administrare buget familie | Iubesc orasul meu

Iulie: ce mancam de sezon adica ce legume, fructe, peste, carne

Scriu 12 articole cu ce alimente de sezon sunt luna de luna, un fel de ghid de orientat ce e cu adevarat proaspat si consumabil acum. Si sa il republic peste ani. De ce? pt ca datorita serelor si transportului si stocarii smechere si chimicalelor si liberei circulatii a marfurilor, astazi avem sezoanele ametite si confuze, nu mai avem repere si deseori uitam ca de sezon sunt produse proaspete si aromate. Ideile sunt inspirate din gradina mea, din piata de la producatori, dar si din articole asemanatoare cu recomandari de gradinarit, de la grupurile de gradinarit unde vad ce recolteaza ceilalti dar si din cosurile de legume livrate etc.. Sper ca aceste articole sa ghideze meniul saptamanal, din motive de maximizare vitamine dar si minimizare buget. Win win ;)

Julie. O luna bogata in piata, ieftina si bogata in fructe si legume. E cald asa ca reduc alimentele gatite si mancam majoritar crud.

Ce consumam noi?
1. Pesti.
-crap, pastrav, biban, salau, pastravi etc. Proaspeti, ideal. Cand trecem pe la pastravarie luam mai multi, vii, acasa ii dez-matzez si portionez si congelez

2. carnuri rar, oua saptamanal.

3.lactate: iaurt, lapte, branzeturi, dar prefer iaurtul ca e racoros. Avem fermierul nostru preferat de unde ne luam saptamanal

4. Legume de sezon. De fapt asta e principalul motiv pentru care scriu, ca se plangea Dana ca rosiile nu mai au gust. E vara din plin si acum e sezon de rosii, de rosii de camp, cu miros, astea sunt rosiile ce se mai gasesc acum si numai in sudul tarii.
-e prea cald de ridichi si salate dar e minunat pentru dovlecei si castraveti, incepe sezonul de vinete.
-coc vinete o data si mananc cateva zile. Cu oua fierte si f. putin ulei
-supa de rosii rece, supa de fasole verde rece, ciorba acra de cartofi noi cu multe legume si o lingura de iaurt – sunt de baza. Le fac o data, mananc de 3 ori
-ceapa, usturoi, marar, patrunjel, etc.toate din belsig si in salate
– fasole verde. Eu am congelat ceva fasole verde, o sa scot cate un pumn din cand in cand la iarna.
5. Fructe de sezon.
-pepeni, pepenei
-piersici, caise, cirese, capsuni, zmeura
-smochine verzi (adica neuscate), kiwi (deja se creste si la noi deci putem sa zicem ca e si local si de sezon)
etc.
– nu e de sezon si nici local dar fac limonade zilnic si tin in frigider. Cand nu gasesc lamai la pret bun, luai si gref.

6. Ce am pus pe iarna
– incep sa fac gemuri / marmelada. De capsuni, ideal
-fasolica verde. Voi adauga cate o mana din ele la multe ciorbite.

Tot anul consum faina de la tarani, mamaliga, linte, naut, fasolica, seminte de in, cartofi. Incercati si hirsca, bob, mei, desi pe mine nu m-au dat pe spate – intre timp m-am obisnuit cu hirsca. Recomand si seminte de canepa: alt aliment traditional romanesc, le presar pe ici, pe colo.

O sa atrag atentia ca acestea sunt de referinta. Nu respect 100%, doamni feri si pazeste, dar incerc sa le consum zilnic, sa le am la fiecare masa, sa fie ca o baza. Este minunat sa profitam de ele, am zile/mese cand aleg sa mananc doar un tip de fruct/leguma tocmai ca aroma e minunata si nici nu simt nevoia de altceva. Cina din pepene cu branza de capra e suficient, alimentatia cruda e foarte buna si sanatoasa, sunt prefer sa petrec timpul afara decat la gatit.

Voi ce mai consumati acum, de sezon?

Lista cu mancaruri la cuptor

Aici s-a instalat primavara in toata forta ei: cu flori, cu pasarele, nu mai ingheatza noaptea, soare dupa iarna lunga si intunecata. Ca in fiecare an, ma ia asa un dor de duca si dorintza de a petrece afara. Ieri am fost 27 km pe jos dupa o punga de leurda, azi vreau sa ies dupa cateva urzici, sambata sa ma vad cu o alta prietena dupa alta leurda, merg si vin pe jos de la birou – aproape 6 km pe sens, diminetile ies la o plimbarica de o ora etc ( de fapt caut orice motive de iesit afara).
Bucatareala a trecut pe planul 2 iar ultima saptamana am gatit putin si mancat prost asa ca am nevoie de adus o noua lista de idei, interesante, de gatit o data si sa mancam de 3 ori, inclusiv pachet la munca. Ce poate fi suficient de ok pt asta? gatitul la cuptor.
De unde iau ideile? de pe pinterest, bineinteles.
Ce am adunat pe gustul nostru?
1. Lasagna /musaca. Se poate face in multe feluri: cu paste sau fara pt cei fara gluten, cu dovlecei, sau vinete sau cartofi dulci sau albi, cu sos alb (merge si fara gluten si fara lactoza), cu carne de vita sau porc sau peste sau mix de ciuperci si soia. Orice va place sa puneti in straturi si bine inecat in sos rosu sau cu un pic de sos alb sus.
2. Quiche sau tarte sarate: in aluat de foietaj bag un melanj de ce am chef: oua, branze, spanac, praz, ardei feliutze, peste afumat, kaizer, ciuperci etc. Ca si pizza, e o mancare de sf de saptamana cu resturile din frigider
3. pizza. Seamana cu ce e mai sus dar alta forma, alta structura
4. legume gratinate. Versiune la ultimile de mai sus dar simplificat 🙂 . Am pus si dovleac, si dovlecei, si cartofi, si vinete, si rosii, si ardei etc.
5. peste papillote
6. cartofi la cuptor. In coaja. Cat se coc merge pregatita o salata cu ce este.
7. cartofi umpluti, rosii umplute, dovlecei umpluti. Toate sunt versiunile sarmalelor pt cei ca mine care nu stiu sa le impacheteze. Si mai rapid de impachetat :))).
8. Carnuri cu legume. Si aici gama e larga, dar acum e post si nu le inshir.
9. subiect ce il voi intinde si largi dupa cum va iesi cate ceva pe placul nostru si imi vin idei. Daca fac una din ele in fiecare saptamana si le permut si rotesc, si tot nu am cu ce sa ma plictisesc.

