Interviu cu Cristina – o armonie intre ceea ce ii place, ceea ce face, si buget

Cristina comenteaza pe aici des. Ce m-a cucerit si lasat mult pe ganduri a fost comentariul ei de aici, unde povesteste asa de frumos despre bazele educatiei financiare primite in familie, de timpuriu.
Apoi altceva ce ma cucerit la ea este ca calatoreste, mult pentru unii, putin pt altii, dar suficient pt ea. Tot ce ne povesteste e plin de armonie si bucurie, cu disciplina si focus pe ce ii place, un lucru pe care mi-l (vi-l) doresc.
Asa ca  s-au conturat cateva intrebari si raspunsuri de la ea, care, sper, sa inspire pe fiecare si mai ales pe noi, parintii, despre cum abordeaza bugetul si vacantele, dar si partea ecologica. Ceva ce a invatat din orasul altora.

1. Cristina, am remarcat ce frumos ai povestit despre exemplele de disciplina financiara de la parinti. Ne povestesti mai pe larg? daca iti aduci aminte ce varsta aveai si ce reprezentau banii de buzunar si care ne ar ajuta sa gandim diferit in special pe noi,mamele de aici

Parintii mei au avut in general un stil anume de a educa, unul oarecum lipsit de constrangeri. Nu mi-au spus niciodata “faci asa si asa” legat de bani si, de altfel, nu mi-au spus asa despre nimic. Au fost putin mai relaxati, desi vorba ceea, sunt oameni simpli, de la tara. Spre exemplu, eu nu aveam ora de culcare. Stiam ca trebuie sa ma trezesc la ora 6:30, iar ei imi spuneau doar atat: “la ora 6:30 te trezesti sa te pregatesti de scoala, ca mergi la somn la 10 seara sau la 1 noaptea e treaba ta.” Am mers eu la somn la 1 noaptea o zi, doua, trei, dar apoi n-am mai rezistat si a trebuit sa ma culc devreme.
Asa si cu banii – locuiam intr-un satuc si incepand din clasa a cincea trebuia sa fac naveta cu autobuzul in primul oras din jur. Erau doar 7 kilometri, dar ai mei mi-au facut un buget care includea banii de autobuz pentru ca nu erau abonamente si bani de buzunar pentru snacks-uri sau ce mai voiam eu sa-mi cumpar. Pana am terminat gimnaziul mi-au dat banii saptamanal, iar incepand cu liceul mi-i dadeau lunar, ca pe un salariu. Am cheltuit eu haotic la inceput, dar n-am ramas nici macar o zi fara banii de autobuz, sa stii :)) Insa mi-a prins tare bine mai apoi, cand chiar am avut un salariu.

2. te-a deranjat in anii adolescentei sa ai grija si de bani? Cum te simteai atunci?
Nu, nu m-a deranjat. De fapt nu-mi amintesc sa ma fi simtit diferit, cred ca la varsta aia nu te prea gandesti la asemenea lucruri, era pur si simplu normalul meu, nu stiam cum e altfel.

3. acum, cu ochii de adult, simti ca te-a ajutat? ai schimba ceva? Ai reprosa ceva parintilor? (eu sunt parintele ala acum, de aia te intreb, de aia si scriu).
Da, cred ca m-a ajutat enorm, m-a responsabilizat fara sa-mi dau seama, ba chiar si economiseam. Tin minte ca era o editura, Prietenii Cartii se numea, aveau tot felul de colectii legate fain, imi comandam carti de la ei si le primeam prin posta. Ba, ai mei mai faceau si tot felul de artificii: se “imprumutau” de la mine pana la finele lunii sau pentru cateva zile, iar la
data “scadentei” imi dadeau banii inapoi. 
De reprosat nu stiu ce sa zic, eu cred ca orice copil la un moment dat se uita la parinti si cu un  ochi mai critic, e firesc sa fie astfel si oricat de bun parinte ai fi tot o dai putin in bara. Dar in privinta asta nu, nu am ce le reprosa, ba chiar le multumesc si pentru partea financiara, dar si pentru ca m-au crescut o fire mai independenta in general.

