Aurelia m-a surprins cu niste comentarii inspirationale. Tot ce am putut zice este ca e mai avansata pe calea independentei financiare (fara ipoteca), si mai tanara decat mine. Cum eu evoluez si datorita voua, i-am pus niste intrebari sa inteleg cu a gandit, si cum i-a evoluat viaya ei in ultimii ani, pt ca e evident ca e o femeie nemaipomenita cu un rezultat nemaipomenit!!Asa ca… i-am pus cateva intrebari si raspunsurile sunt minunate.
1. Bine ai venit printre noi, Aurelia. Inteleg ca ne citesti, si sper sa comentezi mai des, lucrurile vazute diferit ne deschide lumea si noua.
De cat timp economisesti?
Buna si multumesc mult pentru oportunitate. Eu cred ca nu am fost cheltuitoare de fel. Parintii mei, tata inginer si mama contabila, m-au crescut fara secrete sau menajamente. Cand n-aveau bani pentru o jucarie imi spuneau direct, asa ca imi amintesc ca strangeam alocatiile sau banii primiti de la bunici la sarbatori pentru haine si alte maruntusuri adolescentine ( Avon, reviste, un suc sau pizza cu prietenii, etc). Asadar, as zice ca economisesc din adolescenta cand mi s-a oferit posibilitatea de a-mi gestiona banii primiti.
2. am inteles ca sunteti in America. De cati ani? si cum v-a influentat responsabilitatea financiara faptul ca ati plecat departe de familie si de prieteni?
Eu am venit in SUA, New England, prima data cu un program numit Work and Travel in 2008 la 20 de ani. M-am intors in Romania pentru a-mi termina studiile. Din pacate criza financiara si lipsa locurilor de munca, desi terminaseam Magna Cum Laudae facultatea nu mi-a oferit decat pozitia de asistent universitar. Cum nici o alta usa nu s-a deschis la momentul respectiv si ca familie ai mei nu aveau finantele sa ma ajute sa merg la masterul la care fusesem acceptata in Danemarca, am decis sa plec inapoi in SUA. Asa ca la 21 de ani m-am stabilit in Statele Unite credeam eu temporar pana sa imi salvez suficienti bani pentru a merge la master. Am constientizat imediat ca nu pot conta pe familie ca safety net, diferentele economice fiind extreme intre cele doua lumi, asa ca am inceput sa citesc despre cum sa ma chivernisesc acum ca banii veneau dar si viata mea era complet diferita de tot ce facusem pana la momentul respectiv.
3. iti amintesti vreun pas din incercarile de economisit? De obicei primii pasi sunt cei mai drag amintiti. vrei sa ne povestesti ceva?
Am lucrat doua joburi, 70-110 ore pe saptamana, banii veneau, dar se si risipeau destul de usor. Nimic nu e ieftin aici, iar colegii de munca nu imi erau de ajutor cu tentatiile pe care mi le puneau in cale. Am fost foarte onesta de la inceput cu ei si le spuneam ca desi facem cam aceeasi bani marea diferenta e ca ei au mereu un safety net in parinti. Asa ca in loc de baruri, ii invitam sa mergem cu totii la plaja, in loc sa imi cumpar carti de la magazin am descoperit biblioteca publica. Pentru haine thrift shopping sau consignment stores. Fiind o zona bogata am gasit multe multe haine faine cu eticheta inca atasata la preturi infime. Pentru mancare, initial credeam ca take out nu e chiar asa de costisitor, pana am descoperit ca imi pot face acelasi sandwich sau o salata la o treime din cost daca imi cumpar eu ingredientele. Am continuat sa folosesc autobuzul in loc sa imi cumpar masina desi imi permiteam. La inceput mi se parea ca o sa ma judece ceilalti, dar am realizat doua lucruri 1. Nu le pasa atat timp cat sunt aceeasi eu si ca imi apreciaza umorul mai degraba decat orice altceva. 2. L-am descoperit pe MMM si am inteles ca imi pot castiga independenta financiara daca continui cu “sacrificiile”.
4. Ce te-a motivat sa ai mai multe joburi? Care a fost motivatia (mintal + emotional) de te-a manat in directia asta? si mai ales, cum te-a schimbat pe tine, ca femeie.
Dupa cum am spus mai sus cred ca teama de a nu ma descurca m-a motivat. Plus expresia “Don’t keep all your eggs in the same basket”. In 2009-2010 criza finaciara era in toi iar multe afaceri dispareau aproape peste noapte. Mi s-a parut prudent sa am doua surse diferite de venit, si m-am organizat in asa fel incat sa traiesc din salariul mai mic si sa economisesc salariul mai generos. In timp m-am obisnuit cu colegii, cu clientii, cu stilul de viata si mi-a placut enorm persoana care am devenit. De la tipa care credea ca lumea se imparte in alb si negru, la a descoperi ca sunt un numar infinit de culori intre cele doua, si ca fiecare om te poate invata ceva. Ca sa nu mai vorbesc de organizarea timpului si eficienta la care eram As!
5. ai fost singura cu deciziile astea? ai colegi/prieteni care fac asemanator, sa te inspire?
M-am inspirat de la alti expati care traiau asemanator, dar comunitatea online a fost baza principala. Cred ca pentru multi sunt un pic extreme saver, dar cand mi-am definit visul nu a mai contat ce cred ceilalti.
6.ce ai citit pt asta? carti, articole, subiecte, bloguri, orice! Daca poti da-ne nume de carti sau linkuri. Ai vorbit cu cineva? Ce parere ai de consultantii financiari?
