100 de lucruri ce le-am cumparat si nu le-am folosit niciodata

De ceva timp incet incet sa elimin din casa lucrurile inutile. Mai ales cele care imi reprezentau o povara si blocau spatiu ce il voiam util. Dupa ce am amuzat cu prietena mea ca “tine-o poate iti mai trebuie vreodata, asa, peste 20 de ani”, vreau sa le scriu aici sa le tin minte si sa va amuz si pe voi:

  • cizme de cauciuc. 2 perechi. Stiu ca ploua, dar ultimile le-am folosit de zero ori. Zero. Adica niciodata – scriu poate pricep si eu.
  • umbrele. Gecile cu gluga fac fatza la vanr, umbrelele nu, cu gluga pot duce sacosele in maini sau buzunarele pe maini, si mai ales nu scot ochii la altii.
  • ruj. Desi m-am dat cu el si pus masca. Azi in casa am stat cu ruj rosu si rochie rosie. In total de 4 ori. Daca nu il aveam sigur nu simteam lipsa.
  • loc de parcare desi nu aveam masina. Am inchiriat aprt cu tot cu loc de parcare, si nu m-am agitat sa il las la altcineva….
  • servetele de hartie. Ultimul sul m-a tinut juma de an. Prosoape si batiste spalabile avem cacalau (am masina de cusut si din resturi mai fac inca vreo 2 prosoape…)
  • dezinfectant. Niciodata folosit. Apa si sapunul sunt minunate.
  • balsam de rufe. L-am aruncat cand am identificat ca e una din cauzele ca ma trezeam cu gat uscat si nas curgand (alergii)
  • cuptorul cu microunde. Cand ne-am mutat l-am dat.
  • covoare. nu ma am.
  • aspirator. Fara covor, mopul si matura sunt suficiente, fitness inclus. Mop cu aburi, best decission on cleaning.
  • parfumuri. Primite. De 6-7 ani, inca pline. O sa le dau…nu inca :).
  • bigudiuri.
  • farfurii si linguri si pahare de plastic, pentru petreceri si picnicuri. In final am luat canile de tabla si tacamuri de metal si toti mi-au apreciat gestul si avut grija sa mi le returneze in cutia cu vesela de dus la spalat. Farfuriile de plastic insa le-am folosit.
  • alcool. Zau ca nu beau. Se pare ca din moldova nu am plecat ca nu ma integram, am fost data afaraaaa (imi zic prietenii moldoveni). mai am cateva sticle.
  • sirop de fructe. Sa il fac cu apa pe post de suculet. 2 sticle stau in dulap.
  • jucarii si haine scumpe. La inceput le luam pt mine, pe copilul din mine ce nu a avut. Apoi vazut ca ce fain puzzle face copila la borcanele de gogonele, ce joaca incinge cu lingurile de lemn. Si acum are rabdare si drag sa aranjeze dulapurile de bucatarie (dar va rog, spuneti mi unde e peeler-ull ca nu il mai gasesc de o saptamana…)
  • gratarul electric. In final o tigaie zdravana cu fund de fonta e baza la noi – si are si capac.
  • tocuri. Pana la sarcina si copil purtam si 10cm…
  • TV. De multi ani nu mai avem si zau ca ma intreb de ce am avut???
  • bijuterii. Acum sunt intr-o cutie, pe undeva.
  • apa imbuteliata. Drum si bani dusi degeaba, avem cana filtru acum.
  • paine. Asa simplu se face. Dar evident ca deseori lenea e mare si sotul bombane ca feliile prea groase.
  • iaurt. Il fac, ia 5min de efort, dar uneori mi-e lene/uit.
  • cutia decorativa in care puneam servetele de hartie. Adica nu am pus niciodata.

 

Ia spuneti, cate lucruri aveti in casa de care va tot loviti si totusi nu le-ai folosit niciodata? Intreb pentru o prietena, evident 🙂

And that was Christmas

Au trecut si sarbatorile astea: lin, dulce, pline de odihna si miscare, prieteni.  Le-am simtit din plin si bucurat de ele, cum am invatat pe indeletelea.

