Ce gatesc la slow cooker.

Dupa cum ati remarcat, e o campanie mare pe bloguri de reclama la slow cooker.
Nu am niciun link afiliat, dar va zic ca am si eu, de vreo 2 ani, unu luat la mana a2a de la un vecin care nu l-a folosit decat o data si care si l-a luat din germania. Modelul e unul vechi, scrie 2015 pe el, i-am spart si capacul (sotul, l-a scapat), de 4.7l si cu vas ceramic greu, si vreau unu mai mare šŸ˜€ .Ā  Retetele le adun acum din amintiri si din draft-uri de email ce le am adunate, peste 100, asa o sa imi simplific si emailul si viata, si probabil sa scap de gura Elenei ce ma va intreba de vreo 2 ori, minim, ce mai gatesc eu la slow cooker šŸ˜€ , pt ca si-a manifestat interesul de a cumpara unu šŸ˜€ .
Cum timpul e important pt mine (nu ca sunt lenesa dar totusi sunt lenesa si mai mult de 15min in bucatarie nu vreau sa stau), slow cookerul imi gateste 1 fel de mancare saptamanal: 15min sa bag chestii in el si manancam cu totii de 2-3 ori.

Care sunt avantajele lui? gateste la 2 viteze: incet si incetisor, (79-95grade) asa ca clocotele se vad maruntzele. Al meu are si afisare electronica si optiunea de a mentine la cald (70gr) mancarea dupa ce programul s-a terminat, si asta il face recomandabil sa fie folositi si de copii. Altfel, am gasit pe net curiosi ce au verificat cu termometrul temp in interiorul carnii: 80 gr pt programul high.
F.putin miros si aburi in casa. Am bucatarie open space, deci conteaza. Fiind foc mic si aburi putini si capac, aburii nu se disipa.
Nu calesc/trag la tigaie/sotez de la inceputul sarcinii, din convingere ca nu e sanatos pt ficat si ca sistemul imunitar e impactat de uleiulĀ  tratat termic, pe langa alimentatia in principal cruda, slow cookerul completeaza nevoile noastre culinare pt o vita, naut, etc.Ā  Daca sunteti obisnuiti cu gust de galit, mancarea o sa vi se para fada, asa ca adaugati un pas: tigaie, calit, pus in slowcooker.
Nu mestec in oala, nu stau langa: pun in oala, ma duc la cusut/in gradina/in parc, venim si mancam.
Consum de electricitate: mult mai mic decat cuptorul meu electric. Pt cine are cuptor pe gaz treaba e diferita: nu ma pronunt, nu ma pricep.
Ultimul si totusi pe meritatelea mai sus: independenta. Il bag in priza si plec, se opreste singur. Cum vine sotul are mancare calda proaspat facuta de mine la micul dejun. La cuptorul cu gaz nu plecam de acasa, ORICUM cuptorul electric nu il las peste noapte SA MEARGA SINGUR.

Ce fac la el?
– mancare de vita. Pun carnea de vita, legume taiate mari (morcovi, ardei, rosii, cartofi, 2 frunze de dafin, 4-5 linguri de vin), pe low 6 ore sau 4 ore pe high si plecam in padure/parc. Cand venim mancarea e gata si fierbinte. (ar merge si sare pus de la inceput dar eu de la inceputul sarcinii gatesc cu putina sare asa ca daca nu pun, nu e bai, adaugam in farfurie). Nu are nevoie de adaugat apa, pt ca ajutat de capac si fierberea inceata exista condens si mancarea se face in aburii si apa lasata de legume. De aceea e nevoie de pus capacul bine!! – dar chiar cu alt capac ca primul l-a spart sotul, tot avem putine scapari de aburi si de miros.
– o gaina intreaga. Incape in slow cooker. Ii fac un masaj de 2 min cu ceva mustar, sare, cimbru sau rozmarin, ce am pe balcon. Masaj si la interior. Pun in slow cooker, adaug pe langa niste ardei, rosii, morcovi, cartofi, 2 linguri de vin (yep, suntem mari betzivi) si program pe low 6 ore, 3.5 ore pe high, cu capac.
– vreti gaina mai uscata? puneti fara legume si pe hartie de copt in interior si cu prosop sub capac. Eu nu m-am dus la asemena sofisticareli, nici hartie de copt nu am in casa de ceva timp (useless waste).
– marmelada.12 ore pe foc high. Am facut deja 3 ture de marmelada cu amestec de prune, mere, piersici, ce am gasit ieftine si urate la piata. O sa mai fac si alte incercari dar dupa ce ne mancam stocurile, de ex. cu gutui ;). Fructele spalate, taiate in 4 si scos samburi cotoare. Capacul la slow cooker l-am pus pe o ureche dar unele slow clooker-e nu prevad sa functioneze fara capac asa ca puneti prosop si un capac peste, prosopul absoarbe umezeala si e nevoie sa fie schimbat prosopul. Eu fara capac am in 12 ore scazut la jumatate cantitatea, bag blender vertical si iar las la fiert inca 2-3 ore, pana la consistenta dorita sau pana adorm.
– zacusca light, adica o tocana dar fara ulei. Am pus vinete coapte, ardei copti, rosii si ceapa si morcov ras, frunze de dafin si sare si piper boabe, 6 ore pe temp high,Ā  si fara capac. Cine are aparat mai mic sau are oala mai putin ocupata, , cred ca
– o alta zacusca light, cu ciuperci-Ā  2-3 vinete coapte, 4 gogoșari medii, 2-3 morcovi, 2-3Ā  ceape, o cutie de ciuperci, 4-5 rosii, 2 foi dafin,Ā  Sare, piper boabe. Gogosar si ciuperci si morcovi si vinete si rosii dati prin robot. Ceapa o toc, mi se pare ca se amareste la robot. Am lăsat pe high 4 ore, recomand cu prosop absorbant de la Ć®nceput.
– am facut paine. Dar nu iese rumenita, ar trebui sa o bag in cuptor dupa aia pt5 min de rumeneala dar la leneshi e greu asa ca abandonat …
– fiert arpacas pt coliva: 2.5h pe high, 1 cana arpacas 3 cani apa calda, capac obligatoriu bine pus – arpacas inmuiat in prealabil
– fiert naut. Inmuiat (cred ca 1 la 5 apa), capac musai, low 5 ore pus de cu seara. Dimineatza am scos cu paleta niste naut gata fiert pt pachetul de la munca. Portionez si congelez.
– fiert fasole. Inmuiat, tras un clocot mare pe aragaz(cam 15min) si apoi fasolea (fara apa de la prima fierbere) o rastorn pt 4 ore la high inslow cooker. Portionez si congelez.
– piftie si supa de oase. E unul din cele mai ieftine alimente bogate in minerale. Oasele le salvez de la ce cumpar bio, asa ca… adun in congelator, mai iau cate un picior de porc, coloana vertebrala, ureche, ceva, whatever oase ieftine. Pun apa sa le acopere. O juma de lamaie. Frunza de dafin. Capac musai sa nu se evapore, 6-8 ore pe low. A 2a zi strecor si fac supa de galusti sau congelez sa am baza de mancare.
– gulash de vita. Nu calesc deci nu ulei, totul pun de crud, ardeii ii tai sa ascund de colocatari, iese cam light dar….. Cartofii ii adaug pe traseu, dupa 2 ore pe high, cu tot cu paprika. Am paprika iute rau deci pun cu parcimonie ! šŸ™‚Ā  . pt ingrosare sos, am pisat niste cartofi.
– Muschi de vita marinat cu ulei masline,usturoi,boia dulce,salvie,rozmarin,pe pat de legume:morcov,ardei gras si ceapa rosie. 4h30′ pe high 4,7l
– Varza+costita afumata+marar+ niste rosii. Nu suntem mari mancatori de varza gatita asa ca nu o sa se mai intample vreodata, varza ne place cruda. Cine are un ciolan mare, poate sa il ascunda in varza:) – la noi nu o sa se mai intample curand.
– piept de curcan doar condimentat, 4 ore pe high. Perfect pt a-l consuma in salatele noastre de toata ziua :). Cred ca pe hartie de copt se spala mai repede oala.
– sfecla rosie coapta. O spal, pun cu coaja, capac, 4 ore pe high. Avui sfecle mici šŸ™‚ de la pietarii nostri. Dupa ce s-au racit, doar am dat jos cu mana coaja, a alunecat usor. Sa incerc si mere cu scortisoara in centru ? šŸ˜€
– coaste condimentate. Printre coaste bagat cartofi sau ciuperci intregi.Ā  4h pe high. Cine are, sa puna in hartie de copt dedesupt, eu nu folosesc. Dar musai prosop sub capac sa abssoarba umezeala si sa le lase uscate.