Intreb pt ca ai plecat intr-o tara complet diferita de romania, din punct de vedere a taxelor si banilor, si vreau sa vad cat ai invatat si in cat timp si cum de ai inceput sa te intereseze astea (desi romania a preluat consumerismul american, nu am preluat si sistemul lor de pensii deductibil, si nici libertatea de a decide fiecare ce face cu banii de pensie)
Am invatat in timp. Initial de la Mr Money Mustache apoi de la Frugalwoods (nota femeii – si eu ii urmaresc) care-i treaba cu economisirea catre un vis. Desi initial pornisem de la idea de master am regandit visul si am vrut sa am suficienti bani de 2-3 apartamente in Bacau ( orasul natal) gandind ca din banii de chirie plus un job as avea o viata ok. Dupa primal an de munca mi-am dus formularul cu cat am castigat la contabil sa imi fac taxele. Initial mi se parea o treaba fantastica sa invat despre treptele de taxare, deductii, etc. Sunt americani care si la batranete nu cunosc prea mult. Dar in timp am invatat cum merge si am inceput sa imi fac singura taxele folosind TurboTax si HrBlock. Pana in 2013 cand l-am cunoscut pe sotul meu si a trebuit sa imi regandesc intreg viitorul nu am contribuit decat la Social Security care e sistemul lor de ajutor social de la care primesti un fel de “pensie” in functie de cat ai fost taxat pe perioada vietii. Se vb mult ca nu e sustenabil si va disparea pana la generatia mea. Din 2015 cand am decis ca ne cumparam casa si raman in SUA definitiv, contribui la fondul de pensie deductibil din taxe numit traditional IRA si punem $5500 si eu si sotul anual ( de anul acesta $6000). Sotul are si un Simple IRA prin servici unde depune bani dedusi din salar inainte de taxe iar compania face match 3%. Majoritatea americanilor ( cu exceptia celor care se educa in FIRE) cred ca financial advisor sunt super. In realitate sunt in mare parte manati de interese proprii si de comisioane. Noi am citit The Simple Path To Wealth a lui J.L. Collins si aplicam o metoda foarte rezervata de retirement planning. Investim in stock market prin Vanguard fondul VTSAX trad IRA anual, iar in rest CD’s cu return de 2/-3% si casa e platita integral. Stim ca pierdem neinvestind mai agresiv, dar ne-am facut o introspectie si nu suntem OK cu fluctuatiile din stock market. In 2008 imi aduc aminte de managera mea care a facut o criza cand toate investitiile ei s-au micsorat in cateva zile cu 60% iar ea era in prag de pensie. Invatam si citim permanent si ne structuram strategia in functie de nevoile si puterile noastre chiar daca pierdem in opportunity cost.
Oriunde ai fi in lume recomand Uber Frugal Month organizata de Frugalwoods. Pune in perspectiva wants over needs.
7. ne povestesti ce ai invatat de la cei din jur? Pana la urma, fiecare are orasul lui.
Cel mai mult invat despre finante de la comunitatea online si incerc sa dau mai departe vecinilor, familiei, oricui e dispus sa invete ( fara prea mare noroc pe domeniul finante, le-am umplut capul de teorie ca sa ii vad irosind banii azi si plangandu-se maine). Dar de la cei din jur am invatat multe din povestile lor de viata: cum sa fii umil, sa ii accepti pe ceilalti chiar daca sunt diferiti. Cel mai fain in zona New England e diversitatea, dar si cat de pasionati sunt multi de cauzele pe care le sustin: vegan, politica, ecologie, protectia animalelor. Fiecare e pe drumul sau, imigrantii sunt lasati sa isi pasteze si celebreze identitatea, oamenii sunt incurajati sa se implice, sa vorbeasca sa isi impartaseasca experientele, sa fie ei insisi intr-o cumunitate. Imi place mult si cum sar in ajutor. Spre exemplu: adapostul de animale pune pe net ca au nevoie de high value treats ca hot dogs, in urmatoarele zile frigiderul se umple prin donatii de 2-3 pachete de la indivizi ca mine care cand merg la cumparaturi pun in cart si cateva pachete pentru animale. Sau acum angajatii federali nu primec salariile cat guvernul e in shut down. S-au strans donatii si pachete, s-au organizat petreceri cu mancare gratis, restaurantele ofera pizza gratis la oricine vine cu legitimatie de angajat federal. Sau se posteaza pe grupul local ca o familie are nevoie sa mobileze apartamentul primit de la oras, in cateva ore vin donatii. Oamenii nu asteapta sa ii salveze statul, sar ei in ajutor cat pot.
8. Ce faceti propriu zis cand e vorba de bugetul familiei, astazi? ati avut mai multe variante de bugetare a cheltuielolor lunare?
Noi nu avem buget propriu zis. L-am corupt si pe sot si cheltuim doar pe necesitati. Utilitati, mancare, Sail boat, masina, charity si cadouri sunt categoriile noastre principale. Am setat o suma sa ne incadram pentru fiecare, spre exemplu 60-70$ la mancare pe saptamana pentru toti trei, dar daca gasesc ceva ce imi place spre exemplu o branza din cashews care as vrea sa o incerc o cumpar fara remuscari. Traim o viata simpla si optimizam intotdeauna cand vine vorba de cheltuieli dar nu suntem constransi de buget. Mai mult suntem impinsi de cat vreau sa economisesc lunar si reduc cheltuielile in functie de asta. Asadar ne platim in primul rand pe noi prin economii si apoi fara regrete ne traim viata.
9. Ce faceti pt a “cumpara” un viitor cald?
- Suntem foarte constiinciosi pe economisire. E dorinta noastra anuala sa punem banii la maximul permis in trad IRA. Daca se poate mai mult super daca e un de reparatii la casa ca 2018/2019 ne orientam in functie de prioritati. Suntem si open minded si nu excludem sa parasim SUA la un moment dat daca nu se schimba sistemul medical. In prezent e cel mai mare minus, avem privilegiul de a fi sanatosi dar de la o varsta in colo vizitele la medic vor fi inevitabile la fel si co-pay.