Cadouri f. putine anul asta. Alta data alergam de nebuna dupa cine stie ce idei pt cine stie ce persoane (nu, nu sunt buna la facut cadouri) dar de ceva ani ne luam cadouri simbolice asa ca si anul asta avui carti, card de cumparaturi (cheltuit in ianuarie cand deja sunt solduri si nu e nebunie la cumparaturi), o cutie de ciocolata , un joc de familie, achizitii ce  ia maxim o ora de efort mental si fizic asta ca sa ne mentinem oaza de liniste in mijlocul agitatiei de sarbatori.
Fara tv si fara radio nu avem “impulsul” de a lua lua lua lua etc. Agitatia asta imbolnaveste, stiti?. Am fost pt 15min sa ma intalnesc cu o prietena, in mall, sa ne schimbam cadourile de craciun (ceva mic, homemade) si era atata atata nebunie incat amandoua am decis ca nu e de noi – ne-am jucat cu copiii in parcarea din spate 🙂 – copiii ei mici au fost mult mai linistiti acolo. Fara shopping am avut insa suficient timp sa iesim la luminite ziua (nu serile, e prea mare nebunia, si oboseala si lentoarea iernii m-a cuprins)- cel mai tarziu la 8 seara am intrat in casa.
Am gatit putin, nimic traditional, nimic sa stau mai mult de 30min in bucatarie (salata si carne). Am avut ani cand sarbatoream consumerismul si agitatia si burdihanul, anul asta ca de ceva ani am sarbatorit doar nasterea lui Iisus. Sotul a si slabit, eu nu pot zice acelasi lucru :D. Fara alcool iar (nu spunem nimic despre la berea luata  de sot, da? ) – am luat si eu un pahar de prosecco si am gustat si decis ca merge si fara. Fara cozonac, fara sarmale, nicio porcarie, mult peshte, ba cateva zile de salate (doaaaaaa).
Bradul l-am facut de la inceputul lui decembrie. Ciudat pt unii, dar intr-o zi cu ploaie a fost distractia fetei – o joaca de 1-2 ore, fara tamtam, fara agitatie, fara cumparaturi speciale:si-a ales doar 2 seturi de globuri si instalatia si a decis ca e suficient asa pt bradul vechi, second hand, artificial. Nu am decorat casa, nu am facut curatenie, niciun dereticat special, nu am pus fatza de masa noua ca nici nu am, nu am avut haine noi si nici macar coafor (machiaj oricum nu folosesc de ani). Doar m-am epilat ca 2 in casa au facut glume ca sunt tzepoasa. Dupa agitatia de la munca de la sf de an nu mi-a trebuit nicio agitatie acasa – mi-am tinut rutina si culcat regulamentar. Nici pe fb nu am stat (nu am pe tel.)
Am citit de sarbatori. Un an in care am citit carti f. usoare (de sarbatori am terminat de citit seria Game of Thrones, acum poate o sa ma uit si la filme sau poate nu), M.Puzzo cu GodFather si Sicilianul (si pe viitor voi vedea a X a oara filmul Nasul, dar cu alta intelegere). Am recit cartea unui dr despre auto-immune disorders, atat de bine descrie nevoia de miscare si de disciplina alimentara pt linistea interioara si impactul asupra emotiilor, ba mai mult, mi-a adus aminte de sabotajul emotional pe care il aveam de sarbatori,in familie, unde eram servita insistent insotita de un santaj emotional “daca nu mananci din prajitura asta, nu te mai iubesc” “hai draga ca ai farfuria aproape goala, vrei sa slabesti, acum, cand vii la mine? ”  etc .
Am fost in vacanta. Am umblat mult, vizitat mai multe ca alte dati. Copila e din ce in ce mai mare si am mers si 10-15km pe zi, prin oras dar si in natura. Ne-am oprit pt o cafea /suc de portocale (dupa preferinta) , privit linistit forfota altora si zambit linistit: imi plac orasele agitate, imi place sa ma bucur incet de ele, sa fiu turist in orasul meu dar si in orasul altora. Vazut cu prieteni. Stat afara, imi dau seama ca jobul imi anuleaza din timpul aproape de pamant si natura.
M-am rugat pe indelete, si multumit lui Iisus pt ce avem. Anul 2019 a fost un an greu pt noi, am luat niste decizii si renuntzat la niste responsabilitati si viata mi s-a usurat, dar cu incredere si credinta si multe glume am trecut peste, acceptat cum vin emotiile si ascultat vocile interioare (schizofrenie? 😀 ), dar daca eu am decis ca e bine apai bine este, si daca nu mi-ar fi bine as schimba, dramatic.
Am facut tot posibilul sa ma respect si sa am grija de mine. Greu, cand multi ani mancarea a fost un bandaj emotional, dar incet incet e tot mai bine.
Nu am vazut niciun film special de Craciun. Mi se par tot consumerism si ca nu au nicio legatura cu nasterea Domnului, ba mai mult, ca zgandara diferite rani si neimpliniri sufletesti – cine are nevoie de sare pe rana si nostalgii si regrete exacerbate?. Asa ca ne-am uitat, iar, la seria: Stranger Things, de data asta cu copila (da, e suficient de mare si ii plac filme cu monstri – cu maica sa seamana 😀 )  . Nu am aprins nicio lumanare sau artificii. In noaptea de Revelion nici nu vreau sa va zic cat de bine am dormit.
Si concluzia iernii:

