Septembrie: ce mancam de sezon adica ce legume, fructe, peste, carne

Scriu 12 articole cu ce alimente de sezon sunt luna de luna, un fel de ghid de orientat ce e cu adevarat proaspat si consumabil acum. Si sa il republic peste ani. De ce? pt ca datorita serelor si transportului si stocarii smechere si chimicalelor si liberei circulatii a marfurilor, astazi avem sezoanele ametite si confuze, nu mai avem repere si deseori uitam ca de sezon sunt produse proaspete si aromate. Ideile sunt inspirate din gradina mea, din piata de la producatori, dar si din articole asemanatoare cu recomandari de gradinarit, de la grupurile de gradinarit unde vad ce recolteaza ceilalti dar si din cosurile de legume livrate etc.. Sper ca aceste articole sa ghideze meniul saptamanal, din motive de maximizare vitamine dar si minimizare buget. Win win ;)

Septembrie.  Cred ca e cea mai bogata luna a anului in piata, si cea mai ieftina: legumele de vara se suprapun cu cele de toamna. Toate mari, repede de vandut pt ca producatorii sunt in plina recolta, momentul de a ne face rezervele pe iarna.

Ce consumam noi
1. Pesti.
-crap, pastrav, biban, salau, pastravi etc. Proaspeti. La iarna o sa regret pestele asta proaspat.

2. carnuri la fel ca vara, sub 1 kg pe saptamana. Mai am vita in congelator, dar recomand pasarile.

3.lactate: iaurt, smantana, unt, lapte, branzeturi.

4. Legume de sezon. De fapt asta e principalul motiv pentru care scriu, ca se plangea Dana ca rosiile nu mai au gust. E inceputul lui septembrie si e plin sezon de rosii, de rosii de camp, mici, amarate, patate, cu miros, astea sunt rosiile ce se mai gasesc acum si numai in sudul tarii.
-toate frunzele reincep in piata,salatele verzi si ceapa verde si ridichile. spanac,stevie, rucola, valeriana etc. orice cu frunze verzi (din astea pt rumegatoare, care se mesteca bine in gura, pana devin suc-pasta )Minunate.
– brocolli si conopida si verze incep sa apara de tot felul, fie de bruxelles, fie kale. Piata e devenita o adunatura de coline de verze si de munti albi de conopida.
-ma bucur si de frunze de papadie, mai am niste condurasi in gradina.
-ceapa, usturoi, praz, marar, patrunjel, etc.
La verdeturi va recomand sa le uscati/congelati pt iarna. Deja leusteanul e pe duca, ingalbeneste.
-ardei si grasi si kapia, si galbeni tuguiati si gogosari, dovlecei (cam pana aici le-a fost), castravetii mici si eu sunt pe final etc
-ciuperci. Visez la ghebe. Doar visez. Ciupercile sunt in sezon in septembrie, octombrie, noiembrie: galbiori, bureti de roua, hribi si ghebe… pe acestea le stiu, si le-am consumat si stiu sa le culeg, pe acestea le-as consuma si culege si cumpara.
-fasole boabe si fasole verde. Eu am congelat ceva fasole verde, scot cate un pumn din cand in cand.
-incep sa pregatesc pe iarna. Am cumparat rosii strambe si patate, blender si condimente – am cateva sapt. sos de paste. Am luat fructe patate, pus in slowcooker si facut marmelada cu efort zero. Am cules din gradina fasolica verde, spalat si congelat, ma pregatesc sa cumpar o cantitate mare de radacinoase si sa pun pe balcon
-radacinoasele sunt proaspete: sfelca rosie, morcovi, gulii, napi, cartofi, pastarnac si radacina patrunjel, teline etc.

5. Fructe de sezon.
-pepeni. Ultima strigare pana la anul in iulie.
-piersici, Prune si struguri, Este apogeul si maturitatea lor
-Nuci, castane, alune
-mere, pere
-afine si zmeura dar nu e bai ca se termina, ca incep sa apara catina, coarne, porumbe (niste afine mai amarui, cu sambure, cresc de nebune salbatice pe dealuri /munte si valorile lor sunt minunate)
-smochine verzi (adica neuscate), kiwi (deja se creste si la noi deci putem sa zicem ca e si local si de sezon)
etc.

6. Ce am pus pe iarna
– ardei si grasi si kapia, toc si portii congelate. Ma gandesc sa fac fierb si pun in borcanele mici
-marmelada. Am fiert mere, pere, prune, 2 piersici. Fara zahar. La slowcooker timp de 12 ore (o pauza pe la 7-8 ore cand am bagat blender vertical). Nu am amestecat cu lingura niciodata!!!
-sos de paste (am luat rosii, 2 ardei, 2 cepe, usturoi, busuioc de pe balcon, pus pe foc si blender, evident). Portii congelate.
-fasolica verde. Voi adauga cate o mana din ele la multe ciorbite.
-voi lua fasole uscata de tara, o cantitate mai mare (5kg). O sa o fierb pe jumatate si portionez si congelez – sa scot cate o portie pt o ciorba rapida etc.

Tot anul consum faina de la tarani, mamaliga, linte, naut, fasolica, seminte de in, cartofi. Incercati si hirsca, bob, mei, desi pe mine nu m-au dat pe spate – intre timp m-am obisnuit cu hirsca. Recomand si seminte de canepa: alt aliment traditional romanesc, le presar pe ici, pe colo.