- Incercam ca famile sa fim self-sufficient si sa ne dezvoltam abilitatile, orice inseamna casa lucram impreuna ca sa economisim: gatit, reparatii, curatenie, decorat, varuit, inlocuit terasa, faiantat etc. Am putea angaja dar preferam sa invatam in prezent fiindca nu se stie daca pe viitor o sa ne permitem.
10. Te-a schimbat pe tine ca femeie? Rutina, obisnuintele de alta data si de acum sunt aceleasi?. Dar prietenii? pt ca evident, disponibilitatea la cheltuieli si timp nu e la fel ca a unei prietene ce isi cheltuie tot salariul luna de luna
Cred ca m-am schimbat de la a fi oarecum invincibila ( asa ne consideram toti la 20 de ani) si de la a crede ca tot ce am mi se cuvine si e doar meritul meu, la a intelege ca in mare nu e meritul meu ci a celor din jur si online care au pavat calea. Imi inteleg privilegiul si oportunitatile pe care le-am avut si ajutorul imens de la Dumnezeu. Am sanatate, am parinti grozavi care au facut tot ce le-a stat in putinta sa ma ajute, un frate care imi da cate un sut metaforic si nu imi accepta anxietatea, un sot care e pe acelasi nivel la economisire si life views, care ma incurajeaza sa fiu eu insami. Cu cat imbatranesc mi se simplifica rutina, am renuntat la machiaj + chimicale, si ma accept asa cum sunt cu cicatrici si pete de la soare, cu cateva kilograme extra ( sunt un chef de pomina, la noi se mananca ca la restaurant iar asta se vede la cantar oricata miscare fac). Chiar ma iubesc pe mine insami si orice comentariu urat ricoaseaza mai degraba decat sa ma raneasca.
In ceea ce priveste prieteniile.
Avem o barca pe panze de 33 ft si ne invitam prietenii sa vina cu noi in expeditii, petrecem timp acasa la ei si ei la noi, iar eu ies le plimbari lungi cu prietenele. Cei ce ne cunosc stiu ca restaurantele nu sunt stilul nostru, mai ales ca eu fac tranzitia catre vegan si nu am mai mult de o salata ca optiune la restaurant. In plus ne simtim mai dezinvolte la o plimbare pe langa plaja decat inconjurate de oamneni intr-o cafenea.
11. ce parere au avut despre deciziile voastre prietenii apropiati/rudele? v-au impactat parerile lor?
Parintii lui stiu ca proprietatea e platita deja, ai mei stiu ca suntem ok financiar si cam cum stam la finante. Au fost si in vizita de doua ori si au inteles ca nu suferim de nici un fel: zona e super, frigiderul plin si iesim in aventuri zilnic. In rest nu ne laudam sau aruncam cu net worth in dreapta si in stanga fiindca invidia exista peste tot. Toti stiu insa ca ne dorim sa ne pensionam mai repede si posibil sa devenim liveaboards adica sa locuim pe barca full time sau part time si sa calatorim oriunde dorim pe Atlantic. ( Caribbean islands here we come)
12. viitorul: maternitatea, copiii, batranetea sperie pe multi datorita “nevoilor” financiare crescute. Cum te simti tu in fata astora, ca ai locuinta fara ipoteca?
Teama exista oricand si oriunde cred. Dar eu toata viata am mers pe premisa ca fac tot ce pot si imi sta in puteri, “reach for the sun and if you don’t make it at least you are amongst the stars”. Nu exclud sa lucrez din nou full time daca trebuie, sau sa taiem la sange unde trebuie, daca viitorul ne cere. Suntem si in prezent foarte moderati, am putea salva sau castiga mai mult, dar suntem fericiti cu viata noastra simpla si e ok asa. Ne dorim un copil si in prezent ne confruntam cu infertilitate, si aici facem precum am spus mai sus, best we can, si daca nu e sa fie pentru noi ne bucuram de nepoti sau vom adopta. Daca va fi sa vina un bebe, simplitate si hand me dows vor fi ca de obicei cheia catre a ne pastra finantele sub control. Avem deja prieteni care ne imping sa luam haine/ accesorii de bebe aproape noi sau chiar noi ce le au de la copiii lor stiind ca incercam sa avem un copil.
13. ai mai spus ca esti atenta la ecologie si mediu. Crezi ca atentia la buget impacteaza asta? Ne povestesti putin ce faci tu pt orasul tau?
Optimizarea si minimalismul cu siguranta sunt principalele noastre arme in a ne face datoria catre protejarea mediului inconjurator. De cate ori iesim cu catelul la plaja luam si o plasa cu noi pentru deseuri gasite, participam si in mod organizat cand e Beach Clean up Day sau Save the Earth. Piata obiectelor la mana a doua e si ea un mod de a me face datoria, cand am nevoie de ceva caut pe grupul local sa vad daca exista cineva vinde obiectul respectiv. Spre exemplu perdele am luat aproape noi cu 10% din cost de la o familie care se muta. La randul meu ce nu folosesc dau sau vand in loc sa trimit la groapa de gunoi. De obicei noi “make do or do without”, asa am renuntat la microwave pentru acel o data folosit in 3 ani de locuit aici imi ocupa mult prea mult din spatiul de lucru din bucatarie. Asa ca l-am mutat in garaj, iar dupa 6 luni in care am uitat efectiv de el l-am maritat cu o alta familie care a fost foarte fericita sa il aiba.
14. si ultima intrebare, singura in care cer o cifra de la tine: cati ani ai?
31
Felicitari pt reusite. Felicitari pt efort.
Multumesc pt interviu si ca ne-ai aratat cum e viata unei femei din alt oras. Uneori e nevoie sa iesim din rutina noastra calda sa evoluam – tu ai reusit!
