunci consider ca sanatatea fizica si psihica sunt prioritare si e musai de facut ceva. Am adunat cateva stratageme de abordat rezolvarea ipotecii, ideile fiind nu doar de la mine ci mai ales de la colegi, de la rude, de pe net, dar si de la angajatii bancii. Pe net am gasit o grama de povesti, fiecare unica, fiecare inspirationala in felul ei.
Cautati, ganditi, gasiti ce e potrivit voua, si daca mai aveti si alte idei, scrieti ca poate inspira si pe altii, pentru stiu ca se poate diminua greutatea unei poteci!.
Stratagema 1. vandut casa. Asta e cea mai brutala si presupune mers la banca ca inceput inceput de procedura de vanzare a imobilului; cu banii de pe vanzare sa acopere ipoteca. Va recomand sa cereti o perioada de 1-2-3 luni (cat se poate) cumparatorului, pana la eliberare. Daca ati ajuns aici e clar ca aveti probleme mari financiare si 1-2-3 luni fara cheltuiala asta v-ar ajuta sa acoperiti alte probleme. Intre timp va mutati in locuinta mica, in chirie, faceti noi economisiri pt o achizitie viitoare, sau stat in chirie toata viata.
Stratagema 2: refinantare pe termen mai scurt.
Solutia va duce la rate mai mari dar la perioada mai scurta (si dobanda totala mai scurta). Nu uitati, cautati dobanda mai mica si incercat de negociat. Avantaje: scapat mai repede de ipoteca. Nu, nu ma simt bine sa mai stiu datoare pe 30 de ani (pana la pensie), asa ca am credit pe 15 ani (au mai ramas 14) si daca am ocazia sa reduc perioada si cu 1-2-3 ani, as face-o acum.
Stratagema 3: refinantare pe termen mai lung dar rate mai mici.
Solutia va duce la rate mai mici dar la perioada mai lunga, dar permite de trecut pe o perioada dificila (concediu de maternitate, sau perioada de studiu/job part time etc)
Stratagema 4: plati efectuate in avans. In termeni bancari se numeste rambursare anticipata, si conform noilor legi (din 2010) e fara comision si se face pentru orice suma si in orice moment a lunii, cu mentiune de reducere a ratei sau a perioadei. Practic fiecare rabursare anticipata va fi o plata din principal (banii imprumutati de la banca) si asta va duce la scaderea dobanzii totale platite si cu cat mai devreme e facut cu atat scaderea e mai spectaculoasa. Ea se potriveste cui are venituri extra din cand in cand, dar nu pot suporta o rata mai mare luna de luna (o alternativa la stratagema 2). Asta a fost abordarea mea la prima ipoteca: lunar puneam mai mult in cont, mai mult vara (mancare si incalzire si electricitate mai ieftina) si periodic faceam cerere la banca pentru efectuare de plata anticipata cu scaderea perioadei.
Am reusit sa inchit ipoteca in 8 ani. Pentru extra bani folositi orice strategie de economisit care va vine, orice extra venit. Depinde de voi: o prima, un comision, o luna fara cheltuieli majore, un cadou, bani dintr-un extra job, din economii temporare, o mostenire, etc , ganditi-va chiar si la inchiriat temporar locuinta actuala pe Airbnb.
Stragema 5: locuit temporar in chirie, langa noul job, si inchiriat locuinta proprietate. De vazut daca banca accepta asta, dar nu cred ca sunt singura care am inchiriat la negru. Chiria sa acopere rata e o conditie ce am indeplinit-o la achizitie, iar eventualele economii le-am folosit ca plati anticipate. Asta se potriveste cand ne pierdem jobul, sau cand noul job e prea departe/in alta localitate si nu e spectaculos platit sa ne permitem 2 locuinte sau o masina. Ideea de a locui aproape de serviciu vine si pt taiat costurile de transport mari (si de ce nu, ganditi-va sa vindeti asa masina si cu banii aplicat #4), ofera o perioada de buffer/de respiro, timp de cautat un job in zona de domiciliu stabil etc. E o solutie temporara dar uneori e tot ce avem nevoie!