O sa adaug pozele de pe fb de la Nicoleta, cunoscuta ca Histamina in lumea virtuala (cea ce mi-a dat o sansa la meniu prietenos cu alergiile si cu 300 lei pe luna, o femeie consecventa si minunata), si pt care ii multumesc de cate ori imi fac meniul saptamanal.
Ea merge periodic in piata Pucheni (en gros) de unde isi cumpara produse locale.

O sa atrag atentia ca acestea sunt de referinta. Nu respect 100%, doamni feri si pazeste, dar incerc sa le consum zilnic, sa le am la fiecare masa, sa fie ca o baza. Este minunat sa profitam de ele, am zile/mese cand aleg sa mananc doar un tip de fruct/leguma tocmai ca aroma e minunata si nici nu simt nevoia de altceva.

Voi ce mai consumati in septembrie, de sezon?

16

 16 ghiozdane echipate au plecat catre copiii la tara. 16 copii cu ghiozdanel, caiete, creioane, pixuri, penare, rigla si guma, incaltaminte si un pantalon de trening. 16 copii care au cum incepe scoala anul asta si speram sa nu abandoneze pana la final.
8 ghiozdane au fost achizitionate datorita banilor donati de aici si de peste ocean. 8 sunt ghiozdane utilizate dar in stare buna – 2 impecabile. Le-am spalat si verificat fermuarele.
11 perechi de incaltaminte noi cumparate, ca asa le aranjeaza Dumnezeu si am gasit cu un pret ce niciodata nu gasii pt fiica mea. Am mai primit 2 sacose de incaltaminte dintr-o parte, si 3 cutii mari de incaltaminte ce le-am triat si legat cate 2.
Pe langa caiete si pixuri de la firme, material ce trebuia sa fie publicitar 😀 si zacea prin unele firme ( st 😀 ), am mai achizitionat tot stocul magazinului la pretul ala – pret de anul trecut, cred.
O sacosa de creioane primite, verificate si ascutite. Inca cateva cutii noi achizitionate. Am mai cumparat creioane si culori. Am cusut penare.
16 copii, da? In spate e doar apelul cerut de mine pe 2 grupuri.
Mai sunt si 2 cutii de haine de bebelus. Din pacate in saracia aia, natalitatea e ceva foarte intalnit. Din fericire acum copiii au o sansa mai buna.

Si am iesit bine si la negociat si cu transportorul :))).

Am primit cateva exemple emotionante de generozitate. Poate ni se pare ca suntem neputincioti într-o tara în care suntem legati de maini si de picioare din cauza coruptiei. Stiu ca nu putem sa construim tot ce lipseste. Dar putem sa daruim un ghiozdanel  echipat, sa platim o capra, sa sapam o fantana sau sa construim o soba, sa daruim o haina si pereche de incaltaminte ce la noi zac in dulapuri burdusite dar la copiii astia inseamna ca mai merg si luna asta la scoala ca au cu ce se incaltza. Sa facem cumva sa nu  lasam lumea in care ne-am nascut la fel cum am gasit-o. Si poate un gest aparent nu conteaza, dar gesturile astea sunt ca piesele de puzzle si fac un total – vreti voi sa fiti piesa lipsa?

Sunt o norocoasa ca zilele astea au sarit oameni de te miri unde sa doneze rechizite. Ca au avut incredere sa imi dea bani si sa ma duc eu sa cumpar. Ca am avut cohones de a negocia drastic asa cum pt mine nu m facut niciodata si sa iau incaltaminte vesela pt copilasi. Poate par gesturi mici dar simt uneori ca mi se da voie sa intru in intimitatea momentelor de bunatate de la altii, dar mai ales de neuitat pt mine. Ma hranesc cu aceste momente, nici mancare nu imi trebuie, apa imi aduc aminte pt ca ma oblig   si ii inteleg pe cei care spun ca fac ceva cu pasiune – ca acum fac.

Daca e un motiv sa vreau independenta financiara, apai pt asta e. Si la anul o sa ma organizez mai bine.

(si gata, reintru in ritm, raspund la emailuri, revin la cusut comenzi, va povestesc si vacanta, reiau drafturile la definitivat)

Overdraft la card /Rate fara dobanda

Nu mai am overdraft.

Mi-am dezactivat overdraft-ul la card.

De ce?   Pt ca nu sunt de acord. Nu il folosesc des, de 2.5 ani de cand il am de 2 ori am intrat si de fiecare data a fost din neglijenta ( – 17 luna anterioara). Suma nu e mare, si nu e nicio problema pt ca s-a intamplat o data la 2-3 ani.
Problema este ca creaza obisnuita de a cheltui bani pe care inca nu ii am. Problema e ca mi se pare mai dificil sa vad cat EXACT mai am in cont, cei 2000 de overdraft + neglijenta mea si avui impresia ca a intrat salariul cu 2 zile mai devreme. Neglijenta. Obisnuinta. Rutina. Rapiditatea de a cumpara, pe loc, fara sa lasam cele 30 zile pauza de gandit  daca am nevoie cu adevarat sau doar e un VREAU pe moment.

