Padurile romanesti au nevoie de un vot

Unele paduri romanesti au nevoie sa nu fie atinse de om. Pentru asta in ultimii 50 ani s-au desemnat zeci de rezervatii naturale (unde ne putem plimba dar nu taia), parcuri nationale (aici se taie dar putin), dar si rezervatii stiintifice (unde nu doar toporul e interzis, ci si pasul omului, intrarea facandu-se doar cu organizator, fiind cu scop de cercetare).

Acum padurea Semenicului are nevoie de un vot: votul vostru https://www.agentgreen.ro/stop-taieri-cosava/ sa fie inclusa in patrimoniu Unesco ca padure seculara.  Am fost in Muntii Semenicului ( nu in padurea Cosava ci in Cheile Carasului) si recomand la toata lumea: sunt rupte din alta lume.

Ce am facut bun pentru orasul meu saptamana asta?

De fapt nici macar eu nu facui de la mine putere ci… copilul mi-a aratat o punga imensa zburand pe trotuar. Am prins-o cu piciorul inainte de a se duce pe strada, apucat-o zdravan si varat in primul cos de gunoi.
Atat.

E putin?
E mult?

Daca fiecare ar strange o punga pe saptamana, ar fi zeci de mii de pungi mai putine zburand prin orasul meu. Daca doar 10% dintre noi ne-am apleca dupa o punga zi de zi, ar fi  sute de animale mai putin moarte/afectate de pungile ce zboara.

E putin?
E mult?

Ecologizarea marilor

Dupa cum toti stim, gunoiul lumii au devenit apele – suprafete uriase acoperite de  plastic plutitor, sticle si metale pe fund, metale grele si radioactive etc. – apele ne spala, dar unde se duc mizeria ce ne spala? Si mai ales cum spalam apele?

Pana cand un copil de 16 ani olandez i-a venit ideea: sa nu mai mergem noi dupa plastic ci sa lasam plasticul sa vina: un turn in ocean cu niste tuburi plutitoare pe distante mari (10-20-100km) ce vor concentra si filtra plasticul ce pluteste in primii 3m de deasupra directionand catre turn, ce scoate gunoiul si compacteaza.
https://www.youtube.com/watch?v=QpDxE8BhPSM

 In ultimii 3 ani acest copil olandez (ii mentionez tara pt ca au o puternica educatie ecologista de acasa – pt ei lupta cu oceanul si vremea e zi de zi, o mare parte a tarii fiind sub nivelul marii, iar vanturile si ploile sunt peste 200 zile pe an) deci acesti copil olandez a pornit cu 200euro si a strans 1 milion si ceva prin crwdfunding , gasit echipa si testat. Functioneaza. Vor incepe sa construiasca primul turn undeva langa japonia. Intre timp formeaza o flota maritima sa studieze si marcheze si sa studieze solul exact locurile cele mai ‘incarcate’ in plastic,acolo unde curentii maritimi se aduna pt a incepe filtrarea. Cine vrea sa participe: http://www.theoceancleanup.com/blog/show/item/limited-offer-your-costs-covered-for-joining-the-mega-expedition.html – eu nu am  barca, dar am rau de mare :)) asa ca ma voi uita de la distanta.

Oare functioneaza? 100% cum cred ei? 10%?  Ne raman si alte mizerii in apa ( apele radioactive, metale etc). Ce se face este doar pentru o mica parte din tabloul general al poluarii. Eu cred ca scaderea celei mai mari surse de poluare: plasticul ne va permite sa vedem solutii si pt celelalte: orice drum mare incepe cu pasi mici.

Inca ii citesc criticile: http://www.theoceancleanup.com/blog/show/item/responding-to-critics.html
si adaug un comentariu: acesta nu este solutia finala si singura. Aceasta este una din primele solutii care se aplica. Un prim pas. Altul mai mare nu s-a facut – se incearca limitatea productiei dar ce deja pluteste pe mare nu s-a mai strans inapoi!
Incercari au mai fost, ratate ( http://inhabitat.com/the-fallacy-of-cleaning-the-gyres-of-plastic-with-a-floating-ocean-cleanup-array/ ) – atunci sa mai incercam, zic. 