Putem fierbe fasolea mai repede?

Fasolea si nautul sunt 2 alimente bine apreciate de vegani si vegetarieni, de cei ce tin post, dar si de cei ce sunt atenti la bugetul familiei sau de ecologie, fiind bogate in proteina, fibre, carbohidrati din aia buni, antioxidanti. Dar asta nu e tot, o dieta bogata in beans (cateva tipuri de fasole, naut, soia, mazare uscata, bob, lupin, hrisca etc , etc) ajuta la mentinerea sanatatii, in slabit, sunt satioase si mentin pe termen lung senzatia de satietate, mentin sanatatea intestinala.
Si ieftine.
Acu’ in ultimii ani a aparut obisnuinta de a cumpara conserve gata fierte. Ideea este simpla si practica mai ales pt persoanele singure ce consuma cantitati mici si rar. Dar pt o familie de 2-3 persoane e mult mai interesant sa cumpere 1 kg de fasoloasa uscata, sa o puna la umflat, fiarba, portioneze si congeleze. Costul pe o conserva a ajuns pe la 2-4 lei pe cand echivalentul cantitativ la o portie pregatita de noi e sub 1 lei portia.

Cum putem sa le fierbem mai repede?

Clasica metoda de fierbere romaneasca este de pre-inmuiere (eu las 24 de ore, de pe o zi pe alta, in apa din belsug) si apoi pe foc cateva ore si asta e incomod pentru multa lume. Ideal totul facut in apa fierbinte. Ideal e de schimbat apa de inmuiere de cateva ori, si de pus de fiecare data alta apa fierbinte. Lintea decorticata nu necesita inmuiere, in schimb nautul si soia si fasolea necesita musai 12-24 ore. De pus la fiert, de doua-trei ori la rand, in apa care clocoteste, lasandu-le sa dea cate un singur clocot si schimbandu-se apa de fiecare data mi se pare ca mananca timp si rabdare….si nu am din astea.
Dar am aflat de la un sud american ca nu ajunge, ca putem face si mai bine si mai repede: dupa 24 ore de hidratare sa adaugam in apa de fierbere o lingurita de bicarbonat.
Efectul bicarbonatului e cunoscut in bucatarie -alcalin adica opus acidului (opus rosiilor sau lamaie sau otet etc) bicarbonatul modifica usor spre ph alcalin si asta inmoaie mai repede pielitele fasolei dar si sparge structura oligozaharidelor si aicizilor fitici ce nu sunt usor digerate de catre toate intestinele si de aceea s-ar produce balonare si gaze. Practic bicarbonatul reduce capacitatile “cantatoare” ale fasolii – in engleza ii zice mai frumos: “degazing the singing fruits”.
Totusi bicarbonatul recomand a se consuma in cantitati mici si rar, nu e asa de bun oricand si oricum se crede. O cantitate prea mare adaugata la fasole ii va anula din arome si da un usor gust chimic (am gresit eu data trecuta si de aici mi-a venit ideea sa scriu).
Cat de repede fierbe fasolea bineinmuiata si cu un strop de bicarbonat? Mie mi-a fost suficient 40 minute. Aici totusi depinde si de fasole, unele prea vechi s-ar putea sa fiarba mai mult….

O alta metoda auzita de la alte natii este fierbere si congelare, prin congelare si decongelare se mai inmoaie putin pielita. Cum eu fierb fasole in avans, metoda asta ma ajuta des: o parte din fasole inmuiata bine si fiarta aproape de final o separ si congelez. Prin congelare si dezgetare ea devine si mai moale si gata sa o rastorn in legumele ce le fierb pt ciorba.

Metoda de gatire cu putin bicarbonat functioneaza si la varza. Pt varza tocata, timpul de gatire e redus la 6-9 minute (cea tocata fierbe f. repede), mai rapid si mai sanatos.

Educatia financiara la liceeni

Sunt putini adultii ce au primit un exemplu financiar de acasa (bun/prost, orice exemplu e util atat timp cat il intelegem si invatam ceva din el) asa ca pentru mine viata si nevoile au fost cele mai bune lectii dar vreau creste un copil mai sanatos financiar decat am fost eu si pentru asta am mai avut nevoie si de ceva articole de citit. Si daca la un copil de gradi + scoala primara e suficienta expunerea la situatii practice gen mergem la piata / menu planning / shopping list /lista de facturi de platit si calcule cu tot ce presupun astea etc- toate astea sunt lectii minunate si de calcule pt scoala da? , ei bine, de la o varsta incolo treaba se complica, ochii dati peste cap la parerile mamei sterg orice efort si bunavointa asa ca e nevoie de scos argumente logice si mai ales de uitat in gradina altora si cauta ce e bun pentru noi.

CATI BANI DE BUZUNAR PENTRU UN LICEAN?

Aici depinde de venitul familiei. Initial nu am stiut ce suma e ok, am intrebat CAT in stanga si drepta si asta a fost gresit, pt ca trebuia sa ii intreb “pentru ce dati banii de buzunar?? ” . Acum dau copilei o suma saptamanala, incrementata cu 1 la fiecare aniversare. Ce a functionat si ce nu a functionat la noi cu suma asta?. Pe unele site-uri am gasit ca la 12 ani o suma de 10-40 pe luna e suficient, la 16 ani suma se dubleaza, dar stiu copii ce la 10 ani primesc si 500 ….
Pai primul succes e responsabilizarea, adica copilul invata sa isi ceara banii cu regularitate si sa verifice ca i-a primit corect. Da, am facut si ‘greseala’ sa nu ii dau toti banii – repede a vazut 🙂 . Din pacate inca uita sa isi ceara banii saptamanal si asta e iar o lectie de viata ce tre sa o invete pentru ca e important ca un adult sa isi verifice ca primeste salariul la timp si lunar.
Copiii incep sa priceapa valoarea banilor de pe la 6 ani si unii de atunci primesc money pocket (2 euro la olandezi…? ) si sa ii cheltuiasca pe ce vor ei. La copiii de liceu e diferit: suma e mai mare si e foarte important sa stie deja sa ii imparta si pentru economii pe termen lung, sa lase ceva pt distractie, ceva pt cumparat pt sufletul lor, deci divizarea banilor in cele cateva directii se invata de acum.