 

Nu la  ratele fara dobanda

 

Aceeasi problema cu obisnuinta poate aparea la cumparaturile cu rate fara dobanda. De ex. de luat unui TV/telefon in 4 rate, dobanda zero, sigur ati vazut anunturi din astea des. Un obiect care la 1 luna de la cumparare ii scade valoarea si care a fost luat cu niste bani pe care nici macar nu i-am muncit in ziua achizitionarii.  Bani necastigati.
Ignoram scenariul apocaliptic unde la 1 luna de la achizitie suntem someri, problema mare pe care o vad  OBISNUINTA si tendinta de a face din nou mai usor o noua achizitie.  Sa mai adaug ca sunt si comisioanele bancilor care inca actioneaza la noi fix ca in vestul salbatic: dobanda zero, comision 100 lei de acordare/inchidere credit. Si daca ai intarziat 2 zile la plata, vine penalizare de 1% pe zi. La final, in 4 luni remarc ca am platit 150 in plus  pt un tv de 1000 lei.  15% dobanda pe 4 luni.  150 lei in plus inseamna 45% dobanda pe an!! adica uite un credit al naibii de greu. Cei 150 lei aparent nu par mult dar pt bugetele mici inseamna fix diferenta aia de la sfarsitul lunii.
Asa ca daca nu am tv si imi doresc tv de 1000 lei, mai intai strang 3 luni cate 250, si in luna a 4a cum vine salariul ma duc si il iau. Aceste 4 luni dau suficient ragaz sa ma gandesc daca sigur il vreau… 😀 😀

Dave Ramsey -un clasic al educatiei financiare

Dave Ramsey -un clasic al educatiei financiare

Ce am mai citit/ascultat in ultima perioada este Dave Ramsey – unul din autorii americani la moda de ceva ani. De curand am ascultat cateva din prezentarile lui (youtube is great) si desi nu spune nimic nou pt mine si mai ales in momentul asta am depasit stadiul lui de prezentare lucruri de baza si cum sa ne platim datoriile si construi o siguranta financiara deci nu mai sunt in target-ul lui, nu pot zice ca am pierdut timpul! Dave Ramsay e de actualitate.  Multumita lui vad o forma clara, o schema, niste pasi, o directie, o confirmare a ceea ce aveam in cap asa ca  merita mentionat aici asa ca o sa copiicei 7 pasi pe care ii recomanda el pentru o liniste financiara   de la Dave Ramsey, un clasic al educatiei financiare.

Eu am facut pasii 1-5. Punctul 6 il sar din motive rationale (ipoteca o termin peste 12 ani, dobanda e relativ ok si investesc cu randament mai mare decat dobanda ipotecii) asa ca acum sunt in plin punct 7 – stati cuminti ca scot eu capul din cutii si ghiozdanele si caiete si rechizite ce pleaca spre romania cea saraca.

Daca inca aveti probleme cu datoriile, daca la fiecare sfarsit de luna scurgeti contul si nu va ajung banii, daca intrebarea: “cum ma descurc maine” va incarca serile, atunci cititi-l :  https://www.daveramsey.com/baby-steps

Jeansii se pot repara. Si e ecologic!

Articolul il scriu provocata de Natalia si sper sa ajute si alti cititorii preocupati de ecologie si de blugii lor dragi.

Parerea mea e ca blugii sunt pantalonii cei mai rezistenti din tot ce am purtat toata viata mea. Si nu doar datorita panzei de bumbac robusta,dar si pt ca i-am reparat iar si iar. Cine are peste 40 ani sigur a prins anii 1980- 1995, cand de nevoie reparam hainele (ca nu se gaseau!, cel putin in provincie era greeeuu…).
Cum se stie, producerea unei perechi de jeans costa (minim) 3781 litri de apa in ciclul complet: irigare cultura bumbac, prelucrare fibra, spalari acasa etc: http://www.levistrauss.com/sustainability/planet/water/ . E mult, tinand cont ca planeta trece prin dezechilibre climatice de zeci de ani. Sa mai adaug ca nimeni nu a masurat aici cata poluare e cu vopsire, stocare, ambalare in plastic, transport, magazine etc.
Ce se poate face? acum nu o sa  stam in fundul gol, zic. Sunt ceva solutii, de genul:
1. don’t buy too many jeans. 1-2 ajunge.
2. ia si alte materiale. de ex. pantalonii din panza de in crescut in Europa (una din culturile cele mai putin poluante)
3. ia de calitate si croiala clasica. O pereche de calitate va rezista indelungat
4. daca te-ai ingrasat/slabit / nu iti mai plac, vinde-i/doneaza-i. Nu ii tine inutil in casa.
5. repara-i.
6. recicleaza-i.
Formula pe care o urmaresc este RRR. RefuseReuseRecycle. Adica mai intai refuz. Cand e musai, folosesc cat mai mult. Altfel reciclez.

Despre reparatii (reuse) o sa scriu pe larg si cu poze, deoarece am reparat deja peste 50 de blugi la vecine si prietene, iar de reciclat…inca pe atatea :).
Pozele sunt culese de pe net, eu nu am pozat nimic din ce am reparat pana acum, dar o sa adun de acum incolo, si sper ca sunt educative si va ajuta sa intelegeti ce se mai poate face si ce rezultat se pot obtine si sa decideti singuri daca va ajuta sau nu, eventual sa contactati o femeie faina ca mine in jurul vostru sa repare. Costa putin, mai ales daca adunati mai multe perechi si duceti o data – mai complicat mi-a fost sa caut atzele potrivite si acul potrivit si sa montez masina, sa incalzesc fier de calcat etc. o data pornita am reparat si 7 blugi intr-o ora.

Deci ce se mai poate face la o pereche de blugi rupta?