“Life isn’t like a box of chocolates… it’s more like a jar of jalapenos. What you do today might burn your ass tomorrow.”
– author unknown

Calendar de Advent, reutilizabil

De cativa ani am adoptat aceasta traditie catolica si  pregatesc calendarul de advent pt copila din dotare, retraind emotia si nostalgia copilariei din ajunul Craciunului.   Pentru cine nu o stie, e o traditie veche de vreo 2 sute de ani, din Germania, si lasa 24 de mici surprize de deschis zi de zi pana in ajunul craciunului. Noi le-am deschis diminetile.
Astazi a devenit destul de comercial si am vazut zeci de variatii, cu ciocolatele sau cosmetice, cu surprize de plastic sau neplastic. Anii trecuti am pus pentru fiecare zi cate o ciocolatica/bombonica /mica jucarioara dar treptat am inceput sa caut si alt ceva.

Varianta aleasa de mine a imbinat, evident, ce imi place, dar si idei culese de la colegi, aceeasi colegi cu care ies 1-2 ori pe sapt la cantina (eu sunt fara contact cu mass media si fara mers in supermarket, asa dupa aruncat intrebarea la masa sa vad fiecare ce isi aminteste cu drag din copilarie au venit ca o gura de aer complet diferit), asa ca am umplut calendarul de Avent cu:
– mesaje frumoase scrise pe biletele. Le voi scrie/rescrie cu o seara inainte, adecvat zilei ce vine, dar pana acum am deja 6 biletele cu mesaje  de genul : JOY, AZI E O ZI MINUNATA, sau ” A venit ziua cand ne imbratisam de cate ori ne vedem”, etc
– un biletel  cu activitati de facut in timpul zilei.  De ex. in una din zile voi pune bilete de cinema pt toti din casa. In alta sa facem camping in sufragerie (avem loc sa punem cortul). Sau de a invita o prietena pt pijama party. Sau de a face o prajitura in familie/bradul/decoratiuni de Craciun /felicitari de Craciun de trimis familiei etc
– o moneda. Initial mi s-a parut  complet impersonal, dar colegul a mentionat ca isi aduce aminte cu drag din copilarie de dimineata cand in loc de ciocolatica obisnuita din ultimile dimineti a gasit o moneda si pe care a folosit-o la magazinasul din sat, singur – mi-a placut ca nu isi aduce aminte de toate aromele de ciocolata primite dar moneda da.
– un biletel cu avantaje  de genul “azi iti face mama patul/ strange masa / dezapezit/30min ora in plus la tv /de culcat mai tarziu cu 30min seara” si alte mici scutiri de la treburile obisnuite.  Au fost vreo 2 colegi (numai barbati sunt la masa, eu exceptia si aia ocazionala…) au inceput sa rada ca ei au fost in stare sa faca unele false si sa isi scrie singuri biletele
– biletele cu ghicitori. Ideea a picat interesanta, colegul a povestit cu drag de bunicul care le inventa, doar ca la mine e nevoie sa le caut din timp, pe net.
– biletel de fapte bune.  Unul din colegi mi-a povestit cu caldura o amintire, cand familia a facut o mica atentie si lasat o cutie la usa unei vecine in varsta, incognito. Obicei pe care il repeta ei si astazi.

 

 

Ce putem face cu un parfum ce nu ne mai place/expirat?

Discutie in jurul meu, la care nu pot participa pt ca nu am parfumuri (nu socotim sotul, da? 😀 )
Multe femei au remarcat ca dupa un timp mirosul se mai schimba la parfumuri dar si gusturile, asa ca raman in casa parfumuri ce zaaac si mai si incurca treburile pentru ca, evident, nu il arunca.
Solutiile gasite de ele pt a nu arunca/ocupa spatiu inutil mi se par minunat de simple si la indemana:
– cadou/donat la cine e interesat, in jur
– revandut pe grupuri locale, la un pretz mic, ideea e de facut spatiu acasa si nu de acumulat praf sau bani
– cautat ONG-uri si donat
– donat la o casa de batrane.
– folosit in aspiratoarele cu apa, ca dezodorizant
– adaugat cate un strop in toaleta, ca “parfum” anihilant
– 2-3 stropi pe cartonul de la hartia igienica
– cate 2-3 picuri in masina de spalat, in cuva de balsam rufe
– cateva picuri in sticla de otet
– folosit de sters stilou/carioci de pe pereti, pt a sterge operele de arta ale copiilor

Ia ziceti, voi ce faceti cu parfumul expirat?

 

(Asta din gama #Refuse #Reuse #Recycle)

Meniu 1 – 8 martie

Sapt asta e iar speciala, pt ca fata e in tabara,  asa ca avem meniu pt 2 adulti, care  vor sa slabeasca si in virtutea obisnuintei am facut meniu si lista de cumparaturi de vineri seara.

