TIMPUL ESTE LIMITAT!

Dupa ce am ajuns la o casa locuibila si nu mi-am mai consumat timpii si gandurile (si banii) cu amenajari si zugraveli si cutii etc, dupa ce am  acumulat multa oboseala, am  inceput sa meditez la ce  e important pentru mine si ce timp (energie) ii acord.

TIMPUL ESTE LIMITAT!

Probabil multi oameni au auzit de fraza “time is money” . O cunosc si o consider adevarata, doar ca in ultimul timp  balanta s-a schimbat si timpul a devenit mai valoros decat banii. Sa am libertatea (si timpul!! ) de a face lucrurile care le doresc in plus fata de jobul full time  plus treburile casnice de rigoare – asta e tinta independentei mele financiare. Viata e prea scurta pentru mine sa petrec 1/3 din timp facand … sa stau la dispozitia sefului.
Inca un lucru ce iau in considerare este energia si concentrarea petrecuta la munca. Dupa o saptamana grea perecuta la munca, imi mai ramane putina energie sa ma ocup de ce imi doresc in cele 2 zile de weekend si cele 6-8 sapt de concediu anual.
Uneori ma gandesc ce as face daca nu as avea jobul: in cele 11 ore zilnice in care nu as mai fi pe fuga catre metrou si de la metrou, as face ce? CE VREAU! gradinarit? cusut? citit? reinceput jogging si invatat sa innot? reinceput orele de pian? …

Jobul e responsabilitate

Responsabilitatea familiei este unul (si marele motiv) pt care nu imi dau demisia acum.  Daca ar fi sa ma “ingrijesc” doar de mine probabil as opri serviciul acum, pentru ca am suficiente investitii (imobiliare) si as contura un mic venit din alte parti. Dar mai am ipoteca, copila, mamaia …
Pe de alta parte jobul nu e atat de nasol! nu vin obosita si stresata de la munca, seful este nemaipomenit, iar ziua cand intra banii in cont e o zi veseeeela.
Da, am ajuns in punctul in care grija financiara  nu mai e atat de mare grija. E momentul cand vad echilibrul financiar, ca am ingrederea ca ma pot descurca cu un minim (ipoteca, apa, curent, net, mancare) , si in care imi doresc mai mult timp pt mine si familie, chiar daca asta inseamna mai putini bani. De aceea am ales sa tai anumite cheltuieli ( facturi, rar la supermarket, si mai rar haine, deloc cosmetice): pentru ca inclusiv banii cheltuiti pe astea imi ataca din timpul ce l-as putea petrece cu copila/cu pasiunile mele.
Ba mi-am facut o lista de prioritati cu lucrurile faine din viata:
-copil
-gradina
-miscare
-casa
-cusut
-casa (curat+gatit)
-job
-citit
Astea sunt prioritatile… Dar cat timp petrec cu ele?  Cel mai mult petrec cu jobul…si nu, nu e el cel mai important din lista, asta dupa cum se si vede.

Pentru ca banii nu pot cumpara timp, ia spuneti, ce conteaza cu adevarat pentru voi? si timpul e direct proportional (cifre dar si calitate) cu prioritati? ca la mine nu.

Gradinarit in containere: pe verticala

Ador florile si plantele, si cum stau la bloc, ma descurc si cu ce am, adica spatiu mai mic. Gradinaritul in containere mi-a dat libertatea la un nou experiment anul asta: etajare. Pentru a maximiza spatiul de cultivare am decis sa incerc sa imi fac (din nou) givecele mele pe verticala. De data asta inspirata de turnurile verticale de gradinarit de pe amazon, am decis sa improvizez eu si sa ies mai eftin. Si am reusit: gratis 🙂

Materiale: 2 galeti. Recuperate. Daca le cumparam, as fi dat 5-10 lei. Eu le-am salvat de la un magazin ce vinde flori si le avea de aruncat, crapate.  Jos, pt colectat apa am folosit un lighean primit. Puteti incerca cu orice ghiveci de plastic mare, si etaja si 3-4! – totul e sa fie stabil.
Pamantul la mine e gratis pentru ca lada de compost produce din belsug. Mai e nevoie musai un cutit cu  lama zimtata (cutter-ul a cedat).
Pasi: am taiat fundul la galeti pt a lasa sa circule apa, am facut gauri laterale pt introdus plantele (nu f. mari, sa treaca 2-3 degete ). Acum imi pare rau ca nu am vopsit in alb galetile (negrul se infierbanta mai rau) dar asta e.
Plantatul: am pus plantutze ce le aveam deja: capsuni, galbenele, telina, patrunjel, le-am adaugat in gauri abia cand am pus pamant suficient pana la nivelul gaurii. Musai sa apas pamantul initial adaugat, pt ca in virtutea udarii si gravitatiei, acesta se taseaza si trage planta in jos (cum am patit anul trecut).