1. reparat marginea de jos. Ia mai putin de o ora, pt mine care nu sunt profesionista. Daca sunt prea lungi, se taie partea distrusa si se scurteaza cu 1-2 cm. Altfel se poate adaug o bucatica de material asemanator, sau de ce nu, complet diferit.


2. in genunchi. Cine are copii de 4-5-6 ani stie la ce ma refer. Ia intre 10 min si 1 ora (mai lung e atunci cand decoram 😀 sau cand blugii sunt stramti si greu de bagat masina de cusut deci e nevoie de desfacut cusaturi si refacut cusaturi). Principiul e simplu: se adauga un petic pe interior si se coase zig zag sau liniar pt a-l fixa bine de blugi.
Se poate face si de mana – una din indeile de aici e facuta fara masina.

 
3. pus petice in exterior. Sunt unele haioase, termocolante. Se face asta si acasa cu un fier de calcat. Un petic costa 7-10 lei, dar daca aveti baieti de 3 -4 ani, va recomand sa comandati de pe net 20 de petice pentru ca le veti folosi 😀

4. facut pantaloni scurti. Aici faceti acasa 🙂
5. Purtati asa, rupti. E la moda.
6. carpit in fund/intre picioare.  Ia 10-30minute de gaura. Se adauga o bucata de material mai mare decat ruptura si se coase in zigzag. Am carpit peste tot 🙂 nu e nicio gaura in fund pe care sa nu o fi putut eu repara :)))
7. reparat buzunare rupte. Cel mai simplu e de anula buzunarul si cusut de restul pantalonului si asa i se da o intaritura (10-15 minute), altfel se descoase buzunarul, se adauga bucati ca la 2,3,4, si se fixeaza buzunarul la loc (asta dureaza 40min -1 ora, descusutul si cusutul la fel e time consuming)


8. fermuare metalice. Aici e simplu, mergeti pe langa pietele mari ca sigur sunt oameni care repara fermoare. La Big Berceni erau 3, unu afara la o taraba cu multe fermoare, altul in big, al 3lea undeva in hala. Acestia pot adauga un nou catzel culisant (nu stiu cum se cheama), sau chiar fixa 1-2 dinti metalici cu patente speciale. Ultima data am platit 5 lei de reparatie.
9. capsele. Se cumpara. De unde cumpar nenea are si un ciocan special si fixeaza – acum am capse de firma desi blugii sunt de nefirma 😀  Tot el taie capsa anterioara. Daca materialul e distrus, am rugat sa fixeze 2 cm mai colea. Ii ia 3-5 minute sa taie capsa veche cu patent si fortza si adaugat noua.
10. se pot largi/strange talia pt 2-5 cm. Se pot strange pe verticala daca ati slabit mult si vreti sa ii faceti skiny sau cum s-or numi aia strans pe picior. Aici ia cam o ora, mai ales partea de largit talie unde e nevoie de adaugat material (poate chiar mai mult).

 

FUGITI DE BLUGII ELASTICI!
Elasticul deteriorat (fie pt ca a fost tratat termic – e un plastic, da??, sau uzura in timp) pt ca este tesut in material nu poate fi reparat…s-a distrus forma blugilor si gata…

 

Si aici vedeti o capodopera pentru mine, gasita pe net: numar minim 3 reparatii 😀 – arta.

 

 

In urmatorul articol va pozez ceva chestii pe care le-am cusut din panza recuperata din blugi vechi  😀 – ceva-uri pe care inca le am acasa 😀

vara pe balcon, iulie 2018

E o perioada minunata, pe care o astept an de an si pe care mi-o imaginez si mai si vara viitoare. E cald, containerele mele sunt verzi verzi si suprrapopulate si atarna din ele rosiile si castravetii in floare, telina si salata si patrunjel si macris si frunze de ceapa verde si de ciboulette si ce mai am acolo le invit aproape zilnic cate putin prin salate.

E verde si cald si ud cu drag in fiecare dimineata si le zambesc si vorbesc.

Culeg roadele si ma bucur de fiecare strop de efort returnat: aproape totul e gratis aici, doar cu dragostea mea nepretuita. Lada de compost e fierbinte si ceva ganganii misuna, pamant perfect sa completez jardinierele si lazile. Remarc ca lazile de lemn rezista cel mai bine la soarele direct dar pierd umiditate mai mult decat
galetile de plastic negre. Nu e bai, sunt acasa zi de zi, le ud cu darnicie cu apa recuperata din bucatarie de la spalat rosii si cirese si ce alte ierburi mai trec prin farfurie.
Culeg si primele fasolici pastai. Nu sunt multe, dar cum adaug doar cateva la o oala de ciorbita, e semn de bine.
Busuiocul si telina si lamaitza si menta si rozmarin si alte aromate le voi taia scurt si toca si congela/usca, dupa cum oi avea chef. Sper ca pana ma intorc din vacantza sa isi revina. Singurul norisor ce imi incarca visul de vacantza cu cortul prin Frantza este fix ca raman plantele singure de parca prietena buna care ramane mereu cu ele nu s-a descurcat bine dar cred ca am un pic de sentimente de mama elicopter cu ele ca nimeni nu le vorbeste si ingrijeste ca mine 😀 😀
Ghimbirul se descurca meritoriu – il adaug in smoothie cu cate o ramura de telina si o juma de lamaie si daca e ceva fructe bine daca nu niste apa si gata mic dejun – se termina ele repede asa ca revin la altele umane si mestecabile, ca si dintii mei functioneaza :)Cum imi place sa organizez pe viitor, iulie e momentul de pregatit lucrurile pe mai tarziu. Am semanat kale, si mai seman un rand de fasolici in paharutze, sa le pun in locul plantelor ce ajung la maturitate. Mare parte se vor duce in gradina de unde ma pregatesc sa recoltez primii cartofi. Am si marar 🙂 .
Pe toamna mai caut si niste sfecla de frunze, din aia numita perpetual spinach, inca nu stiu cum o voi gati 🙂   dar lasa sa fie asta singura problema, clorofila e mereu bine primita in farfuria mea.
Macrisul se descurca minunat. E planta perena, o data plantata supravietuieste an de an. Tot neplantat, din seminte vechi cazute mi-a iesit niste marar pe care il las de seminte, mararul e scump cand nu il am :). Cu busuiocul nu stiu ce fac dar cumpar cate un ghivecel ma fiecare 2 luni…nu ii place la mine si pace. Asta e. Rosiile au pornit din seminte, vecina a plantat cu darnicie si mi-a dat si mie. 15 fire anul asta si daca aveam loc aveam si 30, desi stiu ca balconul meu e de fix 5-6 fire, zau ca am exagerat! .Castravetii se descurca si descurca, se intind pana unde pot, daca ma sufoca o sa ii mut in gradina unde o sa se descurce si cu melcii 🙂
Ia ziceti, ce aveti verde la voi in batatura?