Meniul  a iesit  simplu:
Peste la gratar
Supa crema de telina
Cartofi la cuptor cu feta de capra, cu salata de varza
Pipote cu salata de varza (sau mamaliga???)
Ceafa la gratar
Linte cocos curry.
Mic dejun sot: lapte sau oua. Banane si mere mie.
Am respectat meniul? Pe naiba.  Am uitat pestele in chiuveta si a 2a zi l am aruncat.  Am fost la cinema singuri dupa…9 ani – bohemian rapsody si ascultat queen tare, tot weekendul.
Am luat cipsuri si cola si bere si am pus cele 2 kile de ciocolata fix pe shentrul mesei cu ostentatie.  Am mancat pe canapea (dap, e interzis) pufuleti si facut firimuturi,  am lasat pat nefacut si hainele pe jos.  Nu am luat pachet la munca si iesit cu fetele. M am programat la tuns, la  masaj, maine seara mergem la teatru, si da-l naibii de meniu ca nu vom muri de foame .
V am pupat.

Strugurel de buze homemade

Ultimile sapt. nu au fost prietenoase cu buzele mele (uscate si crapate au fost toata iarna, dar parca asa sange si usturimi nu avui niciodata).
Asa ca am folosit combinatia cea mai la indemana: am luat un borcanel mic, de sticla, ce il aveam, l-am bagat la abur si in el direct am topit ceara de albine (cam 1/4 de lingura) si adaugat ca 1 lingura de ulei de masline. Lasat usor sa se raceasca si amestecat bine cu un pai de lemn . Ar fi mers si ulei de  galbenele dar evident ca nu am. Ambele componente (ceara, ulei) sunt de la tzara, netratate chimic.  Cand s-a racit am vazut ca e prea dur asa ca retopit, si inca putin ulei de masline. atentie ca frige, ceara se topeste pe la 60-70 gr.
Mi-a iesit un maglavaitz moale si colorat (uleiul nu era filtrat, macar de aveam rabdare sa se aseze si sa nu folosesc din ala tulbure…).
Borcanul e la birou asa ca am asezat de cateva ori pe zi, in strat generos, timp de cateva zile peste buze, si efectul emolient s-a vazut – pielea aia uscata ce ma deranja s-a inmuiat si cazut si senzatia de buze uscate a disparut.
Am si baut apa mai atent – hidratarea nu vine din exterior ci din interior -din experienta va zic ca buzele mi se uscuca mai ales atunci cand nu beau suficient (si cand aerul e uscat – toata vacanta in Israel facui poze cu buze crapate cu sange, si nu numai eu,  dar na, eu obisnuita ca acasa cu o sticla de 500ml de apa la mine, cand colo trebuia cu 2l …)

Din pacate strugurelul e partial emolient. Am aplicat si pe pielea cu probleme (zonele cu dermatita) a inmuiat doar exteriorul, dar cauza nu a indeparat-o, asadar tot cu dermatita sunt. Si coatele o duc ceva mai bine, dar din nou, problema este din interior, ce aplic din exterior e emolient si ajuta doar sa inmoi stratul dar cand opresc ma intorc de unde am plecat.

Calendarul de Avent, altfel

Aceasta e o traditie occidentala dar pe care o ador si am adoptat-o si noi . Pt fiecare zi de la 1 decembrie pana la Craciun pregatesc cate o mica surpriza pe care sa o descopere fetitza dimineatza. Am cusut un calendar de avent doar de dragul ideii! iar anii trecuti am avut fiecare 24 de buzunarel umplut cu mici ciocolatzele dar din motive de plictiseala si exces de plastice si chimicoase si zahar, anul asta am vrut sa il fac diferit asa ca …il umplu cu hartiute.
In fiecare dimineatza copila va cauta intr-un un buzunaras si va gasi o hartie cu mesaje minunate si idei de activitati peste zi:
1. facem bradul (musai sa calculez asta sa pice in weekend)
2. vizitat vreo piatza de Craciun (as putea face o lista cu cat mai multe, sa iesim 3-4 seri).
3. vizitat un muzeu
4. pregatit etichetele de cadouri de Craciun
5. pregatit biscuiti
6. cautat /ascultat colinde toata ziua (disperam rockerul casei cu Hrusca si Impodobeste mama bradul ? 😀 – o sa plece de acasa?)
7. citit din Biblie din fiecare scriptura, bucatile despre nasterea lui Iisus.
8. organizat mesele pe dos (mic dejun la cina, cina la mic dejun, sau pranzul incepem cu desert si supa la urma 😀 😀 ) – ideea copilei.
9. pregatit felicitari de Craciun pt cei dragi.
10. seara film tematica Noel (ok, deja am inceput 😀 )
11. seara de facut ghirlande/decoratiuni brad
12. zi cu ciocolata calda si clatite
13. iesit in padure sa culegem decoratiuni pt casa (tot sa am grija sa pice in weekend)
14. seara la patinoar cu caciulile de craciun
15. impachetat cadouri si decorat hartiile de impachetat (am strans anul asta  hartie de ambalaje, vreau sa o refolosim si sa o coloram cu stelute albe, inimioare, sfori si pompom-i)
16. facut liste cu rudele si prietenii dragi de sunat si urat de craciun
17. sunat pe cei de la 16.
18. decorat geamurile cu desene albe – nononono, ca stiu ca e greu de spalat – scriu aici pt voi, pt mine nu 🙂
18. iesire surpriza (treaba mea unde ii duc, probabil tot sa dam morcovi la caii mei dragi )
19. ziua de imbratisari, adica toata ziua cum ne vedem/intalnim prin casa,sa ne imbratisam

