Trucs et astuces pour gagner du temps

Pana pieptan noul interviu, va prezint o carte.

Dupa cum v-ati prins, e in franceza. Am primit-o acum un an de la o prietena, eu sunt potrivita sa citesc asa carte deoarece sunt implicata in multe chestii. Cartea vine din colectia Reader Digest si cred ca fiecare avem de invatat ceva din ea.

Inspirata de Iulia de la economisim.info si ultimul ei articol despre organizare, as vrea sa povestesc cateva din cele ‘prinse’ din zbor din cartea asta. Nu, nu am citit-o pe toata, realmente nu am timp :)))) – mai mult fiica mea a frunzarit si mi-a zis niste idei ce mi s-au potrivit pt lenesha de mine. (bon, modesta cum ma stiti, cred ca si cartea ar avea ce invata de la mine, hahaha).

1. impartit treburile pe taskuri si zone. Asta si Mari Kondo e intalnita. Cum am aplicat eu? imi impun cate 10-15 min pt cate un spatiu sa fac ordine.
La treburile lungi si monotone am impartit pe bucati(de ex. am geamuri mari si multe,  66mp2 de suprafata de sticla de spalat, si m-am fofarlit de anul trecut la spalatul lor. Ei bine in primavara mi-am impus sa spal cate o parte pe saptamana, aprox 30 min de fiecare runda sau chiar mai putin- si cu mandrie va zic ca in weekend am terminat si ultima bucata, doar ca e nevoie sa incep din nou sa le spal ca intre timp s-au jegosit cele spalate primele; dar nu e bai, o iau iar pe rand cu aceeasi metoda care mi-e f. potrivita mie ca nu am mai intrat in starea aia de panica daca mai aud de spalat geamuri)

2. combinat treburile. Adicalea daca plec dimineata iau si geanta de dus sticle la reciclat. Sau daca tot perii dintii 3-4 minute, pot freca si o chiuveta (am bicarbonatul in baie) – pe rand ajung sa spal toate 3 chiuvetele suficient de des sa arate ok.

3. tin lucrurile pe zone si grupate pe specificitate. Toate gecile intr-un loc, toate lingurile intr-un loc, toate cartile intr-un loc. Asta cu cartile e cea mai grea, suntem 3 impatimiti de carti, fiica mea are 5 sub perna si doarme cu ele, doamni feri si pazeste sa ii iau cartile.

4. vorbit cu vecinii. Am reusit sa avem un grup de shopping in jur, lucru care realmente ma bucura si imi salveaza in drumuri. Da, iau si pt vecine cate una/alta, dar nu imi e in afara efortului, mare chestie e cand am sacosa de cumparaturi de recuperat de la 500m ….

5. triez mai des dulapurile dar tot asa, pe sectiuni, incerc sa tin produsele grupate pe gama lor. Triez des si curat cate o zona/raft, de e. cand astept sa fiarba mamaliga sau sa se incalzeasca ciorba. Timpii astia (3-5min) alta data erau pierduti ca m-as fi foit pe langa mamaliga, acum ii ‘pierd’ cu chestii monotone si enervante. Am reusit asa sa am sub atenta supraveghere stocurile mai bine, de ex. gasii condimente ce le folosii mai rar ca uitai de ele, sau am aruncat o punga expirata.

6.  sa ordonez frigiderul. In spate/langa congelator temp e cea mai mica deci pt carne si produse f.perisabile, lada de legume si usa sunt cele mai ‘calduroase’ zone. Nu mai inghesui toate si nici nu mai pun cartoane (de ex de la oua, sau cine cumpara iaurt in cartoane) – cartonul e izolant  termic, iar aerul in frigider e musai sa circule.

7. cartea propune ambalaj pt fiecare aliment. Eu folosesc aceleasi cutii/castroane cu capac sau cu husa cusuta de mine.

8. propune mers la supermarket o data pe sapt sau la 2. Eu sunt cu piatza, ma stiti, deci nu e de mine. Cel mai fain lucru din sectiunea supermarket e ca recomanda lista si nu abateri de la traseu (fac de multi ani) si mers fix la ora deschiderii in weekend – mi se pare super recomandare pt ca imi aduc aminte de acum ceva ani cozi la case…

9. la mancare au un aliniat: Une soupe et c’est tout!.  Zic ei ce zic de avantajele supelor, doar ca recomanda sa folosim si trucuri personale. La mine trucul personal e ideea de 2 in 1: facui ciorba, au mancat colocatarii carnea, eu nu am aruncat zama cu legume dar am turnat 2 cani de orez/linte si o cutie de ciuperci si le-am tuflit un pilaf/mancare de linte a 2a zi plus facut pachete la munca.  Sau fac supa de rosii, juma condimentez ca pt paste si pastrez pt sfarsitul saptamanii in vreun borcan. Sau am fiert fasole si am 5 cutii congelate.