Cate lucruri avem stocate in casa?

Asta e din gama – ce invat de la persoanele de langa mine.

Am avut o discutie cu o persoana mai in varsta. Nu cu mult, 10 ani in plus fata de mine 🙂 – si am ramas cu un sfat frumos: nu stoca lucruri INUTILE si tot ce nu e folosit timp de 1 an – donat/vandut. Apoi mi-a explicat ca i-a murit bunica si a trebuit sa ia la mana tot ce adunase batrana in casa aia mare, sa arunce 80%, sa dea la vanzare restul, si sa curete locuri unde nu s-a curatat timp de zeci de ani, fiind blocate evident, de lucruri. A spus ca asa si-a petrecut un concediu – 2 saptamani din viata ei 12 ore pe zi – si asta inainte de a putea chema zugravii sa renoveze casa…
Si peste cativa ani a facut acelasi lucru in casa mamei ei, dupa inmormantare. Mama ei traia intr-o casa mai mica dar avea aceeasi ‘boala’ – de strans lucruri: ziare/reviste/seturi desperechiate de cescute de cafea si pahare/haine si bibelouri si mileuri si mobila si molii si gandaci etc. Stiti voi. De data asta, ‘mostenitoarea’ nu a mai sortat ci aruncat direct circa 200 de saci impreuna cu o firma de curatenie – si tot i-a luat cateva zile.
Mi-a promis ca nu o sa faca asta copiilor, cand se muta copiii de acasa isi va vinde apart. si se va muta intr-o garsoniera mica si isi va tine minimum de lucruri.

Apoi mi-au cazut ochii pe articolul asta american: http://www.becomingminimalist.com/clutter-stats/ si mi-am dat seama ca, desi sunt in continuu proces de ‘simplificare’, inca pastrez o gramada de lucruri INUTILE.

Si stat aseara si numarat (mintal) in loc de oi aprox. cate lucruri am in casa:
-minim 100 item-uri in baie!!! – folosesc saptamanal maxim 10
-aprox. 150-200 item-uri in dormitor – datorita sifonierului – folosim cam 20-30 pe saptamana
-la copil in camera cam 100 – foloseste destul de multe 🙂
-living – 500-1000 – dar am carti care nu au fost atinse de ani de zile….iar din jucariile copilului – sute de jucarii, maaaxim se joaca cu 10 pe zi…
-de bucataria mea sa nu va luati :)))))))

Si o sa citez cateva statistici americane:
– o femeie cheltuie intr-un an mai multi bani pe pantofi si haine decat pe educatie, desi pe ambele componente ale vietii le foloseste zilnic
– in ultimii 50 ani suprafata locuita a crescut de 3 ori – la fel si timpul si banii petrecuti cu achizitionat si aranjat si intretinut a crescut echivalent
– sunt case unde sunt mai multe televizoare decat locatari
– sunt case unde sunt mai multe aparate electrocasnice ce functioneaza in acelasi timp desi nu sunt necesare
-25% din case cu garaje pentru 2 masini isi tin masinile afara
-in 1930, in medie, o femeie americanca avea 9 outfit-uri. Astazi in medie sunt 30 🙂
– sunt aprox. 300 mii de item-uri intr-o casa americana  (desi, daca numar elasticele impletite/despletite din cutiile copilului ies si eu cifra aia )

Nenea ce si-a curatat bucatica de tara

De nenea Tommy Kleyn sigur nu ati auzit. E pe facebook si are duoar 367 prieteni/urmaritori – deci e un om banal, ca mine, ca voi. Si totusi a facut ceva simplu si nemaipomenit.

In drumul lui zilnic la munca cu bicicleta ( v-aam zis ca e un om banal) trecea pe marginea unui canal ( Rotherdam, Olanda). Un canal murdar. Nu stiu daca s-a vaicarit; nu stim daca nu a dracuit pe oamenii ce au facut mizeria dar si astia de la stat ca ii iau taxe mari (mari ca in Ro) si toti somerii sau cersetorii care stau cu mana intinsa dar nu curata nimic.