Haideti, mai dati-mi idei, am 24 casute de umplut cu fericire, si daca tot fac ieftin, atunci sa scriu din ideile creme a la creme!
Craciunul e sarbatoarea lui Iisus, nu a consumerismului, nu voi iesi in supermarketuri pt umplut sufletul cu obiecte.

 

(poze vor veni de sambata 😉

80% din cumparaturi sunt decise de femei

In articolul anterior am explicat cum am reusit sa scad simtitor factura de electricitate fara sa afle colocatarii decat in momentul recalcularii, prin cheltuieli mai atente, mai calculate.
Realmente cand compar cu cei din jurul nostru, avem cea mai mica factura de energie, vreo 20-30% mai putin si nu am zis nimic de recalcularile unde primim inapoi bani.
Pot si alte femei face asta?
Putem face mai mult si in alte sectiuni ale vietii, fara sa am discutii/explicatii/presiuni pe familie? Eu zic ca da.
Am gasit cateva articole americane unde indica faptul ca peste 80% din cheltuieli sunt decise de femei. Si cum romanii copie consumerismul american, as aplica formula si la romani.
Eu decid meniul pe saptamana viitoare. Da,  intreb si pe colocatari ce vor, tin cont de preferinte dar meniul eu il scriu, eu verific dulapuri si scriu ingredientele si cantitatile, eu bag 2-3 supe unde ascund ce vreau/ce e de sezon, eu aleg ce marca/de unde sa cumpar, si mai ales eu pregatesc pentru piata: sacose, de la ce pietzar sa iau, sa returnez cutiile de oua si sa comand oua pe sapt viitoare, sa iau sticlele de lapte, eu fac iaurt din lapte si gem din fructele ieftine, etc – disciplina mea e cea care a redus bugetul saptamanal.
La fel, statistic vorbind, tot femeile decid incalzirea casei (sunt mai friguroase), consumul/disciplina igienii vietii (plimbare in familie, gatit mai sanatos -salate, ritm de odihna, controalele anuale la medicul de familie si dentist) si indirect sanatatea imbunatatita si cheltuieli mai mici, achizitia de chimicale pt curatenie, achizitiile de haine (si la ambele astea ne putem duce cu cheltuielile pana la infinit..), dar si cosmetice, vacante etc.
Nu la fel de simplu pe cat mi-e de vorbit este introducerea de pasi simpli in rutina zilnica ce simplifica/ imbunatatesc bugetul.  Dar cred ca se poate. Si se poate fara sa le cerem celor din jur sa se schimbe/sa isi schimbe comportamente, fara sa facem morala.

cine domina lumea? femeia :)
Statisticile implicarii femeilor in cumparaturi

(infographic gasit pe site la https://www.businessinsider.com/infographic-women-control-the-money-in-america-2012-2?IR=T )
Femeile domina segmentul de achizitii.  Nici nu ma mira, suntem majoritare, traim mai mult ca barbatii, hahaha)

Ia spuneti, ce pasi simpli ati adus in viata voastra si a imbunatatit bugetul familiei? Pasi independenti, fara sa batem la cap pe ceilalti sa stinga lumina/taie coada la pisica/ nu arunce mancarea/ etc.