WHY?
Teoretic mama se ocupa de platit casa, masa, hainele, scoala, tabere, orele de pian. Pe viitor vom incepe si meditatiile. Daca eu platesc totul totul…cum mai invata copilul ce valoare au banii? de la un profesor cu salariu rupt in..? sau de la colegul fitzos cu adidasi Nike de 150 €? Iar din vorbe, zau, poate copilul mai aude ce zice mama pe la 6 ani, dar dupa 12-13 ani ii cam doare in pix asa ca exercitiul este mama invataturii. Deci dau bani de buzunar ca sa ii cheltuie, bine/prost e treaba copilului ca doar asa isi invata lectiile. Asta e scopul banilor de buzunar: sa invete educatie financiara pe 2 lei: economisit, sa faca buget, cat e valoarea unui produs, cate saptamani sa economiseasca pt un telefon nou si sa aiba grija de ala vechi etc. Diferenta intre VREAU si AM NEVOIE acum se invata. Da, unii sunt mai cheltuitori decat altii, cum altii sunt mai intreprinzatori si indrazneti. Unii is gasesc repede un ritm de economisit fie pentru un motiv fie apare repede obisnuinta. Organizatul banilor e ca mersul pe bicicleta: cadem mai des la inceput si deseori doare, dar stabilitatea apare din exercitiu.
E foarte important sa stie copiii ce pot sa isi ia din banii astia si ce nu. De ex. i-am zis ca daca vrea poate cumpara mancare de la scoala, si a si cumparat de cateva ori. Doar ca totul acolo e scump, asa ca dintr-o data si-a dat seama ca pachetul de la mama e…gratuit si pregatit de mama. Lesson learn – daca ii repetam regula ca mancarea de acasa e mai ieftina decat cea cumparata puteam sa i-o repet eu si de 400 de ori si nu ii pasa de ce zice mama asa ca experienta e cea mai buna lectie. Cartile i le cumpar eu, hainele vitale i le cumpar eu, dar hainele mofturi si le ia din banii ei (da, si-a luat niste blugi rupti de arata de parca a tras cainii de ei cale de 3 strazi).

Extra bani din cand in cand?

NU. O greseala pe care o gasii mentionata prin mai multe articole americane e sa dam, in plus, din cand in cand, copilului, ca uite, a terminat banii de buzunar si mai vrea 3 fuste. Nu. E momentul sa il invatam ca se poate lua mai ieftin, ca se poate returna un obiect cu eticheta, ca se poate si altfel. Daca e musai atunci de imprumutat copilul cu suma de bani (unii propuneau contra treburi casnice, altii spuneau ca parintele sa ceara si dobanda pt banii imprumutati! , oricare din idei e buna) si pus copilul sa plateasca in rate, sau cofinantare si toate astea ca mod exceptional. De ex noi platim juma din tabara copilului, copilul cealalta jumatate, desi partea ei ii punem contul ei de economii, ssst, sper sa nu citeasca blogul :D.
Tot din articolele pe americani era mentionat ca femeile care in copilarie nu au primit educatie si nici automonie financiara au sanse mai mari sa ajunga casnice si dependente de sot, sau excesiv cheltuitoare. Asa ca autonomia financiara se construieste cel mai usor fie treptat.

CASH sau CARD?
Pana acum doar cash pentru ca impactul vizual si tactil e mai mare, dar ma gandesc ca de la 18 ani, card, dar mai vedem cum evolueaza tehnologia 🙂

BANI pentru… ?
Initial am dat bani pe care sa ii cheltuie cum vrea ea: inghetata sau o guma de nu stiu care, un Macdonalts etc – distractii marunte. Ma gandesc ca pe viitorul apropiat sa dau si bani de haine la schimbarea de sezon, deocamdata tot ce am stiut a face e sa dau carduri cadou la Decathlon din care sa isi ia ce pantaloni si adidasi ce avea nevoie – nu m-am bagat peste decizie (dar ce m-o mancat limba sa comentez ca sunt adidasii prea albi sau pantalonii prea largi…) – singura o sa invete ca aia albi tre spati des si sa se plictiseasca de adidasii albi impecabil. Promit sa nu ii zic nimic!

La blugi dupa niste drame existentiale ca nu isi gaseste blugii mult visati (cu banii ei, evident, ca in dulap mai avea blugi), i-am scos din dulap blugii mei si asa a descoperit singura ca poate sa ramana si cu banii in buzunar si cu glugi cool la scoala.

De ce consider ca e ok ca unui licean sa ii dam bani de buzunar si sa nu intrebam pentru ce? Pt ca multi, de rusine, nu indraznesc sa ceara. Am mai auzit in jurul nostru parinti plangandu-se ca le fura unul din copii bani din portofel si fenomenul era si pe cand eram eu la liceu auzeam curent acest scenariu printre colegi/vecini. E dreptul la intimitate sa ia, fara sa dea explicatii, o inghetata la o fata sau de un bilet la film in timpul fugii de la ore, sau de tigari. Pentru multi tineri bugetul ala mic si banii de buzunar le da incredere si autonomie pe termen lung, dar si intelegere ca unele lucruri sunt extrem de scumpe si nu merita sa cheltuim pe ele.

Gatitul compulsiv la un an de carantina

Fara restaurante, baruri, cluburi, terase, sali de concerte si alte locuri ale pierzaniei unde obisnuiam sa imi duc serile inainte de COVID (auto ironia e considerata constructiva 🙂 ) , am ajuns ca multi altii sa am mult mai mult timp prin casa. Si pe langa bucatarie/ frigider si cratite.
AM inceput lockdown ul cu extra mancat. Apoi am realizat ce fac si am inceput sa tin dieta. In timpul asta am gatit, am inceput sa profit de extra timpul avut si sa incerc sa gatesc tot ce voiam de mult timp si nu gaseam timpul si rabdarea, sa incerc retete indiene ce le credeam prea complicate si prea consumatoare de timp si care de fapt nu sunt si acum ne-au cucerit, sa invat sa folosesc varii condimente si sa fac mai multe incercari, sa fac mai multe variante de dressinguri si sa mancam asa mai multe salate, sa framant iar de paine impreuna cu copila si cel mai tare e ca acum are autonomie si copila face singura chifle ( sarutmana Jamila) etc.