F fain, felicitari Aurelia, succes pe mai departe si sa aveti copilul pe care vi-l doriti!
Tare inspirante si emotionante mi se par povestile tale de viata.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Multumesc Elena! Cred ca ar fi trebuit sa va povestesc si de “growing pains” fiindca au fost destule, dupa ce am recitit raspunsurile mele suna asa ca si cum am totul sub control, cand in realitate incercam zilnic sa crestem pe toate planurile si facem si noi destule boacane si financiar si pe toate celelate planuri.
Te imbratisez si multumesc inca o data pentru urarile de bine!
de fapt e si pt ca intrebarile mele sunt de asa natura sa “scot” modul de gandire diferit, rezultatele si evolutia interioara.
Altfel, numai cine nu a incercat din greu sa obtina nu stie cate obstacole si probleme pot aparea la o achizitie locuinta, cum e sa lucrezi si inveti in paralel, cum e renovatul si cat costa de schimbat instalatii electrice/apa cand sunt si actele notariale si avansul si ipoteca la inceput si ultima chirie de platit etc. Nu inteleg cei care nu au incercat sa invete un domeniu complet nou si imbarligat cum e taxatia altor tari si gasit locul potrivit fiecaruia!
Nu e usor! dar cu siguranta fiecare lucru invatat a adus incredere in fortele proprii, in minte, si incredere in ziua de maine.
Excelent! Mi-au placut mult raspusurile tale Aurelia, intr-adevar o poveste cu adevarat inspirationala. sunt (inca o data) pusa in fata propriei ignorante financiare la nivel concret si aprofundat, dar lasa ca e bine si asa sa invatam si sa ne ambitionam continuu unii pe alti 🙂 am fost mereu fascinata si curioasa de zona New England, locurile frumoase de acolo si de viata academica locala, f fain ca traiesti acolo si ca iti e bine. ce caine aveti? eu am un border collie de 9 luni – substitut de bebe pana imi fac curaj pt asa raspundere. multa putere si rabdare pe calea spre maternitate – oricare varianta/e de parinteala ar fi. te imbratisez
ps. o femeie hai ca ti-ai gasit sufletul pereche acuma, chiar daca Aurelia e departe de tine hahaha
na hai ca va mai zic una si gata – o sa fac un ‘massive assumption’ si o sa zic ca sotul tau Aurelia nu e roman, eh? si asta doar ca mi se pare mie ca toate astea cu citit carti de finance impreuna, si ‘money analysis zilnic’, ‘rata de fericire a partenerului e in crestere’ etc sunt mai usor de implementat (nu imposibil, da?) cu un partener care nu e roman (nu ma plang de iubitul meu roman care acum ne renoveaza toata casa singur singurel si cu experienta absolut zero, numa zic 🙂
Buna!
Avem un rescue dog adus din Florida. Ne-a adoptat cand avea 6 ani in 2016 ( noi ne-am casatorit pe 28 dec 2015 si am inchis actele cu casa pe 29, a doua zi). In ziua in care am semnat actul si primit cheile am mers la adapostul local sa cautam un catel, dar nu aveau nimic disponibil mai ales ca be doream un caine adult/senior. Aici in zona de NE a tarii, sunt mai putini spre deloc caini fara stapan. Adapostul nostru local aduce cainii din Sud si majoritatea sunt deja adoptati cand pasesc in New England. Asa ca am mers direct la sursa, am gasit-o pe frumoasa noastra pe Facebook cautand din rescue in rescue. Tipa care a salvat-o din Miami Dade shelter ne-a adus-o direct acasa atat de mult a iubit-o. Asa ca de trei ani, Nina T. Moose, ne face viata mai frumoasa. Ca sa-ti raspund la intrebare e metis sau Potcake dog din Bahamas ca “rasa”.
New England e superba ca zona, si ocean si munte aproape si orase mari cu tot felul de atractii. Dar mai important decat orice sunt oamenii, e mare mare diferenta intre Sudul si Nordul tarii.
In ceea ce priveste sotul, da e american . Am gasit un om care a calatorit in Europa, Asia si intreaga America, ca sound engineer in turneu cu o trupa punk asa ca e open minded si a fost receptiv la ideile mele. E usor sa tii evidenta banilor cu Personal Capital ( a fost super interest cand l-am lasat sa foloseasca contul meu sa vada care e treaba initial si acum avem totul in comun si verificam zilnic). Eu citesc de obicei carti si articole fiind nerd de fel, iar cand gasesc ceva important ii fac fie rezumatul fie ii zic exact ce parte din carte sa citeasca.
In ceea ce priveste relatia, el ar fi clueless daca eu sunt fericita sau nu, daca nu l-as aborda deschis si onest. Noi am avut o relatie la distanta de aproape 3 ani inainte de nunta si am fost obligati sa fim deschisi si sa vb daca ceva ne supara. “The five love languages” a fost mind blowing cand am citit-o prima data.
Intalnirile astea ale noastre de analiza finaciara, sentimentala, household state, noi nu le facem in mod sistematic sau organizat. Il intreb pe drum catre cumparaturi de mancare sau vara cand suntem pe barca si facem sailing, ce parere are de una sau de alta, ii zic si parerea mea. Si il intreb direct “Are you happy, honey? What do you think we should work on?”. Am invatat in timp cum sa vb sa nu il fac sa se simta incoltit si never ever nu il intreb ceva inainte sa isi bea cafeaua.
Bafta multa cu casa si felicitari ca va descurcati singuri. De trei ani renovam, mai avem bucataria, iar apoi ne mutam la exterior. Nu prea am vrea noi sa stam catarati pe schele sa schimbam colturile ( cornerboards nu stiu sa traduc), dar n-am gasit pe nimeni sa angajam si parca vad ca o sa bat cuie in primavara. Te imbratisez si bafta in toate !