Ecologia si baba la piata

Weekendul trecut in Berceni, ca de obicei, eu la piata eu eram cu sacosele mele – vanzatorul incepe o mica discutie pe tema asta: cum el da 100-200 pe pungile astea care dupa 10 minute sunt aruncate, dar ecologia …. Din spate aud o replica  acra de la o baba…: “Pe vremea mea nu era chestia asta cu ecologia”.
Evident ca am tacut – mie replicile bune imi vin a 2a zi. Sau a2a saptamana 🙂
Mda. Pe vremea ei, se intorcea cu sticla de lapte si sana la autoservire la lactate, ca altfel nu ii dadeau.
Pe vremea ei si uleiul il primea varsat, in sticla proprie, la coada.
Pe vremea ei spala pungutele si le refolosea de nevoie, ca altele nu gasea nici cu bani.
Pe vremea ei sapunul era facut in casa tot de nevoie! (by the way, daca aveti idee ce sa se faca cu acel sapun, o ruda in varsta a gasit in podul casei nu stiu cate calupuri de sapun de la mama lui facute de acum 30-40 ani – ma doare sufletul sa stiu cata munca vrea sa arunce…)
Pe vremea ei masinile mergeau in weekenduri alternative cu sot/fara sot si oricum erau 2-3 masini la o scara de bloc, ,mai urca pe jos nu cu lift ca se lua electricitatea asa ca urca pe scari zilnic si pe intuneric, iar sacosa de panza era un auxiliar a posetei folosita pana se rupea, si taxiul era ceva din filme.
Pe vremea ei se mergea cu tranvaiul ca ceva firesc si unul fara aer conditionat si pun pariu ca a mers si pe scara tranvaiului agatata, iar de dormit in casa se dormea la 16-18 gr iarna de nevoie, nu pt ca ar fi ecologic sau ca a zis pediatrul ca e mai bine in dormitor temp scazuta.
Pe vremea ei cizmarii reparau continuu si pantofi, si cizme, si posete.  La fiecare 2-3 intersectii de blocuri era cate unu.
Pe vremea ei SECOND HAND nu era inventat, ca noi copiii purtam haine de la altii care au crescut (frati, veri) si abia asteptam sa mai primesc ceva.
Pe vremea ei nu erau nici masini de spalat, cuptor cu microunde, robot etc.

Mda. Pe vremea ei nu era problema ecologiei, pt ca nici nu stiam de numele asta.

Pe vremea ei nu erau munti de plastic in natura sub numele de gropi de gunoi in Glina pt ca niciun alt om mai in varsta nu i-a lasat asta mostenire.

Cum mi-am distrus dintii singura

Cu ani in urma.