p.s. toate mancarurile sunt child friendly.

O sa mai incerc: perisoare fierte in sos de rosii. Notez aici: 2 ore pe high.
O sa mai iau o sita de gatit la aburi de la ikea. Cand merg la acel loc al pierzanieiĀ  šŸ˜€
O sa mai incerc peltea de gutui.Ā  gutui, mere si pere, sa predomine gutuile (o sa le tai in 4 sa scot casutza semintelor). 5 h pe high, cu prosop, Scortisosra sa o adaug in ultima ora, poate 100 gr zahar. CuĀ  prosopul absorbant. Blender. iar pe foc apoi.

Meniu pe 2 saptamani 6-20 octombrie

Cum perioada legumelor si fructelor perisabile e pe sfarsitelea, voi incepe sezonul mersului o data la 2 saptamani la cumpaturi. In anii trecuti mi-a fost complicat si tin minte ca am mancatĀ majoritarĀ gatit (nu e sanatos) , anul asta sper sa imi iasa mai bine.

Meniul pe 2 sapt cuprinde:
-supa de rosii si alte legume uitate de mine in frigider de cateva zile siĀ  nestiute de altii si dar bine ascunse de blender
-ceafa de porcule la gratar
-3 zile salate (mai am naut, branza, si multe ierburi – ca de obicei)
-cartofi la cuptor cu rozmarin, boia, salata de varza alaturi
-cartofi dulci la cuptor cu telemea, salata de varza alaturi
-salata de varza (3 kile de varza, or sa ne creasca urechile ca la magari in aste 2 sapt)
-paste cu broccolli si somon fume X 2
-ciorba de pipote
-hummus (nautul e fiert deja), pasta de peste (am ton si spout)
-lapte si oua si fructe (mere, struguri, portocale, banane, pere) pt mic dejunuriĀ  si altele
-lamai si portocale pt limonada/oranjada /ceĀ o iesi
Backup solution: vom comanda ingrediente pt 3 zile, sau mamali cu br si la, sau orez cu lapte

Din motive evidenteĀ  din meniu ne-am dus la piata, si apoi la supermaket. De la supermarket am luat doar orez, cereale, somon fumĆ©, branza tartinabila si paine pt pachet fetei, sosete mie si saci de gunoi. Ca o concluzie, cu cele de la supermarket am adunat mai multe gunoaie decat de la piata.
Plastice de la piata:
-sticlele de lapte
-sticla de must
-punga cu carne (nope, no solution, I tried)
-hartia cerata de la unt
Nu sunt multe, nu pot scadea mai mult (as putea dar eforturile ar fi prea mari asa ca pass).
De la supermarket va pot zice doar atata: gunoaie fara numar fara numar – nu intru inĀ analize pe tema data.