🙂 mersi de raspunsuri – desi ieri am scris al doilea comment asa ca ceva funny, azi de dimineata m-am simtit f prost pt asa o intrebare personala de zici ca am fost tzatza satului … fain ca ati adoptat caine adult, si noi am tot cautat sa adoptam dar nu stiu de ce aici in UK toate centrele pun cerinte foarte mari, de ex maj cainilor zic ‘eu nu pot locui decat intr-o casa cu adulti care sunt toata ziua in casa, nu pot locui cu copii, nu pot locui cu alti caini si pisici, nu-mi plac vizitatorii, nu-mi place cu masina’ etc si asa ca am ales un pui de 8 sapt dar e ffff mult de munca la varste asa mici. o sa investighez si eu mai multe legat de Personal Capital, mersi de recomandare. Apropo de ‘Five Languages’ – nu am apucat s-o citesc inca dar s-a tot pomenit de ea la 2 podcasturi pe care le ascult – Happier with Gretchen Rubin si By the Book – le stii? te pup
Diana sa nu te simti prost chiar de loc, eu nu ma supar de intrebari.
Nu este personal capital in UK din pacate, am citit pe forumul MMM ca se recomanda YOLT in UK sau un spreadsheet in excel.
La treaba cu adapostul de animale asa e si aici. Din ce stiu se pun restrictii in functie de personalitatea cainelui. Spre exemplu al meu e “only dog” fiindca e food reactive si nu imparte cu alti caini ( cred si eu dupa ce traume a suferit). Restrictiile se pun de obicei ca sa evite sa nu fie adus cainele inapoi si sa sufere mai mult. Sa va bucurati de catelus sunt sigura ca va face un training pe cinste pentru bebe.
N-am auzit de Happier sau By the book dar fac research si trec pe lista! Merci de recomandare!
Diana, si tu vezi cate am eu cu Aurelia in comun, e?
daaaaa cum sa nu vad! si m-am bucurat ca o ai cititoare pe blog. eu zic sa va organizati cu vizele etc si sa o intalniti in frumoasa New England – o cafea in Cape Cod sau o plimbare intr-un parc national, nu?
Personal Capital este o aplicatie dedicata pietei americane ? La un search rapid pare sa aiba ceva functionalitati specifice ca 401k monitoring.
Marius recently posted…Revelion în trei, la munte
E o aplicatie pe mobil unde conectam toate conturile pe care le avem. Iti da o analiza a tuturor bunurilor: investitii, cash, saving/checking account, house value based on Zillow. In afara de imaginea de ansablu are analiza bugetului setat de noi, be ajuta sa keep track tuturor cheltuielilor si veniturilor, de asemenea calculeaza si analizeaza investitiile si fees-urile a aferente fiecarui cont. Contra cost ofera si servicii de financial advisement. Am cautat pe net si din pacate e doar pentru piata americana.
In Europa ( am citit pe forumul de la MMM) se pare ca exista Yodlee. Din review ar face cam acelasi lucru ca personal capital in ideea ca ofera net worth and money tracking service.
Multumim Aurelia de a impartasi cu noi experienta ta si cum ai spus si tu chiar daca la prima citire pare ca totul a fost usor banuiesc ca au fost si momente dificile care te au aujutat sa sa fii cea ce esti. Poate acum s a inschimbat dar cei ramasi in Romani auzeau numai partea frumoasa a reusitei si de multe ori auzeai ” da x a reusit foarte bine cum spui tu ca e greu”. Fiiecare avem propia experienta, propia lectie de trait. Iti doresc mult succes in continuare si atentie la ce iti doresti ca se v a implini.
Multumesc Mari!
Asa auzeam si eu inainte sa plec ca e lapte si miere in afara. Am avut noroc de experienta de o vara la 20 de ani si stiam la ce ma inham. A fost o lectie de umilinta ( in sens pozitiv) sa trec de la teacher’s pet si note de 10 pe linie, articole publicate in reviste si conferinte la care am sustinut lucrari in fata a sute de oameni, la a fi un immigrant ce lucreaza doua joburi in domeniul turismului ( si inca am avut noroc de joburi usoare bazate mai mult pe comunicarea cu oamenii,nu a trebuit sa ma distrug fizic in pozitii ca house cleaner). Am avut noroc mult si ajutor de la Doamne Doamne ca am mers intotdeauna pe premisa ca fericirea e a privi in jos, intotdeauna e cineva cu mai putine oportunitati sau privilegii. Asa ca am profitat de experientele astea si nu am dat in vreo depresie, stiu multe cazuri in care imigrantii aici pur si simplu erau miserable si au suferit mult pana sa se intoarca in tara de origine.
Nu cred ca avem pentru Romania astfel de aplicatii care sa se conecteze la conturi, credite etc. Foloseam cash control pentru cjeltuielo dar si acolo trebuia pus totul de mana… Pana la urma am ajuns la un excel in care trec seara bonurile. Cu ocazia asta abia cer bonul de fiecare data. Acum ma concentrez mai mult pe a vedea ce procent economisesc decar pe ce se duc banii.
Marius recently posted…Revelion în trei, la munte
excel si eu. La calculat economistul mi-e simplu: prima factura sunt eu, iau salariul si pun ceva in contul de economii. Uneori la sf lunii mai ramane cate ceva, pun si partea aia in contul de economii. Asa ca la sf lunii, daca vreau, stiu clar ce procent am cheltuit si ce nu.