2

1

 

 

 

 

 

 

Adaug plantele in fiecare gaura, acoper cu pamant, apas iar, adaug pamant pana la nivelul urmator de gauri.

Curaj si combinati plantele! Si profitati sa vopsiti galetile in ce culori vreti!
Eu am pus plante aromatice pentru ca va sta in zona mai umbrita (capsunii sufera…) dar plantele aromatice se descurca foarte bine!
Castig: spatiu. Daca in aceeasi suprafata puteam cultiva numai ce se vede sus,  prin adaugarea a 2 capsuni, 1 patunjel, 2 teline, busuioc si ceva ciboulette amarat, am triplat practic suprafata de plantare. Si cred ca puteam pune inca o galeata, ca un extra nivel.

Dezavantaj: sa nu stea in soare prea mult timp pt ca plasticul se incinge. In plus, e nevoie de udat din belsug pentru ca apa se evapora pe mai multe parti.
Mai multe si mai ingenioase gasii la un belgian  ce a reusit sa integreze si promoveze conceptul cu ajutorul asociatiilor, si ajuta la zeci de familii in saracie extrema din Africa si Asia, fix acolo la linia dintre saracie si mizerie.

 

Despre risipa in sectorul alimentar

Despre risipa in sectorul alimentar se discuta de ani de zile si nu se schimba mare lucru: mare parte o reprezinta industria (de la productie pana la supermarket). Si totusi exista o mare risipa si la consumatori: eu, tu, cei ca noi.
1
Poza vorbeste de la sine: acolo unde e saracie mare, risipa la nivelul familiei este mult mai mica.
Putem face diferenta? Da, putem face ACUM ceva: productia de alimente implica bani, transport, timp, munca si energie si sufletul omului ce a muncit acolo. Cu un meniu saptamanal respectat  asa ceva nu se mai intampla la noi (sau aruncam cel mult 2-3 capsuni stricate).

V-ati gandit la ideea de grup de impartit mancare? https://project.yunity.org/ . Sau de a ne creste singuri o parte din alimente?
Sau de idei de impartit/ oferit mancare si servicii si lucruri https://buynothingproject.org/

Cum am redus bugetul saptamanal de mancare atacand cel mai scump ingredient: proteina animala

Articolul asta nu e pentru vegetarieni: daca sunteti din cei care va e mila de animale nu il cititi. Noi suntem omnivori, desi eu de cum alege, as alege fara carne, dar daca e musai, aleg sa nu fiu flamanda 🙂
Asa ca pe lista mea de ingrediente, carnea si lactatele sunt cele mai scumpe sectiuni.
Asa ca… ce facem, noi, omnivorii? Cum sa mananc mai departe carne fara sa imi mananc bugetul?
O sa adaug cateva idei aici experimentate de mine (pe rand sau mai multe o data) , idei ce m-au ajutat in decursul timpului…

1. mai putina carne.
La mine in familie carnea a devenit un ingredient. Avem 1-2-3 mese ce contin si carne, dar nu mai avem mese DIN CARNE, ca alta data.   O portie de carne de 50-100gr de persoana, de 2-3 ori pe sapt. noua e suficient iar borsurile moldovenesti ma salveaza, pt ca pot pune cantitate mica de carne in farfurie.. Mai multe si mai detaliat argumentat este la Carmen.
Si e ceva obisnuit, daca ne uitam in istorie si alimentatie traditionala, vom gasi obisnuinta in familia obisnuita de la tara de a taia o gaina saptamanal si a hrani toata familia, de a tine posturile, si de a trai fara frigider.
E chiar mai sanatos  daca ne obisnuim sa mancam portii mai mici si sa completam cu mai multe legume de sezon, si sunt sigura ca pot gasi si niste unde mari nutritionistii recomanda sa consumam mai putine produse animale (ca doar netul ne raspunde cum  vrem) .
E drept ca eu am si cateva legume ieftine ( din gradina) cu care pot completa mesele de carne (fasolica verde, dovlecel, spanac si frunze sfecla rosie etc), si la indemana sa cumpar ieftin: telina, morcovi, linte etc. toate ieftine si apreciate.