Gatitul acopera o nevoie primara: mancarea. Dar e si o forma de fericire prin oferirea de arome si gusturi cu care ne bucuram. Mai mult, o mancare gatita in casa e mai ieftina (cati nu au pierdut veniturile in zilele astea…) si mai ales mai sanatoasa: o salata si un gratar se fac repede si cu putin studiu acopera suficient de bine nevoile corpului. Pentru multi framantatul aluatului a devenit o relaxare – kineticii ma inteleg. Am framantat si varza (traiasca robotul la tocat) si facut cateva borcane de muraturi – probiotice la indemana pe care altii dau bani multi. Mai mult, painea de casa m-a adus in confirmarea prieteniilor pentru ca impreuna cu prietenele ne-am impartit drumurile si eu m-am dus la tara dupa faina iar prietena mea mi-a luat o cantitate mai mare de drojdie, si zau ca nici nu am planuit inainte ci pur si simplu la magazinul de la ferma mi-a venit ea in minte ca e mama de baieti in crestere si o sun pe ea sa intreb daca vrea faina si ea imi raspunde cu ” gand la gand, mai femeie, ti-am luat drojdie si tie ca m-am gandit ca nu umbli prin supermarket” – o conexiune telepatica in care asi fi crezut, o prietena pentru care in ultimile luni nu avusei timp sa ne vedem si schimbaseram doar cateva cuvinte pe email saptamanal. Din exces de gatit am oferit si la vecina din perete prajituri (medic la spital, ea nu isi poate aduce obiectul muncii pe canapea).
Pasiunea gatitului a devenit pentru mine un fel de ingrijire personala si ingrijire a celorlalti. Acu’ sa nu credeti ca am gatit 3 feluri pe zi, zilnic feluri complicate, nuuuuu, inca nu stiu sa fac sarmale si nici nu cred ca voi invata vreodata, am ramas la feluri ce iau 15-30minute si mancam 2 ori din aceeasi mancare, in continuare salatele sunt baza la noi, dar ce mi-a adus gatitul in carantina e sa ies din zona de confort, sa incerc, sa gresesc, sa incerc iar si sa perseverez pana mi-a iesit pe gustul meu si chicken tikka-massalla, si currt vegetarian, am incercat si descoperit cateva noi dressinguri la salate, am incercat pana gasit locul quinoa in ritmul meu repezit de bucatareala, am incercat si noi retete de prajituri, am gasit si timp pt acea visata salata beuf din copilarie ( pe care desi o toc la robot dar tot ia timp pt ca fiecare ingredient are nevoile ei), am reintrodus o varietate de ierburi si frunze si alimente verzi si crude, am incercat sa fac o branza cu o reteta cu ceva ferment (un esec, dar mai caut si alti fermenti, nu abandonez) etc.
Gatitul e tot o forma de creativitate: ceva util, ceva necesar, ceva sanatos. Cine are rabdare si la decorat are toata admiratia mea, aici inca am rateuri 🙂 dar voi persevera ca orice evolutie inseamna si esec, si rasetele celor din jur, inseamna efort, iesit din zona de confort, inseamna incercari dupa rateuri.
Gatitul in fata copiilor vine si ca o lectie de viata. Da, am scapat ouale pe jos. Mi s-a rostogolit din neglijenta ca eu sunt mereu repezita. Prima data fiica mea a ras, data urmatoare cand am scos oua mi-a dat un prosop sa le pun pe, alta data cand am scapat a venit ea si mi-a adus carpe si spunand: “mami, se intampla, cam des la tine”. O experienta de viata din care copiii invata si inteleg ca nimeni nu s-a nascut cu toate astea in cap si forte si ca e nevopie de efort si efort si luat esecul in brate si luat de la capat si iar efort.
Gatitul cu copiii inseamna si sa ii ajutam sa descopere gusturi si mirosuri, sa inteleaga ce le place si ce nu, sa participe la meniu si lista de ingrediente pe sapt viitoare.
Gatitul in familie e o lectie de matematica: deseori am profitat sa dictez reteta copilei si sa ii cer sa multiplicam x 3 sau 7 si pt a exersa calculele mentale. Am profitat sa exersam si ceva engleza citindu-i reteta sa scoata ea ingredientele de prin dulapuri, sau alta data punand copilul sa citeasca reteta in engleza mie pe motiv ca nu imi mai aduc aminte cum fac anume la pasul ala. Am profitat sa provoc copilul la cautat pe site-uri si comparat unde gasim mai ieftine ingredientele dorite, un pas de educatie financiara deloc neglijabil ce va ramane inradacinat in comportament pe restul vietii.

Pentru mine gatitul va continua si dupa lockdown si sper sa ne tina la fel de sanatosi fizic si emotional si pe viitor. Suntem intr-un loc bun, daca vrem sa ajungem mai bine e nevoie de efort si iesit din zona de confort.

Ce solutii au cei cu venituri la limita saraciei

Piata abunda de carti si sfaturi despre cum sa investim cei 50% din venit si cum sa cheltuim inteligent pe iphone sau bicicleta de aprt. sau ofertele de avion sau de unde sa comandam online la reducere, dar prea putine informatii pentru cei la limita saraciei. Si mai trist ca din aceasta lipsa de informatii si de solutii situatia financiara nu li se va imbunatati.