 

 

 

leustean si castravete.
Castravetele nu se descurca la umbra leusteanului
salata
salata plantata din radacinile altei salate. Rupt frunzele de la baza si lasat sa mai rodeasca
dalie galbena, suvenir de la Londra.
busuioc si rosie si telina la un loc. Permacultura dupa cum avui chef 🙂
telina si niste cepe amarate
salata + kale
salata din resturi si o kale pe care o manca ceva ganganie. Kale am seminte din germania.
patrunjel, fasolica, limba mielului, rosie mica, si ceva spanac salbatec, ce mai, de toate. Le transplantez de aici…
castravetii se descurca langa petuni. Niste albinute le viziteaza, si un bondaroi e bine primit

 

Fond de urgenta strans cand bugetul este deja la limita

Fond de urgenta construit cand  bugetul este deja la limita – o intrebare ce am primit-o: cum sa fac un fond de urgentza cand deja bugetul luna de luna e la limita?  Americanii spun ca asta e mod de viata from paycheck to paycheck. Adica de la salariu la altul.
Mie mi se pare foarte stresant sa ma trezesc la sf de fiecare luna ca termin banii, am trait asa! asa ca prima masura e de analizat bugetul si taiat niste cheltuieli recurente pentru a nu mai ajunge la sfarsit de luna fara nimic: renuntat la tigari, luat cafea de acasa, taiat cablu si tv, schimbat abonament la telefon si trecut la cartela sau la un abonament minim (am de 4 euro pe luna cu tva la orange deci se poate putin) etc.
Acesti pasi aduc o mica suma luna de luna, un spatiu de jonglat cu cifrele, asa ca o singura schimbare nu e suficienta pt a construi un fond de urgenta rapid. De aceea zic ca e  musai de facut eforturi extra, eforturi ce aduc bani extra si directionat toti banii catre fondul de urgenta si neumblat acolo decat daca e urgenta.
Si o sa adun cateva idei pt construit un fond de urgenta rapid:
Prima idee care imi vine este de optat pt cateva saptamani/luni la un extra venit si incasarile sa fie doar pt fondul de urgenta.  Despre astea am scris aici si vazut multe idei si de la voi.
A 2a este de vandut ce nu mai folositi. Aparate electronice in casa nefolosite  pot fi vandute. Chiar si stricate poate gasiti vreun service/centru de reparatii. Hainele prea mici/prea mari. Cartile care nu va mai plac.
A 3 a idee  care la mine functioneaza foarte bine e de organizat meniul si pachetul la serviciu, o cheltuiala recurenta zi de zi. In loc de cumparat un sandwich amarat imi iau casoleta de acasa: e mult mai ieftin.  Am linte/naut/fasole fiarta si portionata in congelator, si in dimineatza inainte de plecat adaug branza/ou fiert, salata verde (colectez de pe balcon din plin acum) , 1-2 castraveti, niste marar etc. nimic scump. Astfel ies cu 2-3 lei pachetul, nimic suficient de sanatos nu poate fi cumparat cu banii astia dar x 3-4 ori.
A 4a idee este de optat, temporar, pt o reducere drastica. De ex. o iarna scazut temp. la 17-18 gr in casa. Asta iarna am fost plecati de Craciun 8 zile, si la intoarcere aveam 15 gr in aprt nelocuit, asadar mentinerea temp. la 17-18 gr in casa nu implica costuri mari. Renuntzat pt juma de an la abonamentul sala e iar o solutie – e vara, se poate merge in parcuri si pe jos pt exercitii. Nu e o solutie pt restul vietii!! e una temporara, sunt sigura ca veti gasi si alte zone unde poti reduce temporar anumite cheltuieli si banii de redirectionat fix pt fondul de urgenta: renuntat la tanti la curatenie 3 luni si facut curat cot la cot cu sotul inseamna 100 lei x 4 sapt x 3 luni => 1200 lei. Renuntat la masina pe timp de iarna inseamna economisit la benzina lunar, inseamna necumparat cauciucuri de iarna – si deja sunt peste 1000 lei economisiti. Folositi taxi? ei bine  cu efort de organizat mai bine timpul si in cateva luni fara taxi/uber se poate completa fondul de urgenta.
A 5a idee este de folosit ce avem pana cedeaza. A aparut un nou model de telefon? nu merita, cel existent este suficient de ieftin. Mi s-a stricat aspiratorul – nu am fugit sa iau unul nou, ma descurc cu matura si mop-ul. Geaca e cam obosita? cat imi tine de frig o mai port, mai sunt doar 3-4 saptamani de frig. Ploverul e scamosat? cu un forfecutz ii tai ghemotoacele si ii mai dau o sansa.
A 6a idee care imi place si de care v-am tot zis este: reuse &repair. Si la mancare (zama de ciorba neapreciata de colocatari a devenit acum o sapt. un pilaf magnific cu ajutorul a 2 cani de orez si niste ciuperci), dar mai ales la haine (foarfecul si masina de cusut imi sunt prietenele mele).
Si nu in ultimul rand de transformat un hobby in profit. Banii din cusut ii pun deoparte (cumpar etf-uri) dar mi se pare o sursa minunata de  aprovizionat fondul de urgenta.  Din gradinarit iar vad roade, putine dar se vad. Sunteti buni la nutritie? – oare daca consiliere pt prieteni, contra mici sume. Sunteti buni la zugravit sau la reparat? vai, cat de greu e de gasit un zugrav serios in Bucuresti…