2. carne ieftina
Fiecare popor din lume are traditii cu mancaruri ce valorifica partile ieftine ale carnii si ofera ceva gustos si nutritiv. E suficient sa cautam in bucataria franceza: carne de vita ieftina gatita indelung  si are un nume pompos= Boeuf Bourguingnon, la romani piftia sau maruntaiele, caltabosii si alte mancaruri din organe fasim si la polonezi etc. De fapt, fiertul la foc mic al oaselor l-am gasit in mai multe bucatarii (si la francezi, si la englezi, nordici) etc – un aliment ce aduce minerale si proteina si grasimi (vitamine nu, ca deja e fiert muuulte ore..)
Eu am o lista cu ce carnuri sunt ieftine pe unde umblu de rutina, ce se pot face, si includ cate un fel din asta pe saptamana: pipote, ficat, picioare, oase, urechi etc.  Deseori iau cantitati mari si portionez.

3. combinat carnea cu alte proteine.
Un fel de pacalit carnivorul casei 🙂 . Ma bucur ca nu imi citeste blogul asa ca va pot spune ca adaug ciuperci tocate la carne cand fac chiftele, lasagna. Nimeni nu stie 🙂 ca jumatate din cantitate de carne…nu e carne.
Cu ani in urma am folosit si granule de soia semi expandate, dar acum nu am mai gasit ieftine si abandonat.

4. cumparat la oferta, sau de la producator
Excesul portionat, congelat. Pun label-uri pe fiecare si pe usa frigiderului pt inspiratie la meniul de saptamana viitoare.
Pe mine asta  ma salveaza si de mers prea des la cumparaturi, spalat si curatat tocator, cutite, etc. – si asta inseamna timp! ca nu sunt f. ordonata si nu stiu cum faceti voi, dar eu cand gatesc murdaresc o gramada de linguri, castroane, cutite, haine, faianta, si pe jos.
Timpul acum folosit imi vor salva mai ales momentele alea cand vin de afara/munca si sunt obosita, nu stiu ce sa fac, nu am rabdare, nu am putere de decizie, dar asa o portie de carne va ateriza fix in tava/wok.
La fel laptele, in achizitionez de la fermier, si excesul congelez. Cand nu am de ales scot o sticla de cu seara, pana dimineata e dezghetat si zbat bine sa se ia grasimea de pe ea si uite lapte proaspat.

5. gatesc de la zero. Carnatii de casa, muschiul de casa, slaninuta marinata etc -orice e mai ieftin decat cele cumparate. Iaurtul de casa e mai ieftin decat cel cumparat, daca vreau de fructe, adaug o lingura din gemurile din dotare deasupra. Bonus stiu ce ingrediente folosesc.

edit: punctul 6 nu exista. la numaratoare am dat rateuri :).

7. Refolosesc si asa reduc ce arunc. Daca friptura nu s-a mancat toata la cina, pt a 2a zi in zeama pun niste couscous/paste si am pachet pt a 2a zi si inca o cina. Oasele din friptura le adun pt o zama.

Raman in continuare cu pret mare de achizitie la branzeturi si lactate ( parmezan-ul e scump dar fain), asa ca astept si ceva sugestii.

Si dupa economisit, ce vine? = Calcul randament investitie imobiliara

Articolul il scriu in continuarea discutiei de pe blogul economisim.info despre ce facem cu economiile. Eu voi explica si argumenta cu cifre cazul investitiei la care ‘ma pricep’ : imobiliare prin ipoteca.
In primul rand sa explic: eu economisesc constant 20% din salariu de ceva ani ( am o rutina ce extrage banii din cont si ii pune in contul de savings) dar de peste 1 an punem (deseori dar nu de fiecare data) inca pe atata deoparte (acum suntem 2 salarii in casa). S-au adunat in ultimii ani o suma frumusica, musai de investit. Acum, nu stiu cum sunteti voi dar eu multi ani am avut o frica…ciudata de investit.
Mie mi-a fost mereu frica de investit pentru aveam impresia ca e ca o joaca la loterie. Riscant, periculos. Alternativa era de indesat banii in saltea (no ca si asta e cu risc 🙂 ).  Asa ca i-am tinut in cont de economii unde aveam o dobanda ce abia acoperea inflatia.
E adevarat, investitul vine cu niste riscuri. Dar prin studiul din ultimii ani am inteles ca exista riscuri mici si mari, am inteles, si invatat  sa imi asum
riscuri.