Dupa cum vedeti, nici una nu e usoara, toate implica efort si adaptare, discutii in familie, si mai ales actiune. Actiune, fara de care cunostintele noastre ne raman doar cultura generala.
Eu nu as putea dormi linistit noptile stiind ca am credit pe 20-30 de ani, dar de, fiecare cu propria personalitate. Oricum e foarte bine venit un astfel de articol pentru cei cu un credit ipotecar.
Chiar acum 1-2 saptamani ma contraziceam putin cu sotia. Eu sustineam ca in majoritatea cazurilor o ipoteca reprezinta o greseala financiara, pe cand sotia spunea contrariul. Amandoi aveam dreptate, oarecum. Ea sustinea ca o persoana cu o ipoteca de 400EUR/luna de exemplu, daca n-ar avea creditul, ar sparge banii pe prostii, iar la sfarsitul celor 20-30 de ani nu ar ramane cu nimic.
Eu, pe de alta parte sunt mai radical si nu as putea accepta aceasta explicatie. Este ca si cum ai accepta ca nu poti face nimic mai bun in viata asta decat sa mergi la munca 30 de ani pentru o locuinta. Oamenii se bazeaza mult pe emotii cand achizitioneaza o locuinta, ignorand partea analitica. Inainte de orice achizitie trebuie vazut cum influenteaza dpv financiar price to rent ratio, rata, lungimea creditului, suma avansului, costurile de a fi proprietar, inflatia, usurinta cu care vei cheltui sume mari a moboila/utila propria locuinta etc
Nici eu nu am dormit linistita cu o ipoteca de 30 de ani asa ca platile anticipate m-au ajutat sa scurtez ipoteca si sa lungesc noptile. Cea de acum are 15 ani (pardon, inca 14) si planuiesc sa fac plata anticipata DACA nu investesc cu randament mai mare. Pentru mine, independenta financiara presupune eliberarea de ipoteca asa ca o voi face.
In rest, fiecare om e diferit. Unii nu au nicio problema si au cateva credite.
Despre exemplul sotiei eu traiesc asta: noi dadeam chiria lunar, iar in ritmul chiriei peste 30 ani nu ramaneam cu nimic. Acum dam echivalentul ipoteca care o sa se incheie in 14 ani si 2 saptamani. Doar ca noi si cu chirie si cu ipoteca facem economii acelasi procent din venit, ipoteca a fost o forma de investitie (e cumparata sub pretul pietei, mici imbunatatiri, declar cheltuieli profesionale cu locuinta, langa spital universitar cu facultate de medicina deci piata de inchiriere dinamica etc). Multi insa nu fac alte economii, nici macar nu analizeaza ideea de investitie, singura investitie din viata lor e ipoteca (si daca nu depun efort de citit, inteles, cautat, nici asta nu le e o investitie buna), si raman atasati de un imobil pe care abia si-l pot permite dar nici nu cauta alta solutie.
Plus parte din rata care se deduce din impozit, bani care nu ii puteai deduce din chirie…
Eu am facut toate calculele astea -deducere impozit, ch profesionale si am ajuns la o suma la care in veci si pururi nu as putea inchiria casa cumparata
ah, daca as fi calculat astea acum 4-5 ani … 😀 (cateva mii pe an ne ies, bani de 2 concedii grase, familie de 3).
Si eu cred ca, acolo unde se poate, varianta 4 cu plati anticipate este cea mai buna. Si pentru a strange cat mai multi bani as opta pentru perioade cu buget restrans. Are si sotia lui mr. Money dreptate ca, de obicei, ne întindem cat ne e plapuma si daca plapuma devine mai mica ca e musai sa platesti rata, dormim putin mai inghesuiti. Plus ca nu trebuie sa fie pe 30 de ani. Cu un avans mai mare alegem perioada de creditare mai mica. Zic si eu…
eu acum am ales credit pe 15 ani ( unu o trecut deja). Daca nu gasesc o idee de investit mai buna, pasul urmator e o plata anticipata ( pt a scurta perioada).