O discutie in grup a scos la iveala cateva idei de bun simt pe care sper ca toti sa si le aduca aminte: daca la sfarsitul lunii nu ne ajung banii iar venitul e prea mic, nu e moment de facut alte datorii iar prioritatea ar trebui sa fie pt un fond de urgenta. Nici macar de luat un televizor /telefon in rate nu e momentul ! e tot o datorie – se paote fara televizor, se poate cu un telefon vechi (tocmai m-am intalnit cu o amica ce a trecut la telefonul vechi fara touchscreen pana cand lockdown se termina si va avea un nou job…). Orice ar fi, cine are salariul mic nu are de facut decat sa isi dea permanent interesul sa caute alt job mai bine platit. Stiu ca suna sec in conditiile in care abia a gasit jobul actual dar interviurile si pregatitul pentru si studiul si aplicat cv -uri ramane principala solutie de a iesi din situatie.
Pana inveti si gasesti alt job mai bun vezi daca angajatorul iti poate oferi bonuri de masa / abonament mobil / abonament transport, o pensie privata. Stiu, par putine, o intrebare de bun simt de genul “buna ziua, exista optiunea aici sa am decontate transportul/bonuri de masa etc” nu costa, si daca se poate sunt 100 lei pe luna si pt multi nici suma asta nu o pot economisi lunar.
Apoi la orice venit dar mai ales la cele mici e nevoie de buget. La cele mici e important de respectat strict ! . Desi nu o sa cumpar asa ceva eu imi permit sa schimb telefonul cu unul nou si de 500€ ca luna viitoare pot economisi 500€ din salariu dar cine are venit de 500€ nu are de unde plati o asemenea ‘distractie’ si prelungeste in situatia financiara proasta pentru inca multe alte luni. Bugetul implica un procent din venit la fiecare sectiune a vietii: o parte pt housing, o parte pt mancare, o prte pt facturi,o parte pentru distractii, un mic % si pentru economii pentru ca fiecare particica din astea are rolul ei in viata si daca una creste va ajunge in detrimentul celorlalte.
De cautat un venit extra, de oferit servicii contra avantaje. Sunt dur in perioada covid, suna greu si fara covid. Exista tineri ce aleg sa locuiasca la cate un batran contra ajutor in gospodarie si la cumparaturi, inclusiv in alte tari, o gradina de legume sau ajutor in weekend la cineva la tara contra alimente, babysitting sau ingrijit un batran pe timp de noapte etc.
Share housing. Suna fancy in engleza dar toti in facultate am trecut prin camin in care locuiam 5 /4/2 persoane si cine statea acolo statea ca nu aveau bani de apartament penthouse si erau suficient de fericiti cu asta. Daca la 20 ani pare acceptabil, de ce sa nu fie firesc si pentru alte perioade financiare dificile?
Grupurile locale de donat sunt o solutie pt obiectele ce ne trebuie: am donat haine, farfurii din bucatarie, mancare. Nu e nicio rusine de a cere ajutor. Nu e nicio rusine de a scrie pe un grup de genul asta ca sunt in situatie dificila si am nevoie de o geaca de iarna mai groasa marimea XS la copil.
De cautat persoane ce inspira. Zilele trecute (sau noptile) am nimerit pe un blog nemaipomenit: https://www.thethriftyissue.com.au/ o mama singura care a trecut o perioada din viata homeless. Un grup fain pe https://www.reddit.com/r/povertyfinance/ pe tema asta. Mi s-a parut extraordinar de incurajator ca daca altii au putut, putem si noi, diferit dar putem.
Vezi toate avantajele locale. Nu aflam de ele decat prea tarziu, dar exista locuinte sociale, ajutor de incalzire, discutati cu angajatorul de deducerea din impozit pt persoanele in intretinere, la biserici se mai ofera servicii gratuite medicale, consiliere dar si mancare, etc. Luati tot posibilul in calcul, nu puneti mandria inainte – imi pare rau ca nu am stiut de acestea in facultate.
Meniu si lista de cumparaturi, fara comandat mancare online. Sunt multe retete ieftine si rapide si sanatoase iar solutia de a gati o data si manca de 2-3 ori functioneaza in orice limba ai vorbi, cat timp ai frigider foloseste-l inteligent pt a pastra o ciorba facuta de casa/ o paine facuta de casa etc: https://books.leannebrown.com/good-and-cheap.pdf sau https://www.hillbillyhousewife.com/40dollarmenu.htm
Pentru deplasari luati o bicicleta – sport si free transport. Costurile cu transportul nu tre’ sa depaseasca 10% din bugetul unei familii medii, iar pentru familiile cu venitul mic nu e loc de alte alternative. La venituri mici masina e un mare no: chiar si de e masina gratis dar benzina/ asigurari/ cauciucuri/ service/ parcari/spalatorie etc costa.
Fara vicii: tigari/alcool/droguri recreative. Fara machiaje. Nu e momentul.
Schimba meseria, localitatea, tara. Asta inseamna efort colosal mental si disciplina, dar daca in satul meu nu gasesti de munca nu are loc sa raman acolo blocat si sa apelez la pensia mamei…
Prima prioritate la fiecare ban economisit /castigat in plus e sa inchidem datoriile. Toate. Vand venitul e mic si 10% la cardul de credit e o povara ce prelungeste agonia.

Si nu in ultimul rand, voi, cei care aveti internet si electricitate si apa si va permiteti luxul de a citi asta, ganditi-va ca sunt alte femei in jur in situatie dificila. Un ajutor cu o farfurie de mancare, cu luat copilul de la scoala pana vine ea de la munca, intrebat daca vrea hainele ramase de la copilul propriu sau de la copiii vecinei ca vecina se muta din tara si are cateva cutii de haine si de mancare din dulap ce nu le ia cu ea etc, poate par gesturi marunte dar schimba perspectiva mentala si mai ales aduc linistea pentru cateva zile si curajul de a vedea optimist si alte solutii.

Lamaile, o minune a naturii

Dintodeauna mi-a placut gustul acru parfumat al lamailor. In ultimii ani, datorita relatiei cu grecul din birou, relatia mea cu lamaile a luat o alta intelegere.

Iarna e sezonul de citrice. De la sfarsitul lui octombrie incep primele soiuri de lamai sa fie gata de recoltare-mai intai sunt ceva soi intalnit in sudul Frantei, apoi de la mijlocul lui noiembrie se coace un soi bine raspandit in Sicilia si grecia, iar cele specifice Spaniei se intind pe o perioada mai lunga si sunt mai zemoase . Ultimile soiuri se termina de recoltat in februarie-martie, dar mai nou sunt si soiuri hibride ce fac 2 recolte pe an, adica arborii au flori in timp ce recolta anterioara se recolteaza, si desi nu sunt mare iubitoare de asemenea modificari genetice, consider ca aici e un pas extraordinar pentru omenire.