Astfel ca economiile le-am impartit in 2 parti:
1. economiile pe termen scurt – asa numitul fond de urgenta ( pot acoperi incidente de genul: mi se strica masina de spalat, frigider, pierd dinti sau pierd serviciul), suma ce ce imi aduce in confort al zilei curente
2. economii pe termen lung ( nu stiu ce sa fac pe termen mediu!!!).  Pe termen lung am investit in imobile, folosind sistemul de creditare.
Planul abordat de mine:  am economisit avans si bani de acte. Chiria acopera rata. Dupa achizitie eu continui sa economisesc, aceste economii facand plati anticipate ( prima ipoteca inchisa in 8 ani in loc de 28 ani).

Important a fost cand am inteles costul real al imobilului: pret de achizitie + acte notariale + acte creditare+ renovare + mobilare + costuri de gasit chirias/administrare. Pana acum renovarile facute de mine au fost minore ( termopan si usa) dar unul din comentatorii Iuliei a specificat ca prefera apart. distruse si le face bine, pentru ca aceste renovari vor rezista aprox 10 ani.
Eu calculez randamentul garsonierei astfel: pret chirie pe an -( asigurari + impozit+ reparatii ce apar intr-un an) impartit la costul real .
Caz practic: garsoniera de 25 mii euro ( 20 mii achizitie, 5 mii cheltuieli cu notar si renovari si mobilari).
Presupunemm garsoniera aduce o chirie=100 euro, nicio zi de neocupare ,  asigurare anuala =160 lei, impozit anual60lei), impartit la costul real de 20 mii euro. Randamentul iese de 4.6% pe an, pentru mine un randament f. bun, pt ca daca tineam banii astia intr-o banca, dobanda era de maxim 1%  la euro pe an!
Ce nu am estimat: o suma din incasari sa tin deoparte sa acopere posibile renovari sau perioade libere…. iar tot Bogdan mi-a dat o cifra: 3% din castig de pus deoparte ( eu as pune mai mult, preventiv).

Cifrele date se schimba daca facem credit, pt ca la ipoteca costul real al imobilului creste, adaugandu-se costuri cu ipoteca, asigurare in favoarea bancii, si evident dobanda. Cum calculam costul creditului? In excel, evident:

Suma imprumutata=15 000 ( 10 mii avans)
Perioada de creditare in luni=180 (15 ani)
Dobanda estimata pe an=6%
Dobanda estimata pe luna=6%/12=0.005

Si acum sa calculam rata. Pt asta, introducem in excel functia PMT si adaugam: dobanda pe luna, nr luni, valoare.

2 3

Rata e afisata negativa pt ca sunt bani de platit 😀 .
Ca o remarca personala, rata e apropiata de valoarea chiriei.

 

 

Un mic calcul: in 15 ani se platesc la banca: 4

 

 

 

Ce vin extra? cele 8 mii dobanda ce ridica pretul real al achizitiei cu 8 mii (si ar mai fi niste costuri in plus cu evaluare dosar, inregistrare ipoteca etc). Astfel, reevaluam calculele initiale si ne ies un cost real de 32 mii euro al garsonierei; garsoniera aduce o chirie=100 euro, nicio zi de neocupare, scadem asigurare +impozit, impartit la costul real de 32 mii euro. Randamentul iese de 0.031 adica 3.1% pe an.  Iar daca tineam banii astia intr-o banca, dobanda era de maxim 1%  la euro pe an! Asadar tot  un randament bun pentru mine.

5

In cazul creditului, randamentul poate creste daca se fac plati anticipate cu scaderea perioadei (prin plata mai mica a dobanzii).

Un randament si mai bun pentru investitii pe termen lung ar gasit in pamant arabil in zone agricole. Pentru asta am nevoie de 2 oameni acolo (variabile cheie!! ): cineva in zona ( parinti/bunici) sa verifice pamantul, intabularea si cadastrul si  un agricultor pentru dat in arenda. Pretul achizitionarii unui ha de pamant arabil nu in zona turistica e la aprox. 3.000 euro ha, iar arenda obtinuta ( am intrebat 2 arendasi) e de 150-200 euro PE AN(functie de an), bonus fiind ajutorul de la primarii/apia, de aprox 150 euro pe an, in total 300 euro pe an. . Randamentul sare deja la 8-10% pe an si este cel mai bun randament gasit pe piata, iar costurile de intretinere sunt minime ( impozitul pe terenul agricol e undeva sub 50 lei pe an). Pentru mine asta e cea mai buna decizie de investit pentru ca pamantul nu se devalorizeaza in timp (doar daca sunt cutremure mari, dar nu suntem in Chile), iar alt pamant Dumnezeu nu mai face.