Si intr-o zi a decis sa plece cu jumatate de ora mai devreme si sa  curete bucata de canal pe unde trecea (dupa cum vad pare o scurtatura dosnica).  Jumatate de ora zilnic in plus in care sa stranga singurel gunoaiele ce ii deranjau retina.
Pe facebook a scris: o ora jumatate sa umple primul sac de gunoi. In final a strans 22 de saci, iar de cateva ori a venit si un prieten cu el. 30 minute zilnic, atat a facut pentru ca era deranjat de mizerie. Finalul este extraordinar: poza unde compara inainte cu DUPA are 164 de like-uri

A primit si un premiu, de care este foarte incantat. Pt el, dati click pe pagina lui : https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10206490321519806&set=a.10206221908929659.1073741829.1322940780&type=3&theater

In final, prioectul lui a primit peste 28oo like-uri. Deja sunt cateva persoane care au fost inspirati si facut ceva la fel. Tu ai face asta pt orasul tau?

Durata de viata a deseurilor in natura

Sa aruncam gunoaiele in natura se va intoarce impotriva noastra si cel mai grav impotriva copiiilor nostri. Un obiect aruncat neglijent va polua deseori si dupa sfarsitul vietii mele.
Am cautat cateva estimari ale duratei medii de dezintegrare a unor produse.

Deseuri rapid biodegradabile:
-hartia igienica :2-4 saptamani (cea nemurdara de resturi umane/animale o pun in compost)
-cotor de mere: 1-2 luni
-servetel de hartie: 3 luni
-resturi de alte fructe : 3-6 luni
-ziare : 6-12 luni
-cutii de lapte : 3, pana la 6 luni
-chibrituri – 6 luni

Deseuri ce se degradeaza in perioada medie (1-10 ani):

-chistoace de tigari: 1-2 ani (un chistoc distruge 500l de apa)
-bilet de autobuz/metrou: 1 an
-manusi, sosete de lana – 1 an
-hartie de bomboane: 5 ani
-o guma scuipata aiurea: 5 ani
-ulei prajit: 5 – 10 ani (1 litru de ulei poate acoperi cu o pelicula si 1000mp2 de apa dar si infunda procesul de epurare biologica)

Deseuri rezistente (se degradeaza in 10 -1000 ani) :
-conserva de metal: 100 ani
-conserva de aluminiu: 10-100 ani
-pneu: 100 ani
-cartus de cerneala : 400-1000 ani
cutii de plastic: 100 ani
-lemn pictat 10-15 ani
-recipient de polystyrene : 50 ani
-baterii   : 200 an
-scutece de unica folosinta : 300 – 450 ani
-tampoane igienice : 400 – 450 ani
-Sac de plastic : 450 ani
-nailon de undita modern: 600ani
-sticle de plastic: 100-1000 ani

Deseuri mega-rezitente:
-Cartela telefonica : 1000 ani
-poliestiren expandat : 1000 ani
-skiuri: 1000 ani
-sticla: 4 à 5000 ani

Deseuri radioactive:
Iod 131  : 8 zile
Iod 125  : 60 zile
Radium 226 : 1600 ani
Carbon 14  : 5730 ani
Plutonium 239  : 24 000 ani
Potassium 40  : 1,3 milliarde ani
Uranium 238  : 4,5 milliarde ani

De meditat cand aruncam deseuri aiurea in natura ….

2 minute pt curatat (initiativa de a scoate plasticul din natura)

 

Ideea e simpla, si e englezeasca: actionam noi dar si inspiram lumea si mobilizam si pe altii, ca atunci cand trecem  printr-un loc de natura, sa acordam 2 minute (atat!!) in care  sa strangem de pe jos resturile de plastic, ramase aici de ziua trecuta sau de ani de zile. Efortul e minim, reusita maxima, daca ne mobilizam  putin.

 

Ganditi-va sa pierdeti si voi 2 minute in plus la plecarea de pe plaja, acordate pentru cules plasticele si gunoaiele de pe jos.