10. O sectiune interesanta pt mine e de organizat munca. Poate ca voi stiti astea dar eu abia cartea asta mi-a dat de gandit: fiecare om are o ciclicitate de energie unica, si listele de treburi de munca ar fi bine sa puna cele mai urgente/presante/grele fix cand suntem energici si nu cand cascam dupa o cafea/ne incearca somnul etc . Exemplul lor e ca dupa masa unele persoane casc si nu se pot concentra, si de baut o cafea tot nu ajuta, asa ca ei recomanda de profitat si relaxat 30min.  Tot de la ei o idee faina e ca in drum spre munca de pus pe lista cu treburile de facut, la fel, seara inainte de a pleca acasa pus pe hartie ceva ce e musai de facut.

11. si nu in ultimul timp termenul de triere si prioritizare. Si asta e mentionat si la sectiunea bucatarie, dulap, job, activitati de vacanta, de weekend etc. – mie mi-e potrivit, ca deseori as vrea sa le fac pe toateee 🙂

 

Hai sa aveti o sapt faina.

 

 

No waste fara magazine vrac?

Sunt pe un grup de fb (sunt pe mai multee!! 😀 ) unde o vecina a deschis discutia ca vrea sa reduca gunoaiele.
M-am simtit ca pestele in apa, mai bine zis ca balena in ocean, si eu sefa cetaceelor  😀  si m-am dat mare, ca am ce povesti :). Nu am pus link pe blogul meu (chiar, foarte putine persoane din viata mea reala stiu ca am blogul asta) , am descris cativa pasi (atentie la cumparat, atentie la consum), si mi-a picat replica une romance: NU AM NICIUN MAGAZIN VRAC PE RAZA DE 50 KM, CE FAC?

Nu am raspuns. Nu am stiut ce sa ii raspund. De o saptamana ma gandesc sa ii dau niste idei, dar ce?   Si mi-am adus aminte din experienta mea de acum 6 ani, cand toate cumparaturile le faceam la Cora de 2-3 ori pe saptamana. Si imi dau seama ca am uitat inceputurile…am devenit un guru care nu mai stie sa se puna in pielea incepatorului….
Asa ca astazi, daca ar fi sa ii raspund, i-as zice ca lipsa unui magazin de produse vrac, eco, bio, naturist etc sau lipsa centrelor de reciclare la coltul blocului nu sunt argumente sa abandonam complet ideea de a reduce deseurile doar pt ca nu ne va iesi perfect!.
Putem reduce deseurile si in acelasi stil de viata. Calea este nu sa devenim ZERO DESEURI maine, eu cred ca e o victorie minunata si daca injumatatim gunoaiele acum.