Care e avantajul meniului pe 2 sapt?Ā un weekend mai liber (urmatorul), cumparaturi in cantitati mai mari si pretul total mai mic!! . PretulĀ  mic e si pt ca avem produse de sezon luate: varza, barabule, cartofi dulci, dovleacul, vinete, struguri etc – sunt la preturi super mici acum. Plus ca reducem la jumatate ocazia de a cumpara de la patiserie (de unde sotul si fata isi iau strudele si covrigi, eu nu ca sunt lessGluten de la doctor zicere pana ies toate analizele de alergii, asa ca ma oftica ca ei mananca fiecare cate 2 strudele cu mere cu atata pofta ca eu intorc spatele sa ma fac ca nu ii vad – noroc ca nu avem patiserie aproape de unde stam šŸ˜€ )

Care e dezavantajul? pai mai putina spontaneitate – ma astept la bombaneli de la sot, il voi calmaĀ cu un steak de vita in sangeĀ (am fost anuntati cand se taie vaca din care primim o parte). Alt dezavantaj e ca a2a sapt vom manca mult mai putine cruditati (noi de cativa ani mancam peste 50% crud, vara chiar mai mult), iarna e mai greu dar trec cele 3 luni, in jur am multiĀ care sunt uimiti ca au analize cu valori mici de vitamina C. Nu ne ingrijoram, corpul face stocuri de vitamina C si D dar doar peĀ 2-3 luniĀ  – mancatul de legume si fructe crudeĀ este suficient, vom completa cu citrice din belsug din noiembrie.
Voi completa cuĀ ultimile recolte din gradina: macris si urzici si frunze de salata, ultimile rosioare, ultimii castraveti, ultimile fasolici verzi le congelez direct.

Timpi: 8-10 dimineatza la piata. Despachetat, spalat frigider si bagat, in paralel copt 2 vinete si 8 ardei grasi si albi, pus resturile culese din frigider la supa, fiert lapte. La 11 am plecat la supermarket (30min). Spalat vase cacalau, facut hummus si curatat legumele coapte – o masa minunata pt mine, la 12 si 15. Iar s-a dus juma de zi.

 

 

Meniul saptamanii 15 -23 sept

 

Meniu pe sapt 15 23 sept.
La mine meniul si sapt incepe sambataĀ dim.cuĀ un mers la piatza. Sapt asta e putin diferit: ne au ramas de sapt trecuta ceva chestii si folosesc ce se poate:
– Paste. Am cumparat mai multe cutii de paste impreuna cu o vecina, cutii de carton, paste din faina integrala bio si mai am pe inca 3-4 sapt. Imi trebuie un sos pt care vreau sa iau 2kg se rosii, sa adaug un gogosar, usturoi, niste tijeĀ  de marar pt aroma.
– Supa crema de morcovi. Aveam peste un kg de morcovi bio ce se strica usor, am cartofi din gradina si smantana. Mai iauĀ  juma de pastarnac.
Ā -Ciorba de perisoare. Ultima carne de vita bio tocata e in congelator. Am mai comandat un colet de 10kg de vita la ferma bio dar au zis ca ne contaxteaza in oct asa ca pana atunci mai cautam ceva carne. Coletul e cu cateva tipuri de carne Ā alese de ei, partea buna e ca ma scoate din robotizarea meniului si ma forteaza sa incerc ceva nou.
– Cartofi la cuptor cu boia iute. Boia e un cadou de la vecina ce are deshidratator si si-a luat o ladita de ardei iuti acum 2 sapt si mi a adus si mie un pic intr un borcanel.
-salate
-Lapte si oua si paine pt mic dejun, miere si marmelada mai am.
-fructe
Ce am luat in final?
Rosii de sos mai ieftine. Nu de la producator, ci de la un nene ce le aduce de pe langa Focsani.
Lapte si oua (producator direct) si o paine de la brutarie.
Legume pt ciorba: pastarnac, telina, 3 gogosari (tot de la nenea de pe langa Focsani), mai pun din sosul de rosii si bors din frigider (a facut vecina) si patrunjel si leustean de pe balcon. Pt salate am inca vreo 3 kg de rosii, rosioare mici pt pachete (astea de la pietzar), salata (producator), branza cascavaloasa si 1 kil de branza telemea (un magazin mic), plus din gradina catraveti si ierburi, 3 avocado prea tari.
Fructe: 3 4 kg de struguri din 2 3 tipuri, ultimii 3 pepeni pe anul asta – din aia rotunzi, o sacosa de mere (singurele fructe de la producator), vreo 8 9 lamai mici, banane (6? ) .
Sotul si copila ai au luat covrigi si strudel cu mere de la aceeasi brutarie.
Ce e bio? cam jumate. Si din ce nu e bio, caut proaspat.Ā  Pot mai bine? o sa fie.
Cate plastice am adunat? doar 3: o caserola de struguri (o duc inapoi la pietzar),Ā Ā unu cu punga de malai (nope, nu avea de hartie, am cautat, am nevoie de malai in casa in caz de backup sa fac o mamaliga cu br si la) si plastic laĀ  bidonul de la lapte (am intrebat, Sebastien nu primeste inapoi sticla si la ce coada si aglomeratie e la el numai sa imi umple mie sticla nu e cazul).Ā Restul le-am pus in sacosicile mele de panza sau in pungi de hartie (covrigii, strudelul, roshioare) – deja s-au obisnuit tarabagii cu mine ca scot sacosa de panza, un tarabagiu mi-a zis ca daĀ lunar 50-60 euro pe pungi … si nu, nu se recicleaza pungutele de ambalaje. A fost ziua curateniei sambata, nu am participat dar macar am produs mai putine gunoaie.

Ce am facut de sambata? Imediat dupa despachetat cumparaturile am pus de facut iaurt . Cat am pazit la fiert laptele sa aproape fiarba si sa aproape raceasca pt iaurt, am pus de supa crema de morcovi, cartofi, smantana (asa am golit din frigider si spalat si pus cumparaturile noi), spalat rosiile super coapte si taiat cotoare si pus in 2 la fiert cu o sfecla rosie amarata uitata acolo, un gogosar, usturoi. La final blender in sosul de paste. Daca tot avui blenderul murdar de la sosul de paste, am bagat blenderul si in supa crema. 45 min in bucararie si am si iaurt, si sos de paste, si supa crema, cateva zile nu mai trec acolo.