Cum folosim lamaile? in afara de clasica limonada cu apa rece vara si calda iarna, in ultimii ani am adus toate cojile de lamai in viata noastra, le las sa se usuce pe masa sau pe calorifer sau le agatz intr)un saculet. Sunt minunate si recunoscute pentru uleiurile esentiale cu usor efect antiseptic, si mai ales efectul e gratuit, ca tot aruncam cojile inainte. Am inceput sa apreciez de cand am fost inconjurata de vanzarile agresive de uleiuri esentiale (really!!! …o sa dau afara toate vanzatoarele de uleiuri de pe grupurile pe fb unde sunt admin, am asistat la situatii teribile cand o persoana avea nevoie de internat urgenta si in final operatie si cineva ii zicea sa se dea cu cu ulei esential de nu stiu care pe abdomen…) – whatever, am divagat, nu reneg efectul interesant al uleiurilor esentiale asa ca sa folosim cojile de lamaie tinute in casa cateva luni pe cuvant ca nu va costa si nici nu au efecte secundare.
Pentru coaja in zahar pt prajituri va recomand lamaile bio. Daca nu gasesc bio, iau lamai patate si striate semn ca nu au fost chimizate excesiv, le dau o baie fierbinte scurta (pt a indeparta ceara eventuala cu care au fost imbogatite) si tin apoi in apa rece cu o tzara de bicarbonat, acestea ajutand sa indeparteze o parte din chimicoasele cu care au fost tratate sa reziste la transport si in magazin. Pesticidele insa sunt si in interior, pt ca lamaile sunt atacate de daunatori gen fungus.
Label-ul bio este o garantie pt o calitate mai buna, dar nu 100%. Se pare ca organizatiile care valideaza ca e bio difera de la tara la tara. De departe consider ca Franta e cea mai riguroasa la eticheta bio decat spania sau italia.
Ce am facut in ultimii ani? comandat citrice de la un producator, direct, din spania, fructele par putin tratate si cel mai important miros bine, miros proaspat.
Inca un obicei adus in viata noastra de la grec e sa congelez sucul de lamaie. Scurg lamaile cand suntem in sezon si pretul e bun, congelez in cuburi, si apoi rastorn cuburile intr-un recipient mai mare si tin in congelator, si cand e cald si vreau o limonada, folosesc 2 cuburi de gheatza, zilnic si de mai multe ori pe zi. Economiseste bani si timp, Vitamina C rezista bine la inghetz (nu la fierbere) . Recomand consumul aproape zilnic pentru ca in corpul uman vitamina C nu este stocata pe termen lung( alte vitamine fat soluble sunt bine stocate, de ex. vit D) asa ca e nevoie de un suport constant.

Si totusi, pentru cine nu isi permite sa cumpere lamai (din motive de bani sau de magazin departe), ROmania are si alte surse locale bogate in vitamina C:
– macesele
– ardei iuti
-ardeii de salata (cica aia galbeni mai mult ca cei rosii) o jumatate de ardei galben crud acopera necesarul zilnic al unei persoane
– fructele de padure: afine, zmeura, catina, coacaze etc -100gr sunt fix o doza pe zi.
-condimente gen cimbru, patrunjel. Le am in ghivece si tund cat de des pot pt a obisnui si familia, si pe noi ca o rutina in farfurie
– frunze verzi in salate: spanac, kale, brocolli, verze etc.
– kiwi, citrice. Da, acestea sunt mai la coada decat celalalte, dar sunt cele mai accesibile si usor consumabile in cantitati mari, adica eu pot manca un kg de mandarine o data dar un kg de patrunjel neeee.

Si nu uita, mai femeie: f. rar sunt efecte secundare de la consum crescut de alimente bogate in vitamina C, pe cand de la suplimente da!. Doza face diferenta intre sanante si otrava, un consum prea mare ar fi un 2 000 mg, si asta din alimentatie inseamna vre 20 ardei sau 50 portocale, pe cand din suplimente e usor de ajuns (vreo cateva capsule …).

Menu planning pentru o saptamana extrem de ocupata

Am terminat de zugravit o camera. Si de spalat, de asezat. La munca volumul e mare, deci 9-11 ore de munca. Am si ceva extra de cusut. Si de pregatit balcoanele pentru renovarea ce vine, de cazat florile si plantele. Copil cu scoala acasa care ma intrerupe des. Astea toata intr-o saptamana – in asta care a trecut.
Asa ca am ales sa simplific si sa minimizez efortul in bucatarie la nivelul de 15minute pe zi.
Cum?
In primul rand am delegat. Sotul spala vasele si face ceaiuri. De 2 ori pe zi. Nu, nu ma ajuta, evitati expresia asta, el face asta pt casa si pentru ca e nevoie, e important de transmis mesajul si la copii si sot ca oi fi eu mama si super woman dar vasele si el le foloseste, ceai si el bea, gunoi si el face (noroc ca sunt ecolo si fac putzin). Sunt mama si sotie full time dar nu sunt sluga. Am dat treburi si copilei, adecvat varstei. Ea oricum e in bucatarie printre picioarele mele de mica, dar acum am lasat-o responsabila sa stranga de prin casa pahare, cani, haine, carti, chestii care la noi ‘cresc’, subit, peste tot, sa scoate/bage prin masina, sa aranjeze ce ii place.
Am mai renuntat la cateva activitati saptamana asta: nu merg la curs si nici nu vorbesc mai mult de 2-3min la telefon, mai ales cu cine nu am chef – azi nici nu am raspuns unui tip si I don’t care.
Planificarea meniului si cumparaturilor saptamanale o fac de ani de zile, imi e ceva firesc. Asa ca sambata am fost cu lista la piatza (si lista pentru prietena mea) si intors cu o cantitate mare de fructe, legume, si facut asa:
– sos de tomate (si inca ceva legume) – in 2 borcane, numai bune pt 2 cine rapida unde fierb pastele pt cateva minute. Nimic complicat, in 5-10 min facui sosul (sos de rosii, dovlecei si usturoi, condimente si pe foc)
– oala de ciorba. Aveam carnea in congelator, am 2 zile acoperite, si pranz si cina. Am pus legumele intregi pt ca efortul de tocat e time consuming si legumele sunt bio deci nu le cojii doar spalai vinz.
-carne la gratar si mancat 2 zile din ea. Efortul de a gati e mic, efortul de curatat gratarul e mare, carnea e portionata de la macelarie.
– salata de varza. Am tocat la robot din belsug (profitat asta dupa piata, in weekend, cand facui si sosul de paste), pus si 2 borcane de varza la murat (kimchi) , o parte a stat in frigider pana seara
– fried egg rice. Cu resturile de orez ce statea fiert de 2 zile in frigider. 5 min si a iesit un fel nou
-cartofi si morcovi la cuptor. I-am luat bio deci nu decojesc si doar spal si pun intregi. Alaturi am salata de varza, ardei felii, castraveti felii, branze.
– un brownie umed (la asta murdarii 2 castroane si o furculita cu care mestecai si in unu, si in altul).
Niciunul din feluri nu mi-a impus mai mult de 15min in bucatarie, am ramas la alimente sanatoase, fara compromisuri, si cu aceeasi sanatate radianta, bagat in pat la 23 seara franta fizic dar nu cu frustrari. S-au terminat cele 7 zile marathon fara povara emotionala, fara oboseala, cu satisfactia ca am gatat ceva-uri de facut. Si mare parte din astea le voi tine pe viitor ca femeie, ca merit timp si liniste pentru mine. Gatitul si mai ales ganduri de genul: “ce mai gatesc azi” consuma timp si energie, tine legata femeia de lucruri banale si asa taie din aripi, din creativitate, din libertate de gandire si actiune. Sa nu zic de cati bani se economisesc din planificarea meniului – bani care impovareaza tot femeia.