Depan prin amintiri si din primii pasi ai mei imi amintesc de:
-cautat o piata, producatorii nu au toti linii de asamblare si nici nu pun in caserola si tzipla fiecare produs; eu le returnez din ambalaje, cu drag va zic ca nu doar eu aduc inapoi cartoanele de oua  la vanzator, pe una din cutii am vazut data de acum cativa ani!! va dati seama de cate ori a fost folosita acel obiect de unica folosinta??? . Saculetii de panza pot fi des folositi, iar gentile de cumparaturi sunt utile.
-cumparat produse primare. Adica iau lapte si fac iaurt, iau faina si fac paine si clatite etc. Faina o iau in saci mari, de 5 kg, de hartie (hartia e reciclabila), iar laptele la supermarket de la unele brand-uri este si in ambalaje reciclabile. Iaurt fac in borcane de 400ml cu capac( de fapt ce fac e lapte prins). Ganditi-va ca reduc asa ambalajele la iaurt,  tzipla de aluminiu de pe iaurt,  nici cartonul care tine setul de 4/8 iaurturi nu mai ajunge in casa, plus cumparaturile le fac mai simple.
-cumparat bautura in sticle, nu la cutie. De ex. vinul sau berea ( dar asta vara am colectat peste 50 de sticle de bere dupa ceva petreceri si musafiri :D)
-sucul cel mai des folosit in casa este limonada. Periodic facem si fresh de portocale, dar limonada e de baza la noi, aproape in fiecare weekend bem. Ba mai mult, copila nu stie ca putem lua cola acasa 😀 – e convinsa ca numai pe terase se bea cola 😀 . Citricele le iau varsate in sacosa mea de panza, dar chiar de luati o ladita de carton/lemn, cojile de citrice si lada sunt biodegradabile.
-in loc de citrice, ganditi-va si la catina. E locala, un boschet ce creste usor in Romania, nu transport, nu modificata genetic, nu pesticide, oamenii care o culeg sunt oameni foarte saraci… o mana de catina, o lingura de miere, blender si strecurat pt pretentiosi, apa in belsug
-evitat unde se poate de cumparat sacose. Luati de acasa sacose mari pt a transporta produsele. Chiar daca refolositi sacose de plastic, dar cele cateva zeci de folosiri le fac sa isi spele pacatele 😀 . Apropos, sa stiti ca se pot spala cu dushul :D. Cautati o sacosa de panza mica in poseta schimba multe.
-apa. V-ati gandit sa luati apa in sticle de sticle? Sau altceva, nu cea mai buna idee dar ce facem noi e sa bem de la robinet cu o cana filtru Brita. Avem si sticle de plastic de juma de l de apa, le reumplem de 10-20 ori cand plecam pana isi pierde rau forma si nu mai se inchide bine dopul.
-calculat pretul pe kg. Am descoperit ca mai bine cumpar o punga de 1 kg de creveti congelati decat 2 de juma de kg fiecare de creveti congelati. Bonus arunc o singura punga la gunoi, una mai mare. Sau o galetusa de iaurt mare e mai ok ca pret decat 4 mini.
-mai multe legume. Trecerea spre o alimentatie majoritar legume a venit in viata mea din motive de sanatate. Cred ca nu e articol pe blogul asta unde sa nu fi zis io ca am fost in rahat cu sanatatea. Treptat am vazut ca salatele (nu toate ingredientele!! dar ideea de cruditati amestecate) imi calmeaza starile de inflamatie: salata verde, fasolea fiarta, lamaie, dovlecei, sfecla rosie etc. imi priesc mai bine decat o pizza congelata (e doar un exemplu). Indirect au scazut volumul ambalajelor si volumul gunoiului…. da, aducand legume si fructe, crude, dar si produse locale nu doar ca sustinem sanatatea ci sustin si producatori locali, scade si amprenta de dioxid de carbon, cat si ambalajele din gunoi!!! – si asta doar pt ca unele din astea sunt locale.
-start a garden. Cred ca v-am innebunit cu asta. Dar in orice apartament de etaj care are o fereastra cu lumina se pot creste 5-10 ghivece de menta (mohito 😀 ), marar, cimbru, busuioc, patrunjel, ghimbir etc.
-fac singura muraturi, conserve, gemuri. Refolosesc recipientele de sticla.
-cumpar conservele in borcan. Evit cutiile de metal…tot din motive de alergii (exista un risc mic ca aluminiul sau nichelul din coserva sa treaca in alimentul imbuteliat, iar din ce mancam doar 0.5% aluminiu ajunge in sange, dar am alergii, nu risc). Iar sticla o duc la reciclat (dupa ce o refolosesc de X ori)
-compost. Am lada de compost pe balcon. Cine e la casa si are gradina ii recomand 2 gaini – fac minuni in gunoi :D. Daca nu, cautati vreun vecin cu gaini si resturile alimentare adunati-le la 1-2 zile intr-o cutie cu capac si duceti-le – gainile se vor bucura.
-studiat eticheta de reciclare. Citit inainte de cumparat. Ia timp. Cautat centrele de reciclare si dus. Si asta consuma timp. Dar cum citesc eticheta sa vad ce contine INAINTE de a plati, citesc si daca e reciclabil.
-pachet in deplasare.  Am pachet la munca, am un sandwich si o sticla mica de apa in aeroport, dau la scoala copilului pachet. Totul facut acasa – cand organizez meniul ma gandesc sa fac si niste biscuiti, si paine pt sandwich, si sa iau branza pt asta, sa iau castravete etc etc.
-si nu in ultimul rand, cumparat inteligent: meniu si ingrediente si cantitati, cumparat doar ce se consuma. Privesc periodic frigiderul si analizez ce zace acolo sa nu mai iau acelasi produs iar sau asa des sau asa mult – sunt agile si invat din experienta proprie pentru ca fiecare familie e unica si fiecare saptamana e unica.