Cum folosesc bicarbonatului de sodiu

Asta e momentul de lectie de chimie (mi-am luat un mic cuptor mana a2a  si prajiturim) pe care o voi adapta pentru fiica mea – chimia si fizica predate cu exemple  din lumea inconjuratoare devine simpla si usoara, altfel e un calvar. Ne-am mai jucat noi cu bicarbonat si otet/lamaie, dar acum e interesata de bucatarit si clatite asa ca o sa o combin chimia si bucatareala ca o joaca.

Ca o prezentare generala, noi folosim bicarbonatul de sodiu sau praful de copt. Care e diferenta intre bicarbonatul de sodiu si praful de copt? ambele contin acelasi element activ chimic: NaHCO3, solubil in apa, punct de topire…60gr (sau cam asa suna manualul de chimie din clasa a 7a pe vremea mea). Praful de copt are bicarbonat si in plus ceva amidon +acid praf.
Ce se intampla cu bicarbonatul de sodiu?  Ca orice baza (de fapt nici macar nu e baza, dar se comporta ca o baza) in prezenta unui acid (acizi = lamaie, iaurt, etc) dar si a a apei si temperaturii se descompune in …carbonat de sodiu (Na2HCo3 – nu stiu ce e cu el), CO2 si H2O. CO2 face bule ce duc la cresterea aluatului. Simplu, da? Clasa a 7a!
Ei bine, pe noi ne intereseaza acel CO2 – gazul degajat, ce face prajiturica…pufoasa si aerata prin micile goluri de aer pt ca gazul degajat si dilatat de caldura prin prajitura ce contine faina si oua bine amestecate si formeaza o retea de gluten/proteine/grasimi si atunci cand aerul se dilata …iata de ce prajitura creste. Un efect asemanator il are si aerul incroportat in albusurile batute ca pt bezea  sau la galbenusurile bine frecate (proces de frecare incorporeaza aer in reteaua albusului si leaga structura proteica): aerul prin dilatarea la caldura cuptorului va crea acele mici bule ce fac pufosenia dorita.

Mici trucuri de gospodina: daca in reteta scrie bicarbonat si eu am praf de copt, pun mai mult ca de fapt cam 1/3 din el este bicarbonat ( substanta activa) – asa ca eu raman la folosit bicarbonat(il am in casa). Nici nu e cazul de pus prea mult pt ca uneori da un gust metalic/chimic prajiturii. Dar deseori ma multumesc sa bat ouale bine.

Ca o remarca, in ambele cazuri combinatul bicarbonatului cu zeama de lamaie inainte de pus in prajitura inseamna reactie chimica inainte de bagat in cuptor si incepe degajarea de CO2. E un test bun pt calitatea prafului de copt (da, poate sa fie prea vechi ca a stat la cald/aburi si s-a activat lent in pliculet)  dar nu e necesar de facut in prajitura.

Probabil apare si confuzia din trecut cand se folosea si  bicarbonatul de amoniu = amoniac – cu un miros specific pt care nu o sa il aduc in casa. Pour les connaisseurs: si pipi are amoniac 😀 doar mai diluat.

Exista în bucataria româneasca un mit conform caruia praful de copt trebuie stins în momentul adaugarii în reteta, cu otet sau zeama de lamâae. De fapt, asa cum rezulta din descrierea si demonstratia de mai sus, activarea prematura a prafului de copt va reduce si efectul dorit în timpul coacerii. Ei bine, daca stingem atunci stins ramane, gazul e degajat inainte de punctul de coacere si …efectul de crestere e diminuat. Daca totusi prajitura creste, atunci e semn ca… da, nu era nevoie de asa mult praf de copt. Asadar, uite ca e momentul si sa stingem mitul.