Pai eu nu as dormi linistita stiind ca stau in chirie 20-30 de ani. E o diferenta de perceptie si chestia asta depinde si de factori personali si subiectivi, nu numai obiectivi.
F simplist e asa, rata se termina, chiria nu.
Conteaza insa si stabilitatea pietei imobiliare, si contextul socio-profesional, si piata chiriilor.
La noi, de ex, creditul e cu 1.9% fix pe 12 ani, chiria e reglementata, dar anul trecut au avut voie sa creasca cu 6%. Cum diferenta intre cel mai ieftin ap ok de inchiriat si rata la casa e zero, evident ca am ales rata la casa. Apoi, cand ramai fara venituri, ramai oricum si fara casa, ca e cu ipoteca sau chirie, tot fara ramai, deci e complet irelevanta frica asta ca vai, te inglodezi in datorii. Vax, nu mai poti plati, tot in drum ajungi. Insa, spre deosebire de chirie, la ipoteca am 6 luni in care pot plati doar dobanda, care e f mica, si apoi inca 6 luni in care pot negocia reesalonare. La chirie zbor din prima zi de intarziere. Si mai pot continua. ..
dar eu vorbesc strict in contextul meu, piata imobiliara destul de stabila (pe cat poate fi, mna) , joburi destul de stabile, comportament de economisire destul de ok
Diana recently posted…ce mai citesc cand nu citesc prostii
Cand am citit titlul articolului ma asteptam sa gasesc altceva 🙂 nu chestii din astea serioase
si pt noi e investie, insa noi am luat-o in sens invers, adica cat dam pe o chirie, cati ani mai stam cel putin in tara asta si prin urmare cati bani am pune in buzunarul altuia; banii astia am concluzionat noi, ne-ar sta foarte bine in propriul buzunar si am hotarat sa facem pasul si sa profitam de o super oportunitate; si la noi pretul a fost muuuuuuuult sub pretul zonei, plus dobanda mica mica; noi ne-am setat rata plecand de asemenea de la chirie, cat am putea obtine, cat sa o acopere si am negociat si negociat pana am obtinut rata la suma estimata de noi;
Zilele trecute am avut o discutie cu niste amici care vor sa isi ia casa – n-au avans, n-au economii etc si se orientasera si catre o casa scumpa; cand le-am povestit ca noi am inceput nu cu cat ne poate da banca, ci cu cat suntem noi dispusi sa platim bancii ca sa mai si traim (nu renunt la vacante si un trai decent, ca sa stau sa platesc banca) s-au uitat cam lung la noi….
si noi am putea duce rata dubla, dar nu. Am judecat ca voi: avans, negociat, cautat mic si sub pretul pietei daca se poate, etc. Figura lunga o avuram si la banci si la unele cunostinte. M-am obisnuit cu ea, sunt mai “speciala” 🙂 si ma bucur de asta.
As fi facut si eu mutre lungi, daca nu stiam de la voi… Ca asa gandeam si noi : sa mergem pe cit ne da maximum banca.
La noi ar fi mare diferenţă dintre chirie si rata, e tare scumpa piata imobiliara. Dar cind calculam cit am dat pe chirie in aproape 20 ani… Cam 12 mii pe an.
Diana, nu stiam de la inceput ca vom sta atita in chirie, pare mult 20 ani, dar anii trec, unul cite unul… Pina se aduna mulţi.