O data fondul de urgenta acoperit, nu mai e nicio limita: am invatat ca se poate, am invatat sa am incredere in mine si in buget si stil de viata, urmeaza alti si alti pasi: sky is the limit.

Extra venituri culese de la altii.

Intr-o discutie interesanta zilele trecute pe calea independentei financiare, o doamna minunata (sper sa ii iau si ei interviu) a cerut experienta noastra in a-si mari incasarile cu scopul de a redirecta totul catre investitii.
Dupa clasicul argument: cel mai eficient e sa economisesti cheltuielile, dupa frumosul ei raspuns ca deja economiseste peste 50% din venit, au inceput sa curga tot felul de experiente care mai de care mai faine:
– inchiriat apartamentul pe airbnb cand proprietarii sunt plecati
– donat plasma/sange contra cost. In unele tari se plateste , de ex. in Austria timp de un an ar fi primit 1000 euro.
– alt exemplu prezentat e articolul asta: optat pt a face curatenia blocului singuri, in loc de cautat femeie de serviciu.  Dupa niste calcule atente si-au dat seama ca e o munca bine platita, si mai ales rapida!!! ce daca  ei au studii universitare  http://whatlifecouldbe.eu/2016/01/24/how-to-earn-154-an-hour-without-a-degree/
– alt scenariu incercat si testat a fost propus prin cat/dog sitter pe perioada vacantelor (mi s-a parut interesant pt iubitorii de animale)
– tot pt vacante: angajat in taberele de engleza/cursuri specifice. Suma vehiculata – 500 euro pe saptamana
– si un link de studiat, sunt idei multe multe, 10 minute am stat acolo si sunt super super incantata, o sa mai revin si o sa incerc si va spun ce incerc !! https://www.sidehustlenation.com/

Interviu cu Dana, pe tema finante personale.

Proiectul ce il incerc sa il fac e sa iau interviuri mai multor persoane pe tema sigurantei financiare continua. Astazi v-o prezint pe Dana, comenteaza si pe aici si pe la economisim.info periodic. Va rog sa o primiti cu aplauze pentru ca merita, e o persoana obisnuita cu venit mediu (ba chiar sub salariul mediu pe economie). Ma bucur ca te cunosc si m-a emotionat sfarsitul interviului 🙂 – ai reusit si ai incredere ca va fi si mai bine.



1. Buna Dana, ne povestesti in cateva cuvinte momentul cand ai inceput sa te gandesti la bani. Momentul X, zic.

Buna. La bani ma gandesc demult, nu puteam intelege unde dispar, pentru ca nu cheltuiam neaparat aiurea(ieseam f.f.rar la restaurant sau baruri, adica o data pe an, haine cumparam doar cand era neaparat nevoie, nu aveam hobby pe care sa dam bani, etc) si totusi nu doar ca nu ramaneam cu nimic, dar chiar traiam constant cu bani imprumutati.

2. ce ai citit pt asta? carti, articole, subiecte, orice! Daca poti da-ne nume de carti si de linkuri. Sau ai vorbit cu cineva?
Dupa cum ti-am mai spus, tu ai fost cea de la care a pornit click-ul, sa zic asa(asta se intampla acum vreo 3 ani, daca nu ma insel). Mi-ai dat blogul Iuliei(economisim.info)(multumesc si tie, Iulia, inca o data!) si am inceput sa citesc cu aviditate. Citesc si blogul tau,plus sporadic si alte bloguri de finante si mi-am cumparat si ceva carti: “Cel mai bogat om din Babilon”, “Tata bogat, tata sarac”. Si incet, incet, s-a facut lumina.