Din considerentele de mai sus eu prefer sa bat albusurile ca de bezea – prajitura imi creste suficient. Asadar, traim bine si fara consum de bicarbonat. Daca totusi nu sunt multumita cum arata (feeling de femeie), adaug putin bicarbonat incorporat in faina inainte de al adauga  in amestec.

In menaj, bicarbonatul poate fi folosit cu usurinta ca  abraziv. Turnat si otet peste va incepe sa “fiarba” si prin asta indeparteaza/sparge din calcarul depus. Face minuni aceasta combinatie? Practica imi spune ca nu!!!  dar e mai ieftin si netoxic decat orice substanta de supermarket si efectul similar. Si nici nu polueaza,  bicarbonatul fiind un minereu ce se gaseste in natura, si se descompune/recompune.
Pentru cine suporta mirosul, in menaj se poate folosit si amoniacul. E mai ieftin si disponibil in pungi/cantitati mai mari. Pentru intretinere instalatii, mi-a fost recomandat sa torn o data pe luna in chiuvete/tevi, asa ca eu cumpar o cutie de juma de kil pe luna, torn prin toate gaurile, torn otet prin toate gaurile, las sa bolboroseasca si apoi torn apa (cand imi aduc aminte). Lichidul va intra si printre resturile organice, dar si prin porii depunerilor calcaroase, iar prin bolborosire va inmuia/crapa/ sparge/elimina o parte din depunerile de piatra din tevi, fara frecat, si mai ales fara poluat.

Lectia de chimie in bucatarie a luat sfarsit 🙂 . Sper ca v-am convins sa economisiti si  nu mai cumparati nici praf de copt la pliculete ce ajung aruncate, nici risipi otet si lamaie pt stins ce nu se stinge 🙂 .
Mai multe utilizari ale bicarbonatului si otetului in gospodarie sunt aici https://www.youtube.com/watch?v=rM86Y810fTA

Voi castigati suficient?

Intrebare aparuta dupa o alta discutie financiara… cu o persoana ce castiga cat mie + sotul meu la un loc. Si sotul ei cu 10-20% mai putin.  (sau  invers? hmmm, ma lasa memoria….sa imi fie cu iertare).  Nu e relevant cat cheltuie, ci concluzia ei: ca nu ii ajung banii (si au carduri de credit, nu stiu cate, dar mi-a zis ca sunt pe minus la limita de jos) si ca unul din contractele de munca li se termina in cateva luni si e tristete mare. As fi fost rautacioasa in momentul ala sa le zic ca noi facem si economii lunar  (ok, nu ultimile 2 luni, dar ni se iarta?!??), si nestiind ce sa zic, doar am  intrebat daca au incercat sa negocieze creditele si sa le consolideze, pt ca stiam ca au multe….

Apoi ma vad cu o prietena draga si dintr-o discutie ne reiese ca amandoua acordam atentie catre “savings”. Ok, mai intram in banii astia la nevoie (ca doar de aia ii si punem deoparte, pt situatii critice). Si amandoua suntem multumite si ne suficient ce avem. Enough.
Ce este SUFICIENTUL asta? E un numar unic, definitoriu pentru mine. Este costul un stil de viata independent si autonom, care imi acopera nevoile si o parte din placeri, e suficient sa fiu fericita.  Eu tin sa imi acopere
ipoteca la locuinta unde stau, sa am ceva economii, sa platesc intretinerea, abonament transport la munca, mancare, ceva pt hobby-uri si ceva de calatorii, si sa dorm linistita. La altii e sa faca surf de cateva ori pe an. Altii sa aiba casa mare sau haine. Fiecare cu SUFICIENTA lui, ce poate fi mai mare sau mai mica. Oricare din ele este bine pt fiecare.

Pentru mine, suficient este sa imi cunosc numarul asta lunar dar si an! dar si durata efortului (in ore) in al munci si castiga.  Chiar, tu ti-ai calculat cat castigi pe ora de efort si cate ore de munca depui pentru aceasta fericire proprie?