4. am vazut ca calatoresti des. cate vacante/mini vacante ai avut anul asta? Esti bogata? 🙂 (intrebare intentionat rautacioasa,  stiu ca ai mai primit glume proaste din astea, vreau sa ne explici cum te simti tu si cum de iti permiti sa calatoresti)

Cred ca nu calatoresc atat de mult pe cat pare sau pe cat mi-as dori, dar exista iluzia asta pentru ca momentan locuiesc intr-un loc in care lumea merge de obicei in vacanta, Thailanda sa fiu mai exacta. Daca merg pentru cateva zile intr-o mini-vacanta in Krabi sau Khao Yai lumea se gandeste ca ma plimb mult pentru simplul fapt ca nu locuiesc in Bucuresti si nu merg la Mamaia in mini-vacanta. E o chestiune de perceptie, cred.
Altfel, anul asta am fost, pana in prezent, in Kuala Lumpur (Malaezia), Bali, Hoi An (Vietnam), Milano si Cinque Terre in Italia si chiar acum ma aflu pentru trei saptamani in Romania. Plus cateva zile pe ici pe colo prin Thailanda, dar n-am pus la socoteala.
Nu sunt bogata, daca as fi chiar ca numai pe drumuri as sta. Muncesc pentru banii de vacante ca orice om normal, iar calatoriile sunt prioritatea mea numarul unu asa ca la fiecare doua-trei luni incerc sa merg undeva, chiar si daca e doar pentru 5-6 zile.

5. cum iti alegi destinatiile unde mergi si cum faci bugetul?. Ne trasezi in cifre ce si cum planuiesti inainte de vacanta si cum ajungi sa cheltui in realitate?
Traiesc cu un permanent dor de duca, asta e clar.
Am doua bugete de vacanta: unul pentru vacanta mare de 4 sau 5 saptamani (in general atunci merg in Romania + alta parte). Acea “alta parte” e aleasa de obicei in functie de unde am oprire cand vin in Romania. Anul asta am prins un zbor bun dinspre Bangkok spre Milano asa ca am profitat si am stat o saptamana in Milano (de fapt 5 zile in oras, una in jurul lacului Como si una in Vigevano) si 5 zile in Cinque Terre. Bugetul asta e de obicei “construit” de-a lungul unui an de zile. 
Pentru restul mini-vacantelor care sunt in general sub doua saptamani, ba adesea chiar sub o saptamana, strang banii in doua-trei luni repetand mantra: munceste-economiseste-calatoreste. Atunci aleg destinatiile intr-un mod cat se poate de ineficient si nerecomandat: intru pe skyscanner si la destinatie aleg “everywhere” cu plecare din Bangkok. Asa ma trezesc cu o lista de destinatii si de acolo incep sa ma joc, ma uit de vreme, caut cazare, ma razgandesc de vreun milion de ori si intr-un final plec – asa am ajuns in Hoi An anul asta spre exemplu, erau cele mai convenabile bilete la datele alese de mine.
Acum nu te gandi ca asta e un obicei, de cele mai multe ori merg “cu directie”: Bali a fost o destinatie planuita inca din ianuarie. La fel si Kuala Lumpur, oras in care incerc sa ajung des pentru ca imi place foarte mult.
Cat despre bani…sa stii ca sunt varza in sensul ca nu-s stricta. Imi fac un buget aproximativ si incerc sa ma tin de el, dar daca nu reusesc nu-i mare paguba, oricum nu depasesc foarte mult. 
Niciodata nu mi-am tinut o socoteala stricta la cheltuielile de vacanta, am facut-o pentru prima data anul asta in Bali pentru ca voiam sa vad exact pe ce se duc banii pentru un articol pe blog (pe care nici acum nu l-am scris, lenesa de mine). Evit in general sa scriu cifre pentru ca fiecare are stilul lui de a calatori si ce mi se potriveste mie nu se potriveste altuia, dar probabil va trebui sa incep sa fiu mai deschisa in privinta asta, mai ales daca voi incepe sa scriu mai des.