Mi-ar fi placut o aplicatie sa gestionez cat la suta este distractie, cat la suta investitii, etc. dar sunt prea paranoica sa dau vreunei aplicatii acces la contul meu. Ma scuzatz, nici pe tel.nu am instalat inca homebanking 😀
Banca la care avem contul in care se varsa salariu iti permite sa identifici cheltuielile, cele care se debiteaza lunar ( impozit, curent , apa, asigurari) sunt identificate direct pe celelalte le poti tu clasifica in fiecare luna, sanatate, mancare, vacante, etc. Scopul e ca ti permite sa compari de pe o luna pe alta pe categorii banii cheltuiti, sau de la un an la altul.
Economisitul este o categorie care acopera si investitiile. Pentru mine si creditul intra aici fiindca am scutit chiria. Mai am o sectiune pentru bursa, una pentru pilonul 3, alta pentru plata anticipata si una pentru economii (ce ramane la final de luna).
Am mai incercat sa folosesc revolutul pentru ce zice Mari dar ma plictiseam sa tot pun bani dintr-un cont in altul. Acum il folosesc doar in vacantele din afara tarii pentru conversia buna. Mi-ar placea un home banking care sa faca graficele pentru mine dar eu sunt legat de banca prin firma la care lucrez asa ca nu pot migra in alta parte.
Marius recently posted…Revelion în trei, la munte
Noi avem noroc de aplicatia asta, din motive de credit carduri. Avem 6 intre noi doi fiecare cu scop precis ( 5% amazon, 10% grocery etc pentru cash back) pe care le platim la timp sa nu avem interest. Iar procentul de economisire il calculam cand facem taxele acusi in februarie, estimez ca e in jur de 30% fiindca am avut un an scump, dar sunt super curioasa de procentul exact.
Sincer si eu ma gandeam sa fac asta. sunt carduri de credit care dau cashback 2% in limita a 200 ron pe luna. Problema este ca nu imi place sa am asa multe carduri si daca uit o data intr-un an sa acopar suma atunci pierd orice castig. Inca mai studiez oferta, am la munca un coleg pasionat de carduri.
Marius recently posted…Revelion în trei, la munte
Marius nu stiu daca se aplica in Europa, dar aici toate cardurile ofera autopay. Noi nu folosim sistemul asta fiindca atunci cand primim statementul platim cardul, dar functioneaza. l-am recomandat si functioneaza pentru prietena mea. I-am setat sa ii ia banii automat din savings cu 7 zile inainte de due date. N-a mai avut probleme de atunci. Noi cred ca facem undeva la $1000 anual din credit card rewards si nu suntem nici pe departe super disciplinati sa folosim doar cardul cu best purchase/ pe return.
Un alt punct forte e siguranta oferita de cc. Debit cardul ne da inapoi doar partial banii in eventualitatea in care este compromis. Credit card ne ofera protectie totala plus free rental car insurance, + oferte gen $10 inapoi daca cheltui $40 pe Etsy etc., cu Discover avem reducere la gift cards intre 10% si 20% la peste 200 de companii.
Foarte frumoasă povestea, și plină de inspirație. Felicitări pentru disciplină în primul rând, eu cu lipsa ei mă zbat acum 🙂
Cristina recently posted…O zi în Hiroshima. Partea I – Castelul Rijo
join the club in lupta cu disciplina Cristina hahahaha te pup
Ciorapul si salteaua cea mai sigura “sursa”! :))
Ati uitat cum a fost în timpul crizei? Pana si mai marii încoronati au suferi pierderi drastice! Ma refer la casa regala olandeza … La toti cei care au avut bani depusi prin banci straine si I-au pierdut pe toti! Asa ca … revin la prima fraza!
Sau si mai rau ! Cand vezi ca fondul pensiilor se topeste ca zapada la soare si tu trebuie sa lucrezi pana la 67 de ani! Mai am … Cand ai avut cancer pe la 50 de ani si toate economiile s-au cam dus pe apa sambetei … cum o scoti la capat? Astept raspunsul tau! :))
Ella, vorbesti fix ca o adevarata olandeza!
(am participat la cateva intalniri cu bloggeri olandezi pe tema de finante si aceleasi argumente mi le-au dat – pt mine, inca romanca, mi s-au parut complet diferite dar apoi am inceput sa le rumeg si sa le dau dreptate)
Dupa cum am si scris, noi suntem foarte rezervati in ceea ce priveste investitiile ( casa platita integral tocmai ca sa ne protejam cel mai valoros asset, banii sunt la o banca protejata de FDIC ( Federal Deposit Insurance Corporation creat de US Congress)). Ce avem in fondul pentru retirement e investit in index funds ( adica contine procente de stock din vreo 3500 de companii se merge pe principiul ca daca 100 dau faliment altele le vor lua locul, inovatia e continua spre exemplu energia eoliana/ solara inlocuieste treptat petrolul). Asa ca noi nu tinem bani in casa decat pentru o urgenta sa zicem,dar nici intr-un caz mii de dolari ca sa stau cu frica cand plecam de acasa. Sunt intr-un cartier foarte “de fite” care atrage anual un hot/ doi, desi casa noastra nu arata apetisant pentru categoria asta de populatie pusa pe castig rapid mi-ar fi frica sa tin banii la saltea.
Un ultim punct, dupa cum am zis si in interviu, noi suntem open minded nu excludem sa ne mutam daca trebuie, sa lucram mai mult sau orice ar trebui sa facem ca sa ne descurcam. Un lucru stiu sigur de fiecare data cand apare o cheltuiala spre exemplu acum trebuie sa ne luam alta masina, anul trecut a trebuit sa dau mult la dentist,noi multumim cerului ca avem banii astia economisiti si nu ne indatoram sau ne stresam prea mult.