100 de lucruri ce le-am cumparat si nu le-am folosit niciodata

De ceva timp incet incet sa elimin din casa lucrurile inutile. Mai ales cele care imi reprezentau o povara si blocau spatiu ce il voiam util. Dupa ce am amuzat cu prietena mea ca “tine-o poate iti mai trebuie vreodata, asa, peste 20 de ani”, vreau sa le scriu aici sa le tin minte si sa va amuz si pe voi:

cizme de cauciuc. 2 perechi. Stiu ca ploua, dar ultimile le-am folosit de zero ori. Zero. Adica niciodata – scriu poate pricep si eu.
umbrele. Gecile cu gluga fac fatza la vanr, umbrelele nu, cu gluga pot duce sacosele in maini sau buzunarele pe maini, si mai ales nu scot ochii la altii.
ruj. Desi m-am dat cu el si pus masca. Azi in casa am stat cu ruj rosu si rochie rosie. In total de 4 ori. Daca nu il aveam sigur nu simteam lipsa.
loc de parcare desi nu aveam masina. Am inchiriat aprt cu tot cu loc de parcare, si nu m-am agitat sa il las la altcineva….
servetele de hartie. Ultimul sul m-a tinut juma de an. Prosoape si batiste spalabile avem cacalau (am masina de cusut si din resturi mai fac inca vreo 2 prosoape…)
dezinfectant. Niciodata folosit. Apa si sapunul sunt minunate.
balsam de rufe. L-am aruncat cand am identificat ca e una din cauzele ca ma trezeam cu gat uscat si nas curgand (alergii)
cuptorul cu microunde. Cand ne-am mutat l-am dat.
covoare. nu ma am.
aspirator. Fara covor, mopul si matura sunt suficiente, fitness inclus. Mop cu aburi, best decission on cleaning.
parfumuri. Primite. De 6-7 ani, inca pline. O sa le dau…nu inca :).
bigudiuri.
farfurii si linguri si pahare de plastic, pentru petreceri si picnicuri. In final am luat canile de tabla si tacamuri de metal si toti mi-au apreciat gestul si avut grija sa mi le returneze in cutia cu vesela de dus la spalat. Farfuriile de plastic insa le-am folosit.
alcool. Zau ca nu beau. Se pare ca din moldova nu am plecat ca nu ma integram, am fost data afaraaaa (imi zic prietenii moldoveni). mai am cateva sticle.
sirop de fructe. Sa il fac cu apa pe post de suculet. 2 sticle stau in dulap.
jucarii si haine scumpe. La inceput le luam pt mine, pe copilul din mine ce nu a avut. Apoi vazut ca ce fain puzzle face copila la borcanele de gogonele, ce joaca incinge cu lingurile de lemn. Si acum are rabdare si drag sa aranjeze dulapurile de bucatarie (dar va rog, spuneti mi unde e peeler-ull ca nu il mai gasesc de o saptamana…)
gratarul electric. In final o tigaie zdravana cu fund de fonta e baza la noi – si are si capac.
tocuri. Pana la sarcina si copil purtam si 10cm…
TV. De multi ani nu mai avem si zau ca ma intreb de ce am avut???
bijuterii. Acum sunt intr-o cutie, pe undeva.
apa imbuteliata. Drum si bani dusi degeaba, avem cana filtru acum.
paine. Asa simplu se face. Dar evident ca deseori lenea e mare si sotul bombane ca feliile prea groase.
iaurt. Il fac, ia 5min de efort, dar uneori mi-e lene/uit.
cutia decorativa in care puneam servetele de hartie. Adica nu am pus niciodata.

Ia spuneti, cate lucruri aveti in casa de care va tot loviti si totusi nu le-ai folosit niciodata? Intreb pentru o prietena, evident 🙂

Colagen sau gelatina? diferente intre, cum le consumam

Dupa o varsta si dupa ani de sedentarism la birou, durerile de coloana si mai nou de genunchi m-au adus la kinetoterapeut ( mai multi), control medical si bonus, medic specializat in medicina sportiva. Am ajuns la medici sa am probleme grave doar ca dupa cateva ore asezata/in picioare sau alergat de 5-6 km apar tensiuni si dureri, fiecare cadru medical mi-au ridicat problema colagenului pt regenerare tesuturi.
Dupa cum ma stiti, nu ma dau banii afara din casa si niciun caz nu vreau sa ii inghesui in cont la farmacie. Asa ca am intrebat medic dupa medic si apoi cautat si pe net ce alimente contin asta.

Mai intai o scurta prezentare: colagen e un amino acid (o proteina mai mai mica, ce intra in structura pielii, par, oase, articulatii, ce mai, cea mai importanta proteina in structura corpului, cele 15 tipuri de colagen sunt prezente in 25-30% din corp) – dupa 35 ani si mai ales pt cei cu igiena de viata defectuoasa noi nu o mai producem la fel de bine ci o pierdem. Cel mai vizibil e la elasticitatea pielii, femeile se plang de riduri, dar si fragilitatea oaselor ar fi legata. Gelatina are o structura mai mare decat colagenul si e …dupa cum ii stim numele: gelatinoasa. Mai in rezumat, colagenul e o gelatina. .. hidrolizata pt a nu fi cleioasa si mai solubila si mai usor absorbabila la nivel intestinal.

