Septembrie a fost o vreme blanda aici si octombrie e pronosticat la fel sa fie cu zile de 10-15 gr, soare plapand si, sper eu, vant putin. Musai vreau sa profit de ele din plin. Am permutat deja dulapurile la hainele de sezonul rece, spalat si curatat sifonierele si stam bine ca avem suficiente pana la primavara inclusiv haine outdoor.
Ce am de gand sa fac in octombie? sa continui sa fac plimbari. In septembrie am iesit duminica dupa duminica cu o prietena la plimbari lungi (25, 28, 30 km) si sper sa facem la fel si in octombrie prin puzderia de culori a toamnei.
Iesit la jogging (light one, sa nu creada careva ca fac ceva concursuri sau altele, nunu, astea le face sotul eu doar light jogging unele dimineti).
Sa continui sa urc pe scari zilnic. Am in draft un articol despre asta, il termin zilele viitoare.
Coc dovleac si mere. Pretul lor a scazut la 1 euro /kg, iau proaspat de la producatori, are nenea Barbitza(nenea de la piatza si-a ras de mult timp barba dar eu tot asa ii zic ) – deci are niste mere, din astea ce nu rezista peste iarna dar aromate si numai bune de mancat, si iau cate o sacosa de 3-5 kg pe sapt si rontzaim la ele crude ca iepurii dar mirosul de mere + dovleac copt si scortisoara se leaga de copilaria mea si toamna de atunci, chiar daca dovleac copt in copilarie nu am mancat ca nu imi placea atunci (tataia insa facea fript pe plita si spunea ca asta era desertul din copilaria sa – perioada interbelica).
Sa mergem la cules de mure, mere, nuci, alune, castane. De cand cu carantina am descoperit multe drumeaguri pe langa casa, boscheti ce produc si fructele cad jos. O activitate ce ne ia 30-60min si sper sa mobilizez toata familia zilnic. Nucile si alunile nu le consumam prea des dar vor fi super pt hranit veveritele de la bloc, in iarna.
Sa mergem la ferma la cules mere. Asta e cu bani. Nenea Barbita avea afis la taraba lui la piata ca are 2 weekenduri in octombrie de porti deschise si activitate de cules mere, nu putem rata asa – prietenia noastra e prea veche :).
Sa fac placinta cu mere si sa aduc si la colegi la birou.
Cand dau de zilele ploioase vreau sa facem vin fiert inainte de culcare. Beau putin alcool (150ml de vin = somnifer curat pt mine) dar ritualul de facut, condimentele si aromele si caldura din corp dupa prima gura merita tot efortul. Condimentele le am prin dulapuri, miere sa indulcesc aromele, iar vinuri si-a cumparat sotul 20 de sticle.
Sa invitam prietenii la masa + boardgames la noi. Daca primele 15 luni de covid am evitat la maximum contactele si ramas la vazut prietenii in plimbari, iarna asta nu voi mai fi asa de stricta. Pana aici am facut tot posibilul sa avem o sanatate radianta (am slabit amantotzi in casa, am imbunatatit alimentatia cu mai mult bio si mai mult crud, am adus o rutina mai buna de dormit si miscare, am schimbat geamurile si putem aerisi mai temeinic si lasa unele geamuri deschise putin si peste noapte, in continuare nu a racit nimeni in casa, analizele sunt impecabile) , si din prietenii nostri au reusit succesuri nebaunite unii (lasat fumatul este o reusita nemaipomenita).
Continui sa fac voluntariat la spital, cu copilasi in nevoie.
Ma gandesc sa incerc ceva decoratii de sezon. Habar nu am ce voi face, e prima data cand ma gandesc la a asezona casa la culorile de afara, probabil ghivece cu flori tematice ce vor muri in 2-3 saptamani, un bostan langa usa de la baie de care sa se loveasca toti si sa imi ureze de sanatate, sa mai caut fetze de pernuta decorative in culorile de galben ruginiu si frunze aramii.
Toate acestea sunt simple si la indemana oricui, nu e nimic sa ceara eforturi fizice deosebite sau sa destabilizeze bugetul.
Welcome, autumn !
Pai cu plimbări asa de lungi, esti buna de mers la Compostelle 🙂
Trebuie sa mergem si noi la cautat de macese si mi-ai amintit de cules mere din livada, sa vad cand se face. La noi e livada nestropita a orașului, culegi o parte pt ei si iti iei si tie o parte, e gratis.
Elena recently posted…Gem crud de macese
da, Camino e pe lista (Camino del Norte pt peisaje) – luam tren pana in Irun (tgv Paris – Biaritz). Dar pana sa imi dea seful spaniol un concediu de 40 zile, la anul vrem sa mergem (duar) 10 zile pe Trail de MontBlanc, fara copil(va merge in tabara). Asa ca ma antrenez.
Si uite asa mi-ai adus aminte ca stiu niste parcuri cu mere, toamna sunt multe mere pe jos cazute si nimeni nu le culege ca sunt strambe si patate si urate. Asa, pe gustul meu, si ele merita o noua sansa.
Îmi place felul vostru de trai. Pot să fiu bunica ta? 😀
Eu stau prost cu deplasatul. Oraș, asfalt, praf.
Singurele chestii pe care le strâng sunt frunzele uscate și penele căzute. Am un întreg buchet de pene la sonerie și nu numai. Mă adaptez la ce pot avea.
Urez o toamnă lungă și caldă.
te pup! daca adopti o familie de tzacanitzi, da.
iar pene la sonerie, suna interesant, provocator pt mine. Cocutza insa ar da ochii peste cap 😀 😀