De departe de a fi minimalista in bucatarie, mi-am dat seama ca eu cu ani in urma imi petreceam prea mult timp in bucatarie, condusa de societate si ce e ma moda. Prea multa mancare ca doar “more is better”. Prea supragatita ca doar fierberea deterioreaza vitaminele si apoi fuga la farmacie dupa suplimente. Cat mai multe ingrediente care mai de care mai sofisticate si de la capatul lumii si care nici nu imi aduceau fericire si nici prea multi nutrienti. Fiecare masa sa fie altfel, evident.
Am zis stop. Da, e ok sa avem aparate in bucatarie dar 15 min in lumea asta moderna imi ajunge pt o cina si pachete pt a 2a zi. Viata nu mi se petrece in bucatarie, pot manca aceeasi supa si 2 seri la rand.
Am mai economisit la timp prin prezenta o data pe sapt la cumparaturi, 3 ore: vin,Ā despachetez si gaataaa. Sapt asta insa am deviat: am fost si la Cora ca …ni s-a terminat hartia injinerica (avuram cateva baxuri luate la Pasti, nope, nu ne-au ajuns pana la Craciun :D)

Analiza meniului sapt 1-7 sept.

cam asa arata lista cu care merg la piata. Ok, de obicei scriu mai urat
Meniul saptamanal

Cum blogul imi are rol de jurnal, voi scrie, temporar, meniul saptamanal. Aceste articole le vreau sa imi pot urmari consumul, sa imi caut retete in trecut, sa inteleg ce e bio si cat si daca pot imbunatati, ce cumpar de pe piata locala, si mai ales sa vad ce pot simplifica si imbunatati.
Cu fiecare meniu imi voi face niste meditatii si subiect de imbunatatit.
Consider ca meniul nostru e suficient de sanatos pt nevoia noastra datorita sanatatii radiante de care dam dovada (analize de sange bune, nicio raceala in familie de multi ani).

Cam asa arata o schema de cumparaturi saptamanala la noiĀ  – merg o data pe saptamana la piata, suprmarket doar iarna si ocazional. Acopera 7 zile pe saptamana, 3 mese pe zi, 3 persoane. Avem pachete toti. Fiica mea mananca la fel ca mine (cantitati) noi oricum gatim cu mai putina sare de cand am inceput sa hranesc copilul.Ā  Fara zileĀ  decise, adica felul de marti pot sa il fac joi si invers, dar vineri si sambata seara nu am pachete pt a 2 zi deci pot pune ciorbe/pizza in meniu.
Saptamana asta cumparaturile le facui la piata, si mai am cate ceva folosit din dulapuri: ulei si mustar. Mai am si o gradina ce mi-a acoperit sapt. asta: patrunjel, marar, cateva rosioare, aproximativ 2 kg cartofi, 2 kg castraveti, fasolica verde, 3 frunze de kale etc.

Ce concluzii trag privind meniul?
-painea de casa nu se poate felia subtire, daca vreau tartine la pachet nu va putea musca copila. Asa ca iau una de la brutarie, si congelez cateva felii.
-mai mult de jumatate din alimentatie eĀ  cruda. Mi-ar placea mai mult dar mancam si carne si paste (eu renunt cu usurinta la astea, ceilalti 2 m-ar bate)
-am peste 15 kg de fructe si legume si e bine: pepene 5 kg, 2 kg prune, 1 kg mere, pere si piersici aproape 2 kg, salate, rosii 2 kg, castravetii. Ignoram cele 5 kg de rosii si 5 kg de prune/pere/mere puse pe iarna.
-mai repet cumparatul de rosii si facut sos de paste pe iarna in congelator.
-mai fac marmelada. Deja 2 borcane s-au mancat.
-mai mult de jumatate de cumparaturi sunt direct de la mici producatori. Mi se pare firesc sa ii sustin si vreau mai mult: ei sunt sursa mea de sanatate. Prune, rosii, lactatele si ouale, mere, pere, salata verde, piersici etc.
-sa fac iar comanda de carne de vita. Sa caut si porc. Iau cand producatorul taie, asadar sunt pe lista de asteptare impreuna cu alti 20-30 interesati, luam fiecare cate 10 kg si imi ajung 10 saptamani. Ficateii sunt ok ca sunt ieftini si usor de gatit dar nu f. ok
-s-o gatat uleiul de masline. La anul iau 3 kg de la grec. Recolta urmatoare e in noiembrie….
-sa reduc ce iau de import/sere. Pepenele, o parte din piersici, strugurii, lamai. La lamai si struguri nu putem renunta.
-fara dulce sapt. asta asa ca am facut iaurt si pus o lingura de marmelada. Desert minunat aseara, sotul si-a cumparat o chestie maro šŸ˜€
-fac iaurt la fiecare 2 sapt. Cealalta sapt. cumpar iaurtul. 2 borcane de 400ml ne ajunge.
-peste biban. Nu stiu daca e de crescatorie sau nu. Sa studiez ce pesti sunt pescuiti si ce de cultura si sa evit cei de cultura.
-limonada merge si fara miere. De cand fac fara miere beau mai putin colocatarii si beau eu šŸ˜€ deci nicio afacere.
-cerealele la micul dejun nu sunt bio… o sa iau bio, deci o vizita la DM.
-inca produc plastice, de la sticlele lapte, unt, iaurt, smantana, as incerca sa il rog sa puna si in sticle de sticla si sa le returnez dar realmente este coada de fiecare data.Ā  Mai am cate o punga de la struguri si de la ficatei.
-branza o cumpar in cutia mea de la inghetata, s-a invatat vanzatoarea.
-ma intorc cu cutiile de oua. Producatorii se bucura. Sa nu uit sa fac comanda de oua pt sapt urmatoare si sa ma scrie pe caiet

 

Dupa cum vedeti, o saptamana multumitoare pt mine.

Ia spuneti, voi ce cumparati de la producatorii locali?