3. ai mers singura pe drumul bugetarii? cat a contat pt tine?  Ce parere au avut cei din jur si mai ales cei diferiti si cum ai trecut peste. Ce te face pe tine diferita de ceilalti?
In viata reala, da, singura. Sotul meu nici acum nu intelege exact si nu apreciaza de ce aveam niste bani deoparte(el spune ca e datorita faptului ca el castiga mai multi bani, ceea ce e doar partial adevarat). Sincer, drumul meu e abia la inceput, economisesc nu f.mult, cred ca s-ar putea si mai mult . Nu am ajuns (inca)acolo unde sa am un buget sau macar sa stiu exact pe ce se duc banii. Am inceput de multe ori sa scriu cheltuielile, dar mai mult de cateva zile nu am facut-o niciodata. Iar in familia extinsa si prieteni, nu cred ca e cineva neaparat interesat de economisire, investitii. Dar va am pe voi, in mediul online, si e de ajuns pt.mine. 

4. ne povestesti ce ai invatat de la cei din jur? Pana la urma, fiecare are orasul lui 🙂 .
Dupa cum tu povestesti despre colegii tai, ii am si eu pe ai mei. De la unul din ei(un tanar care are abia 26 ani) a pornit economisirea pentru copiii mei(am povestit detaliat mai jos) si m-a inspirat si sa scurtez creditul ipotecar, atunci cand el cu prietena lui si-au cumparat apartament anul trecut(care a costat peste 200mii) cu credit pe 13 ani si 1.1%dobanda. 
Altul a povestit ca a avut noroc de parintii lui care l-au “obligat” pe la 25-26 ani sa isi cumpere un apartament(pe credit)pe care sa-l inchirieze(el inca locuia cu parintii), astfel ca vreo 5 ani mai tarziu cand omul si-a cumparat casa si s-a mutat cu nevasta, a vandut apartamentul si doar pentru diferenta a facut creditul pt.casa. 
Mai am unul care pe la 29 si-a cumparat singur casa (avea vreo 50 mii avans, bani stransi cat a stat cu parintii si a lucrat). 
Dar am si exemple negative, un coleg care se muta din chirie in chirie si nu ii ajung banii de la un salar la altul; un altul care desi avea 40mii stransi de avans, a preferat pana la urma sa inchirieze in loc sa cumpere pentru ca nu si-a gasit apartamentul visurilor. Din pacate, nu stiu cat mai are din cei 40mii, ca si-a mobilat complet apartamentul inchiriat. 
Si mai cunosc o amica care sta in aceeasi chirie de mai bine de 20 de ani si acum e nevoita sa se mute. Problema e ca chiriile acum sunt mult mai mari decat ce platea ea si ca are si o varsta(vreo 50si de ani) si e iesita la pensie de boala. 
O alta colega de 25 ani are casa cumparata impreuna cu prietenul ei si contribuie la pensia privata de la primul salar(pentru ca asa a vazut in familie).
Concluzia mea trasa din tot ce am vazut in jur in ultimii 10 ani e ca daca parintii ofera o educatie financiara copiilor, acestia ajung (majoritatea, sa zicem) sa isi ia o casa de tineri(in conditiile in care aici e de preferat sa cumperi, nu sa inchiriezi)si sa economiseasca. Ei lucreaza in weekend de la 15-16 ani , si uneori isi strang banii pentru universitate.(am alt coleg care a facut Universitatea in 7ani in loc de 5 pentru ca si-a platit-o singur si lucra in vacante si in weekend)
 Asta e educatia financiara pe care doresc sa le-o ofer copiilor mei.
 

5. ai economisit dintotdeauna? care e relatia ta cu economisitul?. Cum a fost acum 20 ani, acum 10 ani, dar acum?
Ciudat e ca acum vreo 12-15 ani economiseam si scriam tot pe hartie ce cheltuiam(daca ma gandesc bine, si in facultate eram f.zgarcita cu banii, poate si pt.ca aveam f.putini). Dar dupa ce m-am mutat impreuna cu actualul meu sot si ne-am hotarat sa formam o familie, am pus banii la comun. Din acel moment(sa tot fie vreo 12 ani) nu am mai reusit sa pun nici un cent deoparte pana acum 3 ani. 
Eu provin dintr-o familie modesta, parintii mei aveau salariul minim pe economie, si banii erau mereu putini(important era sa fie casa platita, facturile, si sa avem ce pune pe masa); bani de distractii sau haine extra nu erau niciodata, si din cauza asta am fost multa vreme nu econoama, ci chiar zgarcita.  Acum nu mai privesc economisirea ca pe o zgarcenie, chiar dimpotriva. E o plasa de siguranta pt.mine(sa am niste bani deoparte daca ramanem fara servici, sau se strica masina, etc). Economisitul ma ajuta sa dorm bine noaptea 🙂


6. Ai un procent din venit? s-a schimbat cu anii asta?
Da, cam 10% din venituri pun deoparte. Am inceput cu 1% si i-am cheltuit in prima luna :). Am avut luni cand am pus si 20%, dar eu acum lucrez mai putin si sotul meu(care e freelancer) are o perioada f.proasta , astfel ca ma multumesc momentan si cu cei 10%. 


7. investitiile. Primul pas cum a fost? Ce gandeai inainte despre ele, si ce gandesti acum?
Investii cred e prea mult spus. (O investitie reala e la nivel teoretic deocamdata, sa vedem daca o sa si punem in practica) .
Acum 2 ani jumatate am deschis 2 conturi de investitii in fonduri pentru copii (cand va fi sa studieze mai departe, sa avem bani sa ii tinem in scoala, sau sa le dam un avans la un apartament, etc) si pensie privata pt.mine, iar de un an si pensie privata pt.sotul meu. La toate acestea depun bani lunar. Un fel de investitie o consider casa(am scazut de curand 5.5 ani din totalul anilor de platit, mai avem 12). 
Primul pas in “investitii” l-am facut in urma unei discutii cu un coleg de munca; el abia terminase masterul si l-am intrebat cat costa un an la universitate. A zis ca intre 5mii si 10mii€, depinde de universitate, camin, etc. Mi-am dat seama ca daca nu incep sa pun niste bani deoparte, o sa imi fie greu sa le ofer copiilor mei dreptul la o educatie pe care sper sa si-o doreasca.
 Pe viitor sper la o investitie mai mare, dar trebuie sa avem niste bani seriosi pusi deoparte inainte de a incepe.