Cine sa o consume? toti. Nu doar eu care m-am boshorogit dupa 40 ani – fenomen ce apare dupa 35 ani mai intai la femei si apoi si la barbati, ci si atletii, persoanele cu probleme medicale in spectru autoimun, persoane cu probleme tiroidiene, cu probleme medicale de piele, cu probleme inflamatorii, probleme de articulatii, fracturi etc;

Cum ajutam corpul ? alimentatie. Doar din alimentatie. Si asta vine din surse animale: piftia (racitura) este o fiertura indelunga de oase cunoscuta ca cea mai bogata in gelatina/colagen. In trecut oamenii consumau mai multa piele, cartilagii de animale, si astea iar sunt de mentionat, asa ca de ceva ani am revenit la vechiul obicei de a nu cumpara carne de porc ci cumpara o pulpa de porc si folosi (si refolosi) tot de acolo: piele, picioare, urechi, oase (le coc la friptura si apoi nu arunc ci pun si la fiert). Daca vreti, cautati si dupa bone broth, in engleza mereu suna mai bine.
Apoi e cel din peste si oasele de peste. Chiftelele de peste unde dam prin robot pestii cu tot cu oase, sau ciorba de peste din Delta sau supa de scoici si peste spaniola…dar vai, de ce m-am apucat sa scriu in noaptea asta cand nu am somn dar am pofte?? Se pare ca din peste e mai prietenoasa cu pielea, pe cand cea din oase de vaca/porc e mai recomandata pt articulatii. Ba mai mult, oasele de gaina si gaturile ar fi recomandate medical in forma de bone broth pt cei cu artrite.
Pestele si pielea de peste. Si eu care arunc pielea de pe peste….
Albusul de ou contine o proteina ce corpul uman o transforma rapid in colagen. Nu tin minte eu toate numele de proteine dar ca oul e mai bun decat stiam, tin minte.
Vegetarienii o duc mai rau? relativ. Au familia boabelor: fasole, naut, linte, etc. Si in ele sunt proteine. Doar ca zama de oase eu o beau, fasolea nu.

Cum mai ajutam corpul? corpul are nevoie de putin ajutor pt producerea colagenului. Doar ca mancam o zama buna nu e suficient, un pic de zinc si multa vitamina C fac minuni. Citrice, fructe de padure, usturoi, acestea ar fi adjuvantii necesari, catalizatorii.

Cum facem zama de oase? Ca pe piftie (moldoveneasca racitura): oasele (pe cat se poate sa fie bio, sa fie cat mai groase, cu cartilagii daca aveti, de ex cumpar gaturi de curcan, cozi de vita,un picior de porc, un cap de femur spart etc – toate astea sunt ieftine rau la macelarii) puse pe foc mic mic, acoperite bine cu apa si musai capac la oala. In apa adaug lamaie pt a creste extragerea de minerale, frunze de dafin sau rozmarin, ce am chef. Usturoi si ceapa spre final. Candva puneam si telina dar acum sunt circumpsecta ca telina nu are efect antiinflamator. 3-4 ore pe foc e minunat de bine. Candva fierbeam mai lung, acum am lasat-o mai moale. Portionez in borcane, merge si congelat, si consum treptat. Cine nu are timp dar are bani, e de vanzare si pe amazon !

Cum o consum? zilele astea am fost foarte ocupata cu munca, asa ca am avut zile cand am baut doar zama de oase facuta din weekend, si ciugulit niste fructe. Practic 4 zile la rand a venit zama cu proteina ce mi-a linistit stomac, intestine (gurile rele spun ca 80% din imunitate ar fi in intestine), creier, piele. Desi am cautat si nu gasii nimica despre legatura intre par si colagen, am primit complimente la adresa parului mie si fetei, sotului nu inca ca e chel din primii ani impreuna, saracul, deci e loc de miracole si la el.

Suplimente. E cald, e greu de gatit si un ou, d-apoi de fiert 3 ore niste oase pt o zama. Asa ca, pt cine nu face fatza, farmaciile au. Doar citit prospectul, sa vedeti cum e produsa, unde, si sa fie testata nu doar in laboratoarele proprii, si sa fiu carcotasa: fara gluten sau soia (acestea 2 au efect inflamator si pot infrana absorbtia intestinala).
Nu imi vine sa cred ca spun cuvantul suplimente. Desi sunt f. circumspecta cu suplimentele pt ca autorizate pe piata europeana sunt putine, atentie ca mare parte sunt produse in china. Ma scuzatz, dar in afara de virus, nu stiu multe produse chinezesti asa rezistente… De ex. la vitamina C 80% e produs in China, restul lumii importa cu sacul si capseaza acasa cu ceva coloranti, si e produsa pe baza de porumb sau ceva cereala modificata genetic… asa ca, daca la gelatina/colagen as intelege vizita la farmacie, dar sa nu va prind ca luati vitamina C cand piata abunda de zmeura, pepene, afinele le vazui in parg pe munte (nu inca in piatza), ierburi si fruzne proaspete etc. Eu voi lua din DM, am cea mai mare incredere in politica medicala germana.

Cum o folosim? Ca baza de mancaruri: cu 2-3 legume iese o supa rapida – nu e nicio problema daca devine masa de 3 ori pe zi, cateva ori pe saptamana. Gelatina poate fi folosita si in ingrosatul sosurilor. Recomand de consumat fara gluten, pt ca glutenul inhiba asimilarea intestinala a unor minerale.

Miscare. E vital dar nu ajunge doar sa mancam bine, pentru ca miscarea potenteaza producerea unei retele puternice de proteine. Din pacate imbatranesc si energia fluctueaza (cu tot caruselul de emotii din ultimile luni nici nu ma mai mir) asa ca am zile cand nu sunt in stare sa alerg. Mersul e de ajuns, asa ca ma fortez sa ies la o plimbare usoara inclusiv in zilele cand simt ca nu am energie nici sa merg la toaleta, profit de unele din fluctuatiile de enegie cand imi rup din cele facute si ies la o plimbare dimineata devreme sau seara, oboseala dulce post miscare si baia relaxanta de 15 min cu sare epsom imi aduce un somn binemeritat.
Si nu in ultimul rand: nu credeti in cosmeticele cu colagen. Structura moleculara e prea mare, prea putin e absorbit in piele, iar piele avem pe tot corpul. Mai bine dati banii pe o punga de oase pt fiert de o zama, din interior schimbarea e mult mai minunata si e ieftin, rapid, sanatos.

Ia ziceti, ati incercat colagen? de care?

Ca incheiere, am gasit o expresie ce imi place, e scrisa pt mine:

YOU NEED GUTS TO LIVE HEALTHIER