Septembrie: ce mancam de sezon adica ce legume, fructe, peste, carne

Scriu 12 articole cu ce alimente de sezon sunt luna de luna, un fel de ghid de orientat ce e cu adevarat proaspat si consumabil acum. Si sa il republic peste ani. De ce? pt ca datorita serelor si transportului si stocarii smechere si chimicalelor si liberei circulatii a marfurilor, astazi avem sezoanele ametite si confuze, nu mai avem repere si deseori uitam ca de sezon sunt produse proaspete si aromate. Ideile sunt inspirate din gradina mea, din piata de la producatori, dar si din articole asemanatoare cu recomandari de gradinarit, de la grupurile de gradinarit unde vad ce recolteaza ceilalti dar si din cosurile de legume livrate etc.. Sper ca aceste articole sa ghideze meniul saptamanal, din motive de maximizare vitamine dar si minimizare buget. Win win ;)

Septembrie.Ā  Cred ca e cea mai bogata luna a anului in piata, si cea mai ieftina: legumele de vara se suprapun cu cele de toamna. Toate mari, repede de vandut pt ca producatorii sunt in plina recolta, momentul de a ne face rezervele pe iarna.

Ce consumam noi
1. Pesti.
-crap, pastrav, biban, salau, pastravi etc. Proaspeti. La iarna o sa regret pestele asta proaspat.

2. carnuri la fel ca vara, sub 1 kg pe saptamana. Mai am vita in congelator, dar recomand pasarile.

3.lactate: iaurt, smantana, unt, lapte, branzeturi.

4. Legume de sezon. De fapt asta e principalul motiv pentru care scriu, ca se plangea Dana ca rosiile nu mai au gust. E inceputul lui septembrie si e plin sezon de rosii, de rosii de camp, mici, amarate, patate, cu miros, astea sunt rosiile ce se mai gasesc acum si numai in sudul tarii.
-toate frunzele reincep in piata,salatele verzi si ceapa verde si ridichile. spanac,stevie, rucola, valeriana etc. orice cu frunze verzi (din astea pt rumegatoare, care se mesteca bine in gura, pana devin suc-pasta )Minunate.
– brocolli si conopida si verze incep sa apara de tot felul, fie de bruxelles, fie kale. Piata e devenita o adunatura de coline de verze si de munti albi de conopida.
-ma bucur si de frunze de papadie, mai am niste condurasi in gradina.
-ceapa, usturoi, praz, marar, patrunjel, etc.
La verdeturi va recomand sa le uscati/congelati pt iarna. Deja leusteanul e pe duca, ingalbeneste.
-ardei si grasi si kapia, si galbeni tuguiati si gogosari, dovlecei (cam pana aici le-a fost), castravetii mici si eu sunt pe final etc
-ciuperci. Visez la ghebe. Doar visez. Ciupercile sunt in sezon in septembrie, octombrie, noiembrie: galbiori, bureti de roua, hribi si ghebe… pe acestea le stiu, si le-am consumat si stiu sa le culeg, pe acestea le-as consuma si culege si cumpara.
-fasole boabe si fasole verde. Eu am congelat ceva fasole verde, scot cate un pumn din cand in cand.
-incep sa pregatesc pe iarna. Am cumparat rosii strambe si patate, blender si condimente – am cateva sapt. sos de paste. Am luat fructe patate, pus in slowcooker si facut marmelada cu efort zero. Am cules din gradina fasolica verde, spalat si congelat, ma pregatesc sa cumpar o cantitate mare de radacinoase si sa pun pe balcon
-radacinoasele sunt proaspete: sfelca rosie, morcovi, gulii, napi, cartofi, pastarnac si radacina patrunjel, teline etc.

5. Fructe de sezon.
-pepeni. Ultima strigare pana la anul in iulie.
-piersici, Prune si struguri, Este apogeul si maturitatea lor
-Nuci, castane, alune
-mere, pere
-afine si zmeura dar nu e bai ca se termina, ca incep sa apara catina, coarne, porumbe (niste afine mai amarui, cu sambure, cresc de nebune salbatice pe dealuri /munte si valorile lor sunt minunate)
-smochine verzi (adica neuscate), kiwi (deja se creste si la noi deci putem sa zicem ca e si local si de sezon)
etc.

6. Ce am pus pe iarna
– ardei si grasi si kapia, toc si portii congelate. Ma gandesc sa fac fierb si pun in borcanele mici
-marmelada. Am fiert mere, pere, prune, 2 piersici. Fara zahar. La slowcooker timp de 12 ore (o pauza pe la 7-8 ore cand am bagat blender vertical). Nu am amestecat cu lingura niciodata!!!
-sos de paste (am luat rosii, 2 ardei, 2 cepe, usturoi, busuioc de pe balcon, pus pe foc si blender, evident). Portii congelate.
-fasolica verde. Voi adauga cate o mana din ele la multe ciorbite.
-voi lua fasole uscata de tara, o cantitate mai mare (5kg). O sa o fierb pe jumatate si portionez si congelez – sa scot cate o portie pt o ciorba rapida etc.

Tot anul consum faina de la tarani, mamaliga, linte, naut, fasolica, seminte de in, cartofi. Incercati si hirsca, bob, mei, desi pe mine nu m-au dat pe spate – intre timp m-am obisnuit cu hirsca. Recomand si seminte de canepa: alt aliment traditional romanesc, le presar pe ici, pe colo.

O sa adaug pozele de pe fb de la Nicoleta, cunoscuta ca Histamina in lumea virtuala (cea ce mi-a dat o sansa la meniu prietenos cu alergiile si cu 300 lei pe luna, o femeie consecventa si minunata), si pt care ii multumesc de cate ori imi fac meniul saptamanal.
Ea merge periodic in piata Pucheni (en gros) de unde isi cumpara produse locale.

O sa atrag atentia ca acestea sunt de referinta. Nu respect 100%, doamni feri si pazeste, dar incerc sa le consum zilnic, sa le am la fiecare masa, sa fie ca o baza. Este minunat sa profitam de ele, am zile/mese cand aleg sa mananc doar un tip de fruct/leguma tocmai ca aroma e minunata si nici nu simt nevoia de altceva.