Am 3 portelanuri si un implant, 10 plombe daca nu mai multe (unele schimbate de cateva ori). De 8 ani nu mai am nicio plomba noua, niciun tatru, merg doar de mententanta, dar acum 15 ani in fiecare an dentista imi gasea inca 1-2 carii, anul si caria…
Andressa.ro  a avut curajul sa deschida un subiect spinos si sa recunoasca partea ei de vina. Ea e mai tinerica, eu de pe la 35 de ani asa (sau un pic mai devreme),  am avut curajul sa imi asum partea mea de vina pt mi-e  mult mai usor sa dau vina pe altii (pe mama, pe genetica, pe frica, pe alinierea planetelor)  decat sa accept ca ceea ce fac apai fac gresit.
Mi-am distrus dintii singura si pe ai copilului prin obiceiurile de viata neadecvate noua.
Nu e doar genetica, ca tre sa recunosc, e si genetica prezenta aici – smatzul si mie si fetei ne sare bucati, radacini crescute pe jumatate, dar deteoriorarea mi s-a accentuat in perioada mea vegetariana unde in loc de carne mancam multe fainoase: pateuri, merdenele, fornetti si alte porcarii cleioase ce se curata f. greu de pe dinti si aproape imposibil dintre dinti.
La mine nu o fost doar frica de dentist, ca pana la urma toti avem frici. Inca mi-e frica, dar curaj inseamna nu absenta fricii ci actionat in pofida fricii. Pur si simplu a fost un blocaj mintal, o alegere, nici nu am mai vrut sa aud de dentist, desi sunt si multi dentisti calzi si faini, unul fiind sora prietenei mele, dar desi stiam ca are sora dentist si ca are si copii ce vin la ea, eram in asa faza de negare ca nici nu am intrebat nimic din motive de neglijenta intentionata partial constienta.
Da, controlul la 6 luni la dentist e vital. Eu sunt de vina ca nu am mers. Aveam bani de cola, de machiaje, de mobil si de tv si haine fancy dar nu de dentist. Tarziu am inteles ca pot purta si o haina luata la mana a 2a si  sa nu ma tund 5 ani dar nu cu dinti la mana a2a. Un control costa? Ia sa vedeti ce mi-au sarit ochii din cap cand dentistul mi-a zis cat m-ar costa sa refac o lucrare: 4 mii euro (2 implanturi in loc de o coronitza care inca rezista, de 15 ani). (noroc ca avem turismul medical la indemana) – si aici nu mi-a mai venit sa mai calculez timpul si durerile.
Periajul incorect. Acum am invatat sa imi examinez dintii post periaj. Maternitatea si grija fata de copil m-a invatat. De ceva ani folosesc ata dentara – multumesc DM ca produce atza dentara cu scobitori (o urasc, imi provoaca senzatie de voma) si sa curat printre dinti si imediat imi dau seama ca nu am periat bine asa ca mai iau o data la periat. Un periaj ia si 4-5 min. – pe cand alta data 1-2min maaaxim. Nu stiu de ce se promoveaza 2 minute periajul, poate am dintii altfel asezati sau mai multi sau ma misc mai incet dar 2 minute nu e suficient.  Si ca sa nu ma plictisesc periind (realmente mi se pare boooring), curat chiuveta in acelasi timp cu cealalta mana – incetisor, cu bicarbonat, ca de ce atata graba.
Iau o pasta de dinti care sa imi placa. E important sa periem dintii, si nu in scarba. Alta data luam din aia mai ieftina, mentolata, pe care o uram.
Am o oglinda mica in baie, ieftina, de cosmetica, din aia care mareste. Cu ea pot verifica daca am periat bine, folosesc atza dentara, in ea ma uit sa mai dau cu unghia pe cate un dinte sa vad etc. Am spart o oglinda si dupa cateva sapt. mi-am dat seama ca mi-e importanta!
Mananc mult mai multe cruditati = cam juma din mese. Cum mi-am dat seama ca e important asta? Pai uitati-va la masticatia proprie  in gura, cu oglinda. E suficient sa va examinati dintii dupa o masa cu biscuiti. Periati-i 2min – daca reusiti sa curatati bine…bravo voua. Eu nu, forma dintilor mei nu le ajunge 2 min de periat biscuitii lipiti peste tot. Apoi luati o masa la care predomina cruditatile (salata de varza, sau de morcovi/telina/mar , una cu rosii si castraveti) alaturi de o carne gratar (nu tocata)/sau branza. Uitati-va la dinti dupa. Periati si uitati-va. Realmente si fara periaj temeinic dintii arata destul de curati dupa o masa cu legume crude care implica masticatie cu toata gura, o masticatie lunga si lenta unde folosesc toate maselele. De la varza, morcovi, telina, etc. dintii raman nu incarcati de resturi ca de la fainoase, periajul e mult mai eficient dupa legume si fructe crude.
Legumele si fructele se mesteca incet, nu se beau. Maselele au rolul lor la mestecat, un organ nefolosit se usuca si cade. Lent, indelung, pt ca digestia incepe in gura e posibil ca anumite carente de vitamine/minerale sa fie de fapt  rezolvate cu o masticatie completa. Modul de gatire romanesc (tocat, fiert mult) duce fix la anularea asta!.
Alimente bogate in minerale. Subiectul e controversat si dezbatut pro/contra, doar vreau sa amintesc ca un praz in salata  si o piftie din cand in cand, citit despre ftalati si fermentare indelungata si cum afecteaza absorbtia proasta de minerale etc. nu face rau nimanui.
Alimente grase. Mdea – grasimile au fost multi ani blamate ca ar cauza boli cardio si obezitate si de fapt e in mare vina fainii si zaharului. Cica anumite grasimi ar fi bune pt dinti: ulei de  masline (cine nu are un grec in birou, sa isi caute o femeie 🙂 ) ,ulei de cocos, dar!! nu tratate termic!!!
Fara rontzait intre mese. Zero gustari. Nici macar o gura sau de lins vreo lingurita. Iau 2 mese zilnice, dupa fiecare masa periaj (3-5min, da?) si gata pt 4-5 ore. Degeaba spal dintii corect daca dupa 1-2 ore luam o gustarica pt ca asa se promoveaza in media. Da, o fi sanatos pt altii, uite ca pt mine e sanatos fara: mananc la masa, spal dinti si gata.
Nu am pasta de dinti? si o perie ajunge. Cu peri moi sa nu mai ma feresc sa spal si gingiile. Care imi sangereaza si ani de zile evitam curatatul langa ele corect. De gasit periuta potrivita mie e un alt pas.
Nu mai beau bauturi care coloreaza dintii. Nu cafea, nu ceai, nu vin rosu. Nici seminte nu mai scuip – iau curatate sau curatz in mana. Nici caramele (ok, 1 pe an :D). Beau apa si e suficient. Beau ceai doar daca sunt bolnava si inainte de masa (ok, acum beau de 3 frati patati ca am bube) .  Daca iau ceva vin, iau un vin rosé si ala la masa, si in vacanta. Ce fac dupa masa? da, periaj de 4-5 minute.
Stress-ul. Nu mi-am dat seama cat de grav e pana cand copila, datorita schimbarilor masive in viata ei emotionala imi scartzaia din dinti suav toata noaptea la urechile mele de ma trezeam de cateva ori. La 3 ani. Consecinte: masele si dinti rupti. Pe rupturi i-au aparut si carii. Stiu ca genetic nu are tot bagajul, i-am dat eu alte valori dar nu asta, dar pana la perioada asta incarcata si scartzaietoare totul a fost ok!! si nu i-am dat dulciuri deloc (ok, noi nu, dar bunicii pe ascuns….).  Asa ca la 3 ani a primit o anestezie generala si 10 plombe. Evident ca tot pe genetica am dat vina si atunci. Dar realitatea e ca stresul duce la incordari de maxilar si scartieli noaptea – si nu ajuta nici pe cei mai dotati genetic in gura. Se poate calma cu proteze speciale, cu exercitii de maxilar pt relaxare, la copii mici cu rontzait morcovi (bastonase sau morcov ras pe razatoarea mare), mere, cu plimbare serile pt relaxare si odihna, eliminat stimulatorii seara (ecrane, cafele, zahar, fainoase etc etc).
Ar mai fi si alti factori care deterioreaza smaltul dar noi nu fumam, nu bem alcoale, eu nu cafea. Acestea afecteaza pana si pe cei genetic perfecti: mama mea, pe care nu o tin minte sa  se fi spalat vreodata pe dinti, la 60 ani a inceput sa aiba probleme – atatia zeci de ani de fumat si cafele si alimentatie gresita isi spun cuvantul si la ea care avea dantura impecabila si demna de pozat pt  reclame pe cat de  frumos aranjata avea (nu incalceli ca ale mele), cu dinti uniformi, muscatura corecta (nu colti iesiti in exterior si maxilar asezat deviat) etc.

Acum ceva ani mi-am facut un jurnal alimentar si al igienii. Si am vazut ca de fapt multe seri uit sa ma spal!! faptul ca ma spal temeinic dimineata nu e suficient. Cand am scris evenimentele si vazut din exterior, obiectiv, mi s-a ridicat o ceata de pe ochi. Scrisul ritmului vietii, alimentatiei, sportului, o monitorizare de baza dar pe hartie etc. ajuta in orice problema a corpului: asa am identificat alergiile (prin scris tot ce mananc/vin in contact), asa am identificat de la ce ma ingras(da, la 2 kg luate m-am mobilizat), asa am imbunatatit si somnul (imediat am remarcat ca seara de seara ma culcam prea tarziu) etc.  Ca si la buget, monitorizarea rutinei ajuta la imbunatatit sectiunea vietii noastre ! !!

Abia pe la 35 de ani am inceput sa ma intreb daca ce fac e bine, ca nu aveam rezultate bune. Sa imi recunosc si partea mea de vina. Sa nu ma mai blamez dar sa imi asum actiunile. De 7 ani nicio carie noua in familie. Niciun muc. Niciun ban la farmacie (sampon antipaduchi nu se pune, da? 😀 ).  Nici macar tartru nu mai e la mine, semn ca ce facem, facem mult mai bine pt noi. Am lasat blamarea si actionat incetul.
M-am intrebat de ce nu mi-au zis toate astea niciun dentist pana acum. Pai  nici nu am intrebat. Si oricum daca o zis ceva, nu as fi auzit. Si mai rau, eu mergeam la reparat nu la prevenit, nu eram pregatita sa imi faca cineva morala ca doamne, eu eram vegetariana, eu mancam sanatos, nu?. NU. Sper ca vedeti diferenta…preventia inseamna sa nu mai fac niciun tartru/carie, nu sa merg dupa plombe scumpe si dentistii cei mai cei…
Azi, dupa 15 ani, am o masea s-a rupt sub plombe asa ca in viitor voi pune portelan. Opturatia noua de canal are nevoie de cateva luni pauza ca asa a decis dr. asa ca am timp sa pregatesc banii si eu moral – de frica de dentist nu am scapat, doar ca am si o frica si mai mare: de factura :), ba am multe momente cand ma gandesc ca mai bine o scoteam ca scapam mai ieftin si mai repede decat replombat canalele si operatiunea portelan. Altfel, evenimentul asta era de asteptat de acum 15 ani cand a fost prima umblare pe canal. Ce am stricat, stricat ramane, hai sa nu mai stric si altele si mai ales sa nu mai stric copilul,  sa nu ma mai vaicaresc si blamez – orice pas mai bun e un pas pt mine.
(si cu asta am acoperit toata seria despre sanatate si disciplina, pe care incerc de ani sa o scriu. Am vrut sa scriu ceva si de sanatatea morala si cat de rau fac conflictele si ura, dar mai las sa se sedimenteze cele intamplate pe langa referendumul din weekend)