Mie una imi plac mult articolele de acest gen si discutiile pe marginea lor, dar constat ca multe nu mi se aplica. Adica e OK daca pornesti de tanar la drum cu acelasi partener, daca va faceti planuri in acceasi directie impreuna, investitii, cumparat proprietati, stil de viata/economisit similar si asa mai departe. Numai ca viata nu e mereu asa lineara si previzibila cu noi toti. Ce se intampla cand faci primul copil dupa 30 de ani (pentru ca pana atunci ai muncit ca sa ai o cariera, sa evoluezi profesional) si apoi sotul moare subit si tu ramai mama singura? Iei totul de la capat, nu? Cazul meu – o iei de la capat in alta tara, cu alt partener, care nu vede musai totul ca mine, ca deh, suntem diferiti, nu?, eventual si cu inca un bebe pe drum (la 40 de ani), cu job-related challenges si fara casa ta. As fi interesata eu una de sfaturi aplicabile pentru asemenea situatii, cand viata nu ne permite sa planificam totul de tineri si sa mai si ramanem in acceasi formatie, ca sa zic asa, cand trebuie sa o luam de la capat iar mai tarziu, si in directii total diferite decat cele preconizate cand eram tineri. Altfel, cum se zice: e frumos in teorie, din pacate practica ne omoara.
Ai perfecta dreptate Luminita, dar eu cred ca seria asta de interviuri e abia la inceput si cu timpul o sa se tot adune diferite perspective – ceea e si intentia femeii cred – (poate ai vrea si tu ne sa impartasesti mai multe) si cazul Aureliei – desi unul foarte fericit si aparent liniar – e doar unul. Si eu dupa ce am raspuns la intrebarile femeii si am recitit interviul mi se parea ca vb altcineva si ca tot ce am ‘rezolvat’ (adica ‘rezolvat’ pt mine care eram obsedata de banii dati pe chirie – o casa micuta cu o super ipoteca intr-un oras ridicol de scump) se citea cu totul altfel decat situatia reala f dificila si complexa, desi nu asa am intentionat, dar na… in fiecare zi probabil am raspunde altfel la aceleasi intrebari. Plus ca Aurelia a fost o draguta si nu a intrat in detalii despre inferitlitate dar si subiectul asta este extrem de dureros si de greu de parcurs. Hai sa ne bucuram pt Aurelia si sa o rugam pe femeie sa publice cat mai multe interviuri din astea. te imbratisez tare
Luminita imi pare rau ca a trebuit sa treci prin asemenea greutati. Felicitari pentru copii si mult succes sa se rezolve toate.
Imi pare rau daca am dat impresia ca totul a fost roz pentru mine si ma laud cu reusitele. Am incercat sa expun un pic din parcursul meu si de cate ori a trebuit sa imi schimb planul de viata. Tot ce am realizat singura sau cu sotul a cerut si sacrificii ( dar nu stiu ca suna mai bine cu example reale ca : la mine dupa 14 ore de stat in picioare cand mi-am scos papucii am descoperit ca facusem niste bataturi de aveam rani deschise. A doua zi asa m-am dus la servici pentru alte 14 ore. Sotul pana a ajuns in pozitia ce o are acum, pornea la munca la 4 dimineata si lucra pana la 8-9 seara). Si noi am decis sa asteptam pana avem o casa ca sa facem un copil, iar acum descoperim ca socoteala din targ nu se potriveste cu cea de acasa. Crede-ma ca nu mi-a venit usor sa spun in interviu ca o sa me bucuram de nepoti sau o sa adoptam. Cause you know what ? It sucks !!! E super nasol sa astepti luna de luna ca poate ai ramas insarcinata, sa te gandesti ca sotul e super fain cu nepotii si isi doreste un copil si din cauza ta bebe asta nu vine. Sa vezi cum traiesc zeci de copii in mizerie si saracie,iar procesul de adoptie e de 3+ ani si costa aproape $30000. Sau IVF care costa undeva la $10000 dar ce fac daca sunt 5-6 embrioni valizi, fac 6 copii sau unul si imi las ceilalti 5 sa moara?
Concluzia e ca viata nimanui nu e usoara sau liniara, dar ce functioneaza pentru mine e sa traim simplu ( minimalist, vegan, efficient), sa multumim pentru fiecare oportunitate cu care suntem binecuvantati si sa invatam constant pe toate planurile ( financiar, emotional, relational) ca sa ne dezvoltam si cand dam de cate o problema sa pot sa zic “I did the best I can. Now I let go and let God.”
Aurelia, multumesc de mesaj. Sunt convinsa ca viata nimanui nu e usoara din toate punctele de vedere si stiu ca toti avem probleme intr-un fel sau altul, doar ca, per total, unora le ies anumite lucruri mai usor, asta-i tot. 🙂 Eu, cum spuneam, as fi fost interesata de ceva sfaturi care ar fi avut aplicabilitate financiara si pentru persoane ca mine, care o iau de la zero dupa 30-40 de ani, pentru ca subiectele discutate aici sunt foarte interesante.
Autelia, acum dau si eu sfaturi neintrebata. Uneori oamenii nu reusesc sa aiba copii pt ca isi pun singuri o presiune prea mare si e destul o vacanta sau un moment in care isi zic ca s-au saturat sa incerce si pun punct si…hop, apare copilul. De aia multe femei raman insarcinate (desi in teorie erau sterile) cand li se aproba adoptia. Apoi eu am 2 prietene ce au ramas gravide la 40 ani, desi fiecare mai avea doar cate un ovar cu trompa in regula.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Multumesc Elena, suntem la faza de “Let go and let God”, avem multe bucurii pentru care sa fim rescunoscatori, viata e frumoasa. Te imbratisez si merci inca o data !