Si nu uitati, nu e nevoie sa fim perfecti. Putem face schimbarile treptat, in timp.  Daca nu ne iese acum, va iesi peste luni dar va iesi. Orice pas duce la reducere si imbunatatire portofel imediat.

Sacosa de cumparaturi gratis e buna

Ca sa vedeti ce facui de ziua colocatarului: ii luai niste tricouri. Din dulap. ( asta din gama aniversarile minimaliste se fac fara cadouri).
Deci facui un pustiu de bine si triai tricourile colocatarului in 3 grupi: prea mici, mari, si nasoale. Dupa validarea lui luai categoria nasoale si o dusei la carpe, dar cu o trecere pe langa masina de cusut de unde selectai 4 sa devina sacose de cumparaturi.
Dupa cum stiti, am renuntat la sacosele de cumparaturi de plastic de ceva ani. Nu complet, cred ca mai am una de la MegaImage din aia zdravana pe undeva, dar cand plec la piata sambata iau 5-10 sacose de panza, facute de mine ( din recuperarea unor perdele vechi, de ex). Ei bine acestea dupa cateva spalari si tarairi prin bube, mucegaiuri si noroaie, dupa indurat priviri fie ciudate, fie admirative, fie de mila, dupa ce m-au salvat de la sute de sacose de plastic de achizitionat si aruncat si banii aferenti economisiti, am inceput sa le arunc pe batranele uzate si sa cos altele. De ex. din tricourile colocatarului :).
Ce poate fi mai bun de folosit decat tricoul altuia? mai ales ca nici nu imi citeste blogul: asa fac loc in dulap, reciclez, sunt 100% spalabile, si cand sunt f. obosite le trec la carpe de spalat pe jos ca doar sunt din bumbac.
Ca durata operatiunii de schimbare de orientare: 15 min, si cel mai mult mi-a luat sa extrag foarfec si masina de cusut. Dar rezultatul ma multumeste 🙂

Pasi:

  1. taiat manecile. Lungi/scurte, manecile se elimina. Daca sunt lungi, ajung la sters prafuri, alea scurte sunt mici mi-e prea lene sa le mai folosesc
    20160713_23441320160713_2344502. taiat gura tricoului. Eu le-am taiat cu free motion ( adica asa mi-o venit), pt ca tricourile erau cu guler si nasturi, dar la tricourile simple se poate desena un rotund frumos cu vreo farfurie si apoi taiat cu foarfecul ( recomand trasat rotundul dupa farfurie cu un marker, pe partea de  dos a tricoului). Ca o remarca, cu cat gura e mai amplu taiat, cu atat mai usor de bagat/scos chestii.
    20160713_23462120160713_234700

    3. cusut partea de la baza a tricoului. Pe dos, evident. Daca tricoul e f. lung (gen maieuri, maieuri ce ar fi ideal ca nu mai tai nicio maneca), puteti sa il scurtati, sacosele mele insa nu au avut nevoie de asta.

    20160714_00090720160714_000849

 

 

 

Sacosele mele ‘noi’ sunt super banale. Pardon, tricourile sotului erau banale (nu eu i le-am cumparat! ). Dar din tricouri vesele si cu tot felul de desene pe piept pot iesi niste sacose minunate, inedite, si colorate.
Voi ati folosi asemenea sacose?

TIMPUL ESTE LIMITAT!

Dupa ce am ajuns la o casa locuibila si nu mi-am mai consumat timpii si gandurile (si banii) cu amenajari si zugraveli si cutii etc, dupa ce am  acumulat multa oboseala, am  inceput sa meditez la ce  e important pentru mine si ce timp (energie) ii acord.

TIMPUL ESTE LIMITAT!

Probabil multi oameni au auzit de fraza “time is money” . O cunosc si o consider adevarata, doar ca in ultimul timp  balanta s-a schimbat si timpul a devenit mai valoros decat banii. Sa am libertatea (si timpul!! ) de a face lucrurile care le doresc in plus fata de jobul full time  plus