Voi ce mai consumati in septembrie, de sezon?

Dumnezeu se descurca mai bine in gradina decat mine

Am fost plecati 3 sapt si gradina a ramas la mana Domnului. Si se pare ca s-a descurcat mai bine decat perioada cand mergeamĀ de 4-5 ori pe sapt. : rosiile atarna de greutate, am si mancat cateva pe loc,Ā  zmeura iar a inflorit si rodit, am umplut 3 pungi de pastai in congelator, cartofii ce i-amĀ plantat acum o luna au frunzeĀ pana la genunchi, hreanul e plin frunze (chiar, se mananca frunzele? cum?) , kale am de dat si la vecina, iar castravetii, oooo, castravetii i-am pus prea des siĀ s-au intins peste jumatate de gradina si au rodit ca am cules o sacosa si inca mai e de cules.

 

Doar ca nu stiu ce sa fac cu castravetii asa mari: sunt inca verzi dar plini de seminte deja – si mai ales ca sunt multi. Aveti ceva propuneri indecente cum sa mananca castravetzoii?

 

vara asta voi manca vinete saptamanal: din motive ecologice, evident

Weekendul trecut am avut revelatia verii: am redescoperit roata la caruta.
Poate ce scriu va e cunoscut, poate stiam si am uitat si asta nu ma mai mira, dar iubirea mea vinetele au revenit in viata mea in fortza.

Pauza a fost datorita dificultatii coacerii lor, fiind limitata de:
-plita electrica
-lenea de a curata cuptorul
-timpii prea indelungi (eu gatesc feluri de mancare ce iau 15min in bucatarie) adica tot un fel de lene
-fum
De vreun an, de cand wok-ulĀ  a cedat ca alternativa mai sanatoasa a venit in casa noastra un gratar patrat greu greu, cu interior ceramic si capac de sticla. Pe care il iubesc pt ca se curata usor prin lasatul cu apa la inmuiat pt mai multe ore, functie de acea lene.
De data asta am luat 3 vinete medii de la vanzatoarea mea preferata ce le aduce din sera de la ea, vinete frumoase negre si nu f. dure si proaspat culese in ziua anterioara sau chiar diminieatza de dinainte de piata. Nu iau vinete mari, nici cele mai mici, iau medii si chiar daca au pete/striatii/sunt strambe, stiu ca asa e o leguma nechimizata exagerat. VanzatoareaĀ  asta mai are o calitate: are taraba sub acoperis deci sigur nu au fost batute de soare afara šŸ™‚Ā  .
Le-am spalat si sters. Taiat in lung in 2. Taiat coditele.
Incins gratarul – incins vorba vine, fix cat am scos vinetele in sacosa si spalat. Pus cu pielea pe gratar si taiatul in sus si pus capac la gratar. De mentionat caĀ ar fi incaput 4 vinete šŸ™‚
La focul cel mai mare, in aprox 10 minute s-au copt. Data viitoare cronometrez, dar imi stiu gradul de rabdare. Am verificat de vreo 3 ori daca totul e in ordine (conform starii mele de moldoveanca agitata) si la ridicat capac am si scurs aburii/condesul de pe capac.Ā  Am apasat cu degetul pe marginea de sus sa vad daca sunt moi…
Nu e nevoie de intors! Datorita capacului se face si abur fierbinte sub astfel incat vinetele se aburesc si fac mai rapid.

Le-am scos direct in sita de scurs paste (metalica, ikea) si lasat 2-3 minute sa se racoreasca. Cu lingura am razuit vanata din interior direct in castronul unde astepta galbenusul fiert si 2 linguri de ulei de masline grecesc (cine nu are un dimitrios, sa isi faca rost) .

Amestecatul lor e ceva relativ, nu s-au omogenizat, dar nu e bai,Ā  primele guri au fost cu albusul umplut cu salata de vinete, dar urmatoarele au mersĀ Ā mancate cu lingura, goale.

Avantaje:
-ieftine!! Cautati, va rog, o mancare la fel de ieftina si sanatoasa!
-rapiditate. 15min si e in farfurie
-caldura putina la gatit.
-consum mic de energie (f. important pt mine – pe ochiĀ  la aragaz se consuma de cateva ori mai putin decat deschis cuptorul)
-fara fum si aerisit toata casa
-se curata vinetele rapid, nefiind arse, pielea ramane duraĀ  si vinata inmuiata – 2 gesturi si interiorul in castron
-spalat rapid (gratarul lasat cu apa cateva ore si apoi 2-3 miscari cu buretele ce nici macar de detergent de vase nu e nevoie)
-consum mic de apa (inainte curatam vinetele de pielite sub jetul de apa…)
Dezavantaje:
– nu are gustul ala de ars specific gratarului
Avantajele consumului de vinete:
– putine calorii.Ā  25calorii pe 100gr. Adica 250calorii pe 1 kg de vinete.
– putine glucide. 6gr pe 100gr vanata. Si juma sunt fibra!
-gatirea rapida si vitaminele nu sunt complet deteriorate (peste 15 min pe foc si vit C este injumatatita…)
-minerale (calciu, magneziu, ceva fier, astea nu sunt impactate de niciun tratament termic)
Dezavantaje:
-alergicii sa consume moderat, datorita continutului relativ mare de histamina (aceeasi valoare ca rosiile). Dar nu e de evitat (drojdiile au de 50 de ori mai mare raspunsul la histamina).
Poze fac data viitoare. Am mancat tot, pe loc.