Asa de scump e si la noi, 15k am dat pe an, 2 ani. Rata la casa e mult mai mica, cam cat chiria la un ap cu 3 cam , si facturile sunt mai mici , ca e mai bine izolat. Anii trec …
Nici noi nu ne-am aruncat la maxim, cam jumatate din cat putem duce. Dar in orasul asta trebuie sa fii cu adevarat bogat ca sa te arunci la o casa cu mult mai scumpa decat am cumparat noi si oricum se uita chioras la tine lumea, ca e considerata aroganta, in conditiile in care nu exista cartiere rau famate, cam standard peste tot. Difera finisajele, poate oleaca de curte in plus, detalii nesemnificative din punctul meu de vedere. Tot in 15 min ajungi din punctul a in b si tot trase la indigo sunt toate casele (m-a scutit de efort la mobilat, n-am prea avut ce gandi )
Pede alta parte, aia e, Elena, uneori asta e contextul, noi am stat 8 ani in ap din bucuresti, il vindem anul asta, e ca si cum am fi stat in chirie. Ne recuperam banii de avans si de imbunatatiri, atat.
da’ stie cineva ca ajunge sa stea 20 de ani in chirie? tot zicem: inca un an si apoi vedem, hai sa adun nu stiu ce etc. si uite ca au trecut anii. Banii s-au dus.
Aici in zona piata imobiliara e altfel: chiria este mai mica decat rata dar nu cu mult! 10-20% nu e o diferenta mare, si o recuperez ( si mai mult) din faptul ca am declarat activitati profesionale acasa.
Mie cel mai greu mi se pare primul sfat, cand nu mai poti sa vinzi si sa te repliezi. Suntem f atasati de ideea de proprietate, de unde si frica de ipoteca a multora. Vorbeam cu sotul meu de noua masina, in dec e cam vremea sa-mi iau eu masina, contract permanent o sa am din iulie, tot depind de tot felul de aranjamente cu altii, si sa ne hotaram daca facem tot leasing privat sau cash. Si am ajuns la concluzia ca sg argument contra leasingului privat e ideea de proprietate, care mai e si paguboasa in cazul masinilor, daca le vrei noi. Isi pierd valoarea f rapid si practic platesti usturator simtul proprietatii :)))
Diana recently posted…ce mai citesc cand nu citesc prostii
Pai da… Noi avem apartament de 4 camere in Romania pe care l-am putea vinde si atunci n-am mai sta aici in chirie. Dar sunt prea legată de el, asa ca aminam,mai trece un an, mai trec doi…mai trec 20 🙂
Acum e mai bine, dar in primii ani plateam pe el si sume mari cu incalzirea.
Si mie mi se pare ca Stratagema1 este cea mai dura, tocmai datorita atasamentului romanesc … poate de aia si 90% din romani au proprietate (chiar daca una insalubra) .
Am vazut un clip pe bbc despre telefoane, care se aplica si aici :are you using your device or is your device using you? Cam asa si cu ipoteca si creditele. ..daca iti afecteaza calitatea vietii, pai stop, ca la 2 metri sub pamant nu mai conteaza nici o proprietate
Diana recently posted…ce mai citesc cand nu citesc prostii
am citit comentariul asta de pe mobil 🙂
L-am scris de pe mobil :)))
Diana recently posted…ce mai citesc cand nu citesc prostii
sigur sfaturile sunt utile pentru cei care au un astfel de credit ipotecar si nu ii mai fac fata. Pe mine m-a ferit viata de problema asta.
Am scris pentru ca stiu cazuri unde s-a ajuns la probleme medicale din cauza poverii datoriilor. Ma uit la colegul meu, de stres (bine, are si probleme acasa, nu numai datoriile) la 30 de ani e obez si cu hipertensiune si prediabet. Oare merita? Habar nu am … dar oricum nu a facut nimic sa isi imbunatateasca viata si sanatatea, banui ca a ajuns in situatia asta din vrie si asteapta sa se inchida creditele pe rand, naturel.
E prima oara cand iti vizitez blogul si pot sa spun ca il voi vizita periodic 🙂 Imi plac articolele tale… deci cat mai multe! Succes