8. extra job?  pro sau contra? . E un  extra job si grija bugetului si a investiilor – cati timp ati acordat (studiu, munca, etc)?
Eu sunt mama si de la inceputul anului nu mai lucrez full time, ci part time(jumatate de norma). Am ales sa renunt la bani in favoarea copiilor, sa petrec mai mult timp impreuna cu ei, pentru ca sunt inca mici si au nevoie de un parinte prezent cat mai mult in viata lor. Deci pentru mine personal clar nu extra job, cel putin nu in acest moment al vietii mele(am avut in trecut extra joburi, pentru a castiga mai multi bani). Dar trebuie sa existe o balanta in familie, deci sotul meu munceste cat de mult se poate. 
Eu neavand buget (inca 🙂 ), nu ma pot pronunta cat timp consuma conceperea acestuia. Iar legat de investitii, am avut vreo 2 programari cu consultanti inainte sa ma hotarasc , dar au fost doar cateva ore. 


9. Te-a schimbat pe tine ca femeie? Rutina, obisnuintele de alta data si de acum sunt aceleasi?. Dar prietenii?
Da, m-a schimbat. Ma simt mai puternica, nu mai am stresul acela pe care l-am avut ani de zile legat de bani(de unde sa platesc toate facturile, etc). Mi s-a ridicat o piatra de pe umeri. Sunt increzatoare ca o sa le ofer copiilor mei o educatie(financiara) de care eu nu am avut parte si sper ca astfel lor o sa le fie mai usor decat ne-a fost noua, parintilor lor, care am luat-o de la 0 cu o geanta de haine , plecati in tari straine acum 14-15 ani.
Si rutina: primul lucru pe care il fac cand intra salarul e sa pun procentul deoparte. Nu mai cumpar chestii de care nu am nevoie, ma gandesc daca chiar se merita sa cumpar un lucru, nu (prea) mai cumpar impulsiv, la cumparaturi merg doar cu lista si iau doar de pe lista.
Si asta vine la pachet cu un alt stil de viata, incerc sa imi eliberez casa de lucruri inutile, sa fac chestii care conteaza , sa creez amintiri(mie si mai ales copiilor mei), sa cumpar legume/fructe de la producatori locali, etc.
 Prietenii nu s-au schimbat neaparat din punctul asta de vedere. Doar am castigat altii(daca pot spune asa) in mediul online.



10. Ai si copii? Influenteaza asta bugetul tau?
Da, am doi copii, 5 si 8 ani, si clar influenteaza f.f.mult bugetul.


11. Ce faceti propriu zis cand e vorba de finante? si unde crezi ca mai ai nevoie de lucrat si intentionezi in viitorul apropiat?
La noi in casa eu ma ocup de finante , asa ca o sa vorbesc la persoana intai:)) . In primul rand, pun un procent deoparte din salar (nu f.mare, cam 10%, uneori mai mult). Imi doresc sa ajungem sa pun macar 20% in mod constant. Si sa ajung sa imi fac un buget, pe care sa-l si respect.


12. Cum iti vezi viitorul? Cum vedeai viitorul acum 5 ani?
Luminos. 
Acum 5 ani nu vedeam luminita de la capatul tunelului.


13. si ultima intrebare, singura in care vreau o cifra de la tine: cati ani ai?
40

Sondaj: cat la suta din venitul vostru anual sunt pentru distractii?

Cat din buget se duce pe distractii? SI mai ales ce ati trecut la distractii?
La noi intra aici hobby+ vacante:

  • inseamna alergat sotul (taxa de curse, echipament)
  • copila chestii de joaca si bricolat si petrecerile unde e invitata si petrecerea de ziua ei (ma salvez ca ii cos cadouri la prietene..)
  •  eu cusut +gradinarit  (desi astea produc, pe alocuri chiar sunt in profit)
  • concerte rock (f. rar, sotul)
  • carti (amandoi)
  • evident concediile – cea mai grasa sectiune (franta, spania, Londra, dar si locale, e ieftin cu cortul dar 2 vacante  x 2-3 sapt fiecare plus iesirile de cateva zile…)
  • coafor

Am calculat ca avem aprox 20% din bugetul anual pentru ele (ba chiar putin mai mult de cand am terminat cu locuinta).
Voi cat aveti?

(P.S. nu avem machiaje, sapunul si samponul e la igiena iar sapunul e cadou de la Elena, nu iau pantofi sau haine ca sunt frumoase ci ca nu mai am ce purta si deseori la mana a2a sau super reducere, nu avem decoratiuni in casa, doar flori din cand in cand, nu tv, mancatul la restaurant e f. rar dar intra la distractie. Tot la distractii intra si un telefon scump cand exista altul care functioneaza, sau nuntile etc – avem un botez in curand, 😀 asa ca l-am bugetat!!! – si daca imi iese sa cos rochie mie si fetei am dat lovitura 😀 )