Luminița, cred ca ți-a fost f greu, si uite cate ai facut. Si sa vezi ce fain e cu copil la 40: deja ai experienta si stii ca e ultimul: profiti de el, scapi de asteptari cum ar fi ca sa mearga, sa vorbeasca, etc…ba chiar vrei sa poti opri timpul in loc. Cum bine mi-a zis cineva: copilul la 40 e un cadou 🙂
Eu una nu imi fac planuri, dar ii admir pe cei care fac. Iau lucrurile asa cum vin si cand vin: slujba la 50 ani, casa la 51 .. si nu ma gândesc ca ar trebui sa lucram pana la 67 ca sa o platim…om vedea asta mai incolo.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
🙂 Eu una ma vad in chirie pana la sfarsitul vietii momentan. Nu mi se pare nimic rau, macar asa am libertate mai mare de miscare, fara complicatii, dupa ce cresc copiii si se decid sa migreze cine stie pe unde, ma duc si eu dupa ei, sa fiu ajutor la batranete. 🙂 Si eu ii admir mult pe cei care isi fac planuri pe termen lung. Mie personal viata mi-a aratat de cateva ori in ultimii ani ca toate planurile pe care le facem pot disparea intr-o clipita (pierzi un sot, un copil, o iei de la zero), asa ca prefer sa fac pasi mici, atat. E mai safe asa. Pentru mine, normal. 🙂
Scopul acestor interviuri e sa “arat” ca se poate si altfel. Sa descoperim si alte situatii. Nu putem sa le traim pe toate, dar putem sa intelegem ca se poate si altfel.
Altfel, eu prima locuinta mi-am luat-o inainte sa il cunosc pe domnul sot. Si el la fel. Asta era visul meu sa nu mai stau in chiria din bucuresti, cine e dus de acasa de la 18 ani, si are, ca mine, peste 20 de mutari/despachetari, toate facute dupa scoala/job, serile, fara masina sau alte cele pt ca nici eu nici prietenii mei nu sunt peste nivelul asta, ma intelege. A fost visul meu, nu am depus acelasi efort ca Aurelia, de aceea o admir atat de mult. Cum mi-a mancat Volksbank visul, batandu-si joc de conditiile de ipotecare, e o alta poveste – astazi incheiata ca am platit anticipat tot si le-am dorit faliment (si s-a si intamplat – aveti grija sa nu ma suparatz 😀 😀 😀 )
Dincolo de gluma, sper sa imi accepte o prietena alt interviu. O prietena care a facut un business nemaipomenit de dulce. Ca sigur avem ce invata de la ea.
Este vorba despre prietenii tai cu restaurantul din Brasov? Am ajuns in decembrie la Brasov, dar nu am ajuns la ei … din pacate, pentru ca nu am stat decat 2 zile.
Amy recently posted…Frica de dentist se invinge mergand la dentist
nope, dar m-am gandit si la ei 🙂 ( de fapt pe ea o cunosc, din Bucuresti, avem copile de o seama ). Dar ce idee mi-ai dat, o sa le scriu si lor 🙂
eu zic ca o sa fie prietena de la care iei cozonaci, nu? pe Elena si pe Diana banuiesc ca le-ai intrebat deja? gata gata paaa
:)))
O, mie mi se par faine interviurile, desi clar sunt persoane foarte diferite de mine.
Uneori asa inveti, de la oameni diferiti, ba chiar poate chiar asta te face sa avansezi.
Si mi se pare asa motivant cand citesti cum cineva face si drege si reușește si asta iti da si tie o bucata de optimism .
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Ce ai patit cu Volksbankul? Nu stiu povestea?
Natalia Dabija recently posted…Lecții despre bani pe care aș fi vrut să le știu la 22 de ani
Long short story, in 2008 au modificat unilateral contractul si transformat din credit in lei cu dobanda fixa in credit cu dobanda variabila si au marit dobanda. 4-5 drumuri la banca, de 2 ori au incercat sa ma faca sa semnez hartii fara sa citesc, le-am semnat ca nu sunt de acord, mi-au dat rendez vous pt negociere (in banca) si nu a venit angajata, am facut 2 reclamatii la OPC, intr-un final (aproape an) au modificat inapoi la dobanda initiala, dar eu intre timp am inceput sa fac plati anticipate cu scaderea perioadei de rabursare- in 5 ani am inchis ipoteca la ei. Le-am urat din tot sufletul faliment si sa isi piarda joburile. A venit faliment, au fost cumparati de concurenta, o parte din sucursale au fost inchise, unii din angajati si-au pierdut joburile.
Imi plac mult interviurile de genul acesta si sunt convinsa ca putem invata unii de la altii chiar daca unele lucruri nu ti se potrivesc, exista altele cu care rezonezi 🙂 Mama, cand spun America, nu ma gandesc decat la teancul ala de emisiuni ba cu cei care consuma obsesiv-compulsiv, bine, mai e o emisiune cu acele cupoane si multe altele.
Florina recently posted…Bugetul familiei și reducerile din magazine
nu vom gasi nimic sa ni se potriveasca 100% in orice moment al vietii: suntem unici, cu anii noi evoluam (sau nu), citesc din urma si vad ca acum 5 ani aveam alt buget, alte prioritati. Important e ca aceste interviuri sa ne arate ca se poate si altfel, sa intelegem ca mintea si actiunea noastra sunt cheia spre evolutie, si ca pt unii e important sa ne preocupam nu doar de confortul zilei ci si de viitorul pe care il construim acum.
Cata dreptate ai: chiar e cazul sa ne preocupam si de viitor mai ales pe plan financiar.
Florina recently posted…Când o mamă își încalcă principiile
Acum 4-5-6-7 ani mi-am facut o simulare de pensie si nu mi-a placut ce imi iese: va trebui sa lucrez pana pun 67 de lumanari pe tort si dupa aia as primit mai putin de 50% din venitul de acum…. asa ca e nevoie sa actionez acum: sa ma obisnuiesc cu mai putin acum iar putina diferentza sa o pun la munca.
Rezultatul? incep sa vad roadele.