6. muzee, expozitii, evenimente, sau mancare – pe ce dai mai mult? Ce cauti mai mult in vacante?
Cam de toate, incerc sa merg cel putin intr-un muzeu de fiecare data cand merg pe undeva, dar la fel de mult incerc sa fac ceva si prin natura, atat cat e posibil. Imi place natura, pacat ca-s grasa si nu ma tine sa fac atat de mult pe cat mi-as dori, dar promit sa remediez partea asta. Imi plac mult si povestile de razboi, de aceea am mers chitita la Hiroshima sau Killing Fields in Phnom Penh, in Cambodgia.
Uneori imi planuiesc vacanta in jurul unui eveniment, cum a fost plecarea la Belgrad de acum cativa ani buni pe care am planuit-o in jurul turneului de tenis ATP care se disputa atunci in capitala Serbiei. Asta era inainte ca tenisul sa devina un sport asa popular la noi. Alteori caut pur si simplu evenimente in timpul vacantei mele acolo. Cum a fost in Bali anul acesta cand m-am nimerit in timpul Ubud Food Festival. La fel de mult imi place sa incerc experiente pe unde merg: un curs de gatit, un tras la tinta cu pusca, un restaurant mai de fite, un bar mai cu schepsis.

7. cat  cat la suta din venitul tau se duce pe ceea ce iti place si te implineste: calatoriile?
Hm, as zice ca in jur de 40%, uneori mai mult, alteori mai putin. In general cam pe calatorii si diverse experiente (concerte, cursuri, evenimente) se duc banii dupa ce mi-am platit darile obligatorii precum chirie si facturi.
Stiu, nu-i prea sanatos financiar, cititorilor tai s-ar putea sa nu le placa. Pentru mine, insa, calatoriile si experientele sunt bani bine cheltuiti si asta mi-am dorit, mai multa flexibilitate la lucru si mai mult timp de duca, de aceea mi-am dat demisia de la jobul din Romania si am plecat.

8.  ce excursie te-a impresionat cel mai mult? ne povestesti putin?
Killing Fields din Phnom Penh in Cambodgia. Musai cu ghidul audio care e cred cel mai bun ghid audio pe care l-am intalnit pana acum, cu marturii ale supravietuitorilor si foarte emotionant. In perioada 1975-1979 in timpul regimului lui Pol Pot au fost ucisi si ingropati peste un milion de oameni pe locul cunoscut azi sub numele de “Killing Fields”. La intrare e o stupa care adaposteste craniile victimelor. Nu ai cum sa nu pleci de acolo trist si abatut.

9.  ai calatorit mult singura, dar si ne-singura. Cum e mai ieftin? In grup cheltui diferit si de ce?

Singura cheltuiesc mai mult pe cazare in general. Cred ca in grup sau cuplu e mai ieftin pentru ca  se impart anumite cheltuieli cum ar fi cazarea sau benzina sau inchiriatul unei masini, daca e cazul. Plus tururile, spre exemplu in Bali as fi facut trekking pe vulcanul Batur, mai toate companiile cer minim doi oameni de grup, iar daca esti singur tot platesti aproape cat pentru doi. Bine, intr-un final am gasit un grup care accepta calatori solo, zic numai ca trebuie sa cauti. 
Pe de alta parte, singura am vacante un pic mai bogate pe care le fac fix cum vreau eu, fara niciun compromis. Dar daca vorbim strict de bani e mai scump de una singura. 

10.  tu esti in partea cealalta a globului. Dpa ce aiv azut alte lumi, alte orase, alti oameni, spune, cum e nivelul de curatenie/ecologie/reciclare? Cum sunt cei de acolo? ai ceva remarcant de povestit?
In Bangkok, unde locuiesc eu, ecologia si reciclarea nu-s atat de importante, iar de plastic nu mai zic, noi chiar glumim ca iti dau punga la punga. De anul asta am sesizat ceva schimbare, multe restaurante si baruri au renuntat la paie de plastic, iar la 7-11 esti intrebat daca vrei punga. Copiii invata in scoli despre cat de important e sa recicleze si sa economiseasca (apropo, invata si ca e bine sa economiseasca bani, nu doar resurse). Posibil generatia urmatoare sa fie mai cu grija pentru planeta decat aceasta.
Poate ma insel, dar cred ca ecologia si reciclarea sunt problemele unei lumi civilizate la care omul se gandeste dupa ce si-a rezolvat problemele de baza precum hrana si adapostul. Asia de Sud-Est este, in mare parte, inca in dezvoltare. E greu sa se gandeasca la planeta cand au grija zilei de maine.
De Singapore si Japonia nu-ti spun ca alea sunt tari SF unde totul e eficient si curat si miroase frumos.