Martie: Ce mancam de sezon adica fructe, legume, peste, carne

Scriu 12 articole cu ce alimente de sezon sunt luna de luna, un fel de ghid de orientat ce e cu adevarat proaspat si consumabil acum. Si sa il republic peste ani. De ce? pt ca datorita serelor si transportului si stocarii smechere si chimicalelor si liberei circulatii a marfurilor, astazi avem sezoanele ametite si confuze, nu mai avem repere si deseori uitam ca de sezon sunt produse proaspete si aromate. Ideile sunt inspirate din gradina mea, din piata de la producatori, dar si din articole asemanatoare cu recomandari de gradinarit, de la grupurile de gradinarit unde vad ce recolteaza ceilalti dar si din cosurile de legume livrate etc.. Sper ca aceste articole sa ghideze meniul saptamanal, din motive de maximizare vitamine dar si minimizare buget. Win win ;)

E martie. Gata cu iarna, primavara ne bate la usa si meniul se schimba complet. Natura ofera, corpul cere – reglarile alimentatiei la sezon vin din experienta a mii de ani si de generatii: iarna ni se duc resursele de vitamine, corpul a salvat si a tinut cat a putut pana la dezghet Ā astfel ca e necesar sa le inlocuim acumĀ pt a nu incepe sa ne inbolnavim.

Ce mancam de sezon in martie.

1. Pesti de sezon:
-hering, cod,macrou etc. Peste oceanic. Al nostru inca nu a iesit din mal si care a iesit…are gust naaaspa.
-ficat de cod. Iau la conserva. Este si la Cora, si la kaufland, e o sursa minunata de vit. D si grasime. Recomand din lunile cand trecem la bluza cu maneca lunga. Ok, recomand si bilete de avion intr-o tara cu soare šŸ˜€ . Sardinele vi le recomand, consumate cu tot cu oase, dar nu am luat de mult si nu stiu cum sa le gatesc.
-si scoicile sunt la apogeu dar bugetul meu nu šŸ™‚

2. carnuri. Miel. Pt cei care consuma etic, e sezonul de fatat la oi si ciobanii nu tin berbecutii asa ca ii taie. Ok sa ii cumparam acum.

3. branze proaspete. Cas de oaie, branza de vaca – toate sunt grase acum, doar e sezonul de fatari. Daca aveti o sursa de tara, consumati si corasla de vaca. E recunoscuta pentru valorile nutritive.
Si oua – aĀ trecut gerul, se oua iar gainile. Daca avetiĀ sursa de la tara s-ar putea sa le stranga pt Pasti si pt pus closte.

4. leguume de sezon. De fapt asta e principalul motiv pentru care scriu, ca se plangea Dana ca rosiile nu mai au gust. E absolut normal! rosiile la inceputul lui septembrie dispar din gradinile romanilor iar tot ce vine fie e de sera si bronzata la bec… iar martie-aprilie e sezon de:
– ultimile radacinoase. Alea pastrate artizanal deja sunt stafidite – nu fugiti de ele!
–Ā frunze. Frunze de patrunjel (am cateva fire ce au supravietuit peste iarna), de ciboulette, ceapa verde, usturoi verde, macrisul iese, menta iese, loboda, spanac etc.
-din paduri culese: urzici, frunze de papadie, untisor, leurda. Maine ies iar la cules. Am semanat rucola dar nu a iesit iar cea de anul trecut e amaruie, asa ca ma intorc la frunzele fragede de papadie.
-andive (acestea cresc in intuneric si racoare deci se produc toata iarna in beciuri si acoperite)
-muraturile facute. Daca nu le-ati pus, mai puteti mura varza (eu o toc si pun cate un borcan, fix cat consum eu). Eu nu mai am.Ā Colocatarii nu consuma muraturi dar ii pup eu dupa ce mananc, si le dau vreo 2 bacterii šŸ™‚
-din sere ies salatele verzi, ridichi, castraveti. Nu sunt cea mai buna solutie dar daca aveti vreun proprietar/sursa in apropiere, cumparati le cu incredere: sa fie proaspete.
-frunzele de ridichi. Stiu, ani de zile le-am aruncat.

5. Fructe de sezon. Nu mai sunt. asta e.
-ultimile nuci, castane, alune
-mere. Merele incep sa se stafideasca (semn de deshidratare) – de cele de supermarket ce arata frumos si lucios le iau acum de nevoie (au strat de ceara deasupra sa nu piarda umezeala). Daca nu aveti alternativa, ca mine, spalati-le cu apa fierbinte si stergeti-le bine sa se duca stratul fin de ceara.
-catina (daca aveti congelate) – sper ca o terminati acum
– citricele(lamai,portocale, mandarine, clementine, pomelo, gref etc – luati din toate). Mandarinele de sapt. asta au super aroma.
-avocado de import. Nu e de sezon, nu e romanesc, dar e fruct care merge la salata.

Tot anul consum faina de la tarani, mamaliga, linte(rosie), naut, fasolica, seminte de in. Incercati si hrisca, bob, mei, desi pe mine nu m-au dat pe spate. Am seminte de canepa: alt aliment traditional romanesc, dar nu stiu cum sa le consum, asa ca il presara pe ici, pe colo, prin locurile esentiale si mai ales in lingura.

Am avut musafiri si am gatitĀ …de toate. O sa revin la salatele mele šŸ™‚

Voi ce mai consumati in martie, de sezon?

Ce tip de alimentatie are mai mare impact ecologic: omnivor, vegan sau vegetarian?

(Discutie din vacanta de iarna cu niste vegetarieni.Sau vegani. Sau ce or fi. Pe tema cat poluam prin alimentatie…)
As vrea sa explic intai conceptul de “carbon footprint” = e vorba de emisia de CO2 al unui produs/actiune. Din punct de vedere al mancarii aici se aduna productia, ambalarea (plasticele si cartoanele aleaaaa care vin din China si cica se recicleaza tot in China), transport si stocare si vanzare din magazin si transport acasa, dar si gunoaiele ramse dupa etc.
Asadar orice cumparam exista un impact ecologic. E demonstrat: produsele animale au mai mare emisie de CO2 decat vegetalele, de 20-50 ori mai mult.Ā  Dintre toate carnurile, vita are cel mai mare impact ecologic ( de cateva ori mai mult ca un porc). Cea mai mica amprenta de carbon o are alimentatia ce presupune gatit in casa si crescut in gospodarie.
Deci depun atentie ce cumpar si de unde vine: produse animaliere cumparate local direct de la producator vor avea o amprenta de carbon mai mica decat quinoa bio adusa din Africa de sud si care a stat in punga aia de plastic cu lunile sau de margarina vegetala din ulei de palmier din Indonezia sau de pe o alta plantatie ce a distrus o frantura din padurea amazoniana. Mult mai ok e sa ne crestem gaini pot duce la o amprenta de carbon negativa (zero transport dar mananca resturile din gospodarie…) .