Abia dupa aceste calcule am reusit sa imi fac o estimare de cati bani am nevoie pentru a fi independent financiar…

Si apoi, daca banii nu ar exista? dar deloc deloc? Sa nu am nevoia de ai produce, ce as face?
Colegul meu a zis: surf. Are facebookul cu poze de la surf in diferite locuri din Europa… zboara cu placa in bagaj, etc.
Eu as face voluntariat. Dar mi-au trecut multi ani in viata pana sa imi dau seama ca asta mi-ar place sa fac oricand, oricum. Sa intreb persoane care are necesarul copilasilor la limita saraciei, sa ma duc sa caut, sa negociez, sa cer, sa intreb, sa adun triez si selectez si spal si calc si impachetez si caut transportatori si iar sa negociez si sa trimit. Mi-au luat multi ani pana sa imi dau seama ca e ok, pot sa muncesc pt bani, dar mai mare dragul mi-ar fi sa muncesc si fara bani (asta daca banii nu ar exista, daca ipoteca nu ar exista, daca scoala nu ar costa etc) .
Si mi-ar place sa merg pe munte iar. Asta imi aducea un spatiu si o libertate si loc de visat, o liniste fizica si psihica de neegalat. Sa urc pe Moldoveanu, sa fac tot El Camino de Santiago si sa decid eu ca sucks, sa fac PCT-ul american (oare imi dau ei viza daca le zic ca vin pt asta??

Acest suficient e in simplitate: casa, cald, mancare, timp. Acest suficient imi aduce siguranta financiara. Si dincolo de bani (ca totul incepe de la bani dar nu banii sunt totul), acest suficient imi aduce mai multa liniste si detasare, si calm in decizie. Si inteleg acum pe singurul om aproape de mine ce a atins independenta financiara inca lucreaza dar isi ia concedii
lungi si dese. Acest suficient inseamna nu numai calcul, ci experimentat si incercat, inseamna actiune, si auto- intelegere si acceptare, inseamna suficienta nu numai la bani ci si la viata si obiecte : suficiente haine, suficiente carti (hahaha!!, voi ajunge acolo vreodata?), suficiente cani si pahare, timp suficient pt mine si pt sport si celelalte pasiuni. Si asa am descoperit cat de frumos e drumul catre independenta.
Nu e vorba de bani ci de…reconstruire si definire. Eu am decis ca banii nu ma reprezinta, si sunt doar o unealta ce ma ajuta sa ma desfasor.

Gatitul pachetului si a cinei nu e o corvoada, ci o munca bine platita

 

Pentru cine vede gatitul o corvoada, aduc aminte ca dintr-un gest se poate gati pt cina (in cazul nostru 3 mancai) si 2 pachete pe a 2a zi.
Tot efortul ia 15 minute, si daca mobilizez si pe ceilalti colocatari, e mai usor. Unii mi-au zis ca da, dar tie iti place sa gatesti. NU IMI MAI PLACE! imi placea acum 10 ani, cand gateam cand aveam chef si cine stie ce idee zurlie, dar acum as sta doar tolanita in gradina cu o carte in mana. Gatesc de nevoie: pt ca tin la sanatate, la ideea de mancat toti impreuna, si ca ies mai ieftin. De fapt, gatitul este cea mai bine platita parte din munca mea.
Si pt asta o sa va scot cifrele pe masa.
In primul rand, eu ca freelancer castig variabil, dar sa facem un calcul la 2500 pe luna net. Astia sunt banii care ii am net lunar, pt 22 zile de munca, pt 8.5 ore zilnic la munca.  Pe langa orele de la job eu mai am nevoie si de 1 ora in drum (30min dus, 30 intors) plus imbracatul si pregatitul dimineata. Practic 11 ore pe zi nu fac ce vreau eu ci fac sa ajung si sa muncesc ce vrea seful.
Un calcul arata ca 2500 / 22 zile /11 ore = 10.5 pe ora. ASTA E VALOAREA MEA.
Si in conditiile astea, ia ziceti, un job de 15 min, pt care nu fug dupa metrou, nu tre sa ma imbrac special, nu e musai nici sa ma machiez si sa imi pun tocurile, in care fac ce vreau eu, si plata este de… 10 lei pt 15 minute de munca (dar daca gatesc pt 3 persoane, plata ar fi 30 lei pt 15 minute de munca!!).
Nu pot sa inteleg cand aud vreo persoana ca mai zice ca e o corvoada; in bucatarie daca iau lucrurile cum vin, cu mult calm si tact ( si o rereta) totul poate merge usor ( inclusiv aruncatul rezultatului la gunoi). Corvoada e la fel de mare ca cele 8.5 ore la munca , care sunt mai prost platite. Tot ce facui in bucatarie este ca si la munca: un planning ( aici e locul unde las inspiratia si ideile sa vina, unde google putin dupa poze, sau pinterest-esc), o lista de taskuri (ce o numesc “meniul pe sapt viitoare”), o lista de ingrediente, mers la piata ,  si actiune.