11. si ce planuri ai pe viitorul apropiat? unde pleci? cum de ai ales destinatia asta? ti-ai trasat buget?
Sunt in vacanta chiar acum asa ca n-am planuri exacte pentru urmatoarea. Ma bate gandul sa merg undeva la finele lui decembrie si ma gandeam la Taiwan. Dar vremea nu e foarte prietenoasa atunci in Taiwan asa ca nu am luat inca niciun bilet, ma decid la finele lunii.

 

 

Multumesc Cristina, si iti doresc un an in continuare la fel de frumos!
Sa te bucuri de vacante, si sa ne impartasesti din cele ce vezi!

 

11 thoughts on “Interviu cu Cristina – o armonie intre ceea ce ii place, ceea ce face, si buget”

  1. ce frumos interviu! am si eu o prietena care si-a parasit jobul din Ro si a plecat in Singapore, doar ca nu o cheama Cristina!!!
    si de Prietenii cartii da imi amintesc si eu cu drag 🙂 si eu comandam prin posta…erau cartile alea frumoase cu coperti cartonate rosii sau negre, Doamne cat imi mai placea cum miroseau paginile :))
    iuliaBe recently posted…Bugetul lunar in 4 categoriiMy Profile

  2. Va multumesc pt initiativa si pt raspunsuri 🙂 Multumim Cristina ca ai impartasit cu noi toate detaliile astea. Mi-a placut tare mult interviul, spor la calatorit si la implinit cat mai multe vise 🙂 am mai spus-o si o mai spun o data – cat de interesant e sa citesc aici atatea perspective diferite! eu, pana acum am facut cu totul alte alegeri si bugetul de calatorii a fost intotdeauna decimat in favoarea altor chestii dar asta nu inseamna ca nu va admir si nu ma bucur alaturi de voi pt toate calatoriile astea minunate. Sunt etape, alegeri si planuri diferite in viata fiecaruia si pana la urma, intr-o viata echilibrata, reusim sa facem de toate si sa ne bucuram de act mai multe experiente diferite 🙂 va pup pe toate

    1. aaa no stati ca am uitat sa mai zic ceva … in primul rand waw Critina Instagramul tau e un vis! atat de fain 😀
      + de la instagramul Cristinei + voi toate care scrieti aici = m-au dus cu gandul la cat de faina e comunitatea asta de femei independente – care indiferent daca sunt sau nu intr-o relatie – isi urmeaza visele si vointa proprie 😀 destul am auzit de-a lungul anilor diverse romance plangandu-si de mila ca nu pot avea x/face y/calatori in z pt ca nu au ‘noroc’ ca altii si/sau barbat ca restu … hai gata, pup

      1. in momentul asta fiecare dintre noi e suma alegerilor facute in trecut; asadar norocul e fix o chestie de perspectiva, depinde de cum privesti lucrurile :))))
        inca ceva, si fara sa lezez nicio cititoare care locuieste in Romania, tot respectul pentru ele de altfel, odata ce ai plecat se schimba si perspectiva asupra vietii in general si a norocului in special 🙂
        iuliaBe recently posted…Bugetul lunar in 4 categoriiMy Profile

  3. Felicitari Cristina, te admir pentru curajul tau de a pleca din Ro. intr-o tara atit de indepartata ca sa-ti cistigi existenta acolo ! Calatoriile tale sunt foarte interesante !

  4. Da, mi-a placut mult interviul asta, mai ales ca momentan viata mea nu are loc de prea multe calatorii si putinele calatorii de care mai avem parte se invart in jurul nevoilor copilului nostru. M-ai facut sa visez cu ochii deschisi!

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

CommentLuv badge