Ca o parte trista, am inteles in urma discutiei ca este irelevant ce gandesc ceilalti . Pt ca cei mai multi oameniĀ  nici nu vor sa gandesca/analizeze realitatea si asta este un lucru trist. In lumea asta in care cresterea animalelor eĀ  industrizata, un vegan va fi cel mai putin poluant, dar nici cu agricultura intensiva nu am multe de zis si bune ….Ā  Asa ca va aduc aminte: consumati de la producatorii locali – sezonul de primavara incepe in cateva saptamani. E cel mai bine pentru sanatatea propriu dar si pentru mediu si pentru cei din jur, si oamenii din afara orasului nostru merita sa traiasca.

idei de murare rapida. Cu impact ecologic pozitiv.

Pentru cine poposeste prima data pe blogul meu musai sa informez ca sunt mare amatoare de muraturi si ca mananc pana mi se strepezesc dintii de la.Ā  Pentru cititorii vechi nu mai e motiv de explicat de ce sustin murarea acasa: despre bacterii si probiotice e netul plin, despre rolul lor in organism si impactul dezechilibrului lor in tractul intestinal, tranzit, dermatite, alergii, candide, intolerante alimentare etc sunt multe articole pe British medical journal, oxford journal, dar si la americani pe nmbi etc. asa ca sustin murarea acasa pentru ca incurajeaza aceste bacterii nu numai in borcan ci si in afara, si ne echilibram asa eco-sistemul si bio-sistemul.
( habar nu am ce se face la dezechilibrati dar murarea e un ajutor pentru viata de zi cu zi)

De data asta vreau sa va povestesc despre o murare rapida: varza. Da, varza, leguma asta banala, cea mai ieftina din piata (parca a crescut pretul la cartofi).
Toata lumea stie de capatzanile de varza murate la butoi, dar putina lume are loc de astea ca doar suntem dame bine de oras asa ca eu murez varza la borcan, tocata. Toata copilaria aveam varza cu morcov la borcan cu frunze de dafin si piper boabe. Bun dar mi s-a acrit de acritura asta. Asa ca descoperirea secolului pentru mine a fost sa aflu de curand ca nu doar romanii mureaza varza si ca se poate mura si altfel, adicalea combinat. Am incercat cateva idei dar de parte preferata mea datorita diversitatii o reprezinta kimchi, varza murata a la coreeni.

Dupa multe incercari si retete citite (sunt cateva tipuri de kimchi!! ) eu am simplificat reteta de kimchi si fac o murare dupa ureche cu ce am in casa in mod obisnuit, adicalea un fel numit “kimchi cu ce este”:
-varza (ingredientul principal): poate sa fie si varza rosie, si varza alba, nu doar varza chinezeasca (lunguiatza) – deci varza sa fie!. Eu o toc la robot, profit ca fac oĀ  salata din ziua aia la tot failionul,darĀ  restul frec cu sare din aia de muraturi si las la zacut sa lase ceva zama (si pana a 2a zi poate sta) – sare sa fie mai sarat decat o salata.
-toc (tot la robot) alte resturi din legumele din frigider:
-un mar, para (unii pun zahar, dar o bucata de mar e suficient, e nevoie de ceva glucide pt a hrani mai bine bacteriile)
-catei de usturoi (obligatoriu)
-ceapa verde sau praz (ultima data am pusĀ  o juma de ceapaĀ  uscata ca asta aveam) – obligatoriu
-ghimbir (obligatoriu)
-ridiche (dar am pus si gulie, ultima data am pus sfecla rosie)
-ardei iute (din belsug zic unii, reteta initiala zicea pudra de chili, eu pun 2-3 ardei iuti rosii ca nu suport prea iute, dar sunt obligatoriu, asta e farmecul lui kimchi)
-merge adaugat si castraveti, conopida, gogosari, morcovi (nu e obligatoriu niciuna) , ideeaĀ  e sa folosesc din cele din frigider

Totul toc la robot deci munca putina, varza separat ca o frec cu sare si dupa zacut (uitat) ceva timp le amestec si inghesui bine in borcane (reciclate, doar vorbim de amprenta ecologica) si apas cu pumnul sa nu ramana prea mult loc pt aer.Ā Ā  Datorita saramurii se produce o fermentare lactica.
Se lasa cateva zile la cald (5-10) si apoi in frigider.
Cine nu are robot, datul pe razatoare ia mai mult timp dar 10-15min!! bonus muschi la mana šŸ™‚

De obicei fac aprox. 2 borcane de 800gr umplute la maxim dar niciodata nu imi iese fix ci raman cu ceva extra, numai bun de o salata usor picanta si cam sarata dar atat de bunaaa. Si folosesc din belsug din legumele din frigider ce altfel sunt greu de valorificat!

(stiu ca traditional se lasa frunzele intregi,Ā  dar ei aveau butoaie, aveau beci/camara, mai puneau si apa de la faina de orez, un sos de soia, pudra de ardei iute dar eu nu am, etc – dar nu am din astea si nici nu ma complic ca doar lasa ma ca merge asa; mai stiu si ca e cunoscuta si in China de nord de mii de ani dar eu fac asa cum pot, adicalea fac o reteta de oraseanca si ce daca sunt de la oras – asta nu inseamna ca nu pot sa fac o muratura buna de mor de pofta acum ca s-o terminat si pana merg la piata mai sunt cateva zile).