Cred ca oricine poate face ceva in directia asta. Orice extra serviciu poate fi facut in casa. Acum, sa nu va apucati sa cultivati bumbacul pt a va toarce si tzese propriile lenjerii! Dar cu un pic de cumpatare si analiza, putem alege metodele si punctele cele mai bine platite. Mai sus am atins partea gatitului. Altele ar fi sa ne zugravim singuri sau sa ne reparam/coasem singuri; sa ne facem painea singuri, manichiura si epilatul etc. Cum alegem? Pai cu pixul in mana si bugetul in fata: care sunt cele mai costisitoare arii din lista? cu alea incepem.
De ex. eu am gasit pe net ca aprox. 30% din buget se duce pe parte cu locuinta, mancarea cam 20%, transport – ajunge si la 10-20%, servicii – 10-30%.  Can astea ar fi categoriile cele mai mari, iar o analiza si alternativa la fiecare poate imbunatati bugetul pe restul vietii. Da, mutat intr-o zona mai mica sau intr-un aprt mai mic, renuntat la restaurant si imbunatatit meniul pe saptamana viitoare,
renuntat la abonamentul scump de mobil si biciclit pana la munca etc.
Faceti un plan si tineti-va de el. Adaptati-l pe traseu. Orice plan, inclusiv un plan gresit e mai bun decat nimic.

Cum sa castig 200 lei pe luna cu 15 minute de efort

Ce titlu comercial mi-am tras 🙂 Dati click aici, si in 15 minute de efort zilnic veti castiga, garantat, din prima zi.
Da, 200 in plus lunar in buzunar nu strica nimanui. inSeamna peste 2000 pe an! sunt fix banii de o vacanta frumoasa, sau de o investitie, e fix suma de economii ca buget de avarie ce poate face pe multi sa doarma linistiti. In 10 ani inseamna 20% din o garsoniera – si ar putea fi avansul.

Si asta nu se invata la scoala. Scoala m-a invatat sa lucrez, sa castig bani, dar si cum sa ii cheltui cat mai repede asa ca … gatiti-va pachet pt pranzul de maine!

Cum eu tin la alimentatie si nu mananc orice prostie de 2 lei, o masa ok la pranz presupune multe legume si fructe, si costa (minim 10 pe zi…si mai mult). Da, costa.

Gatiti-va singuri pranzul!
In 15 minute pot gati o masa sanatoasa, si pt 15 minute de efort sa primesc 10 lei inseamna un job foarte bine platit!

Mi-am adunat pe pinterest o lista de meniuri rapide, cu ingrediente la indemana, ce implica un minim de gatit si asta ma ajuta sa nu raman in pana de idei si  si sa nu mai pic in panica si disperare ca acolo in 1-2 minute  sigur gasesc  vreo idee. Am zile cand nici macar
aceste 15 minute nu le petrec, pt ca duminica gatesc pentru toata saptamana si imi “pre”- pregatesc cateva ingrediente ce devin
componente pt 2-3 zile (de ex. am naut fiert) pe care il completez cu salata, branza, masline, o conserva ton etc.
Ia ziceti, sunteti  pregatiti de asemenea castig?1

 

 

grabirea incoltirii semintelor

Semintele au si ele bio-ciclicitatea lor, eu omul nevolnic le dadui epste cap. De fapt natura are ritmul ei iar semintele, ca si omul, s-au adaptat in decurs de sute de mii de ani. Ca sa grabesc incoltirea, la semintele culese cu grija din toamna si tinute intr-un servetel, cu eticheta, prin dulap, le trebuie o mica pacaleala: iarna. Asa ca le-am tinut in frigider cateva zile. Apoi le-am umezit si tinut in servetel cateva zile, si stropit cu apa sa mentin umezeala pentru a simula germinarea.

La unele seminte germinarea se vede in 2-3 zile ( in special la dicotiledonate: castraveti,  dovlecel, fasole), la altele mai mult. La primele semne de germinare ( chiar daca doar cateva seminte misca), le mutai pe pamant, si acoperit cu un strat de pamant usor presarat deasupra, bine maruntit si umezit.

Din gama NU faceti ca mine: pamantul de semanat se mentine umed ! altfel semintele cedeaza…. asa ca eu am bagat totul intr-o punga, sa aiba efect de sera, altfel uscate mor si nu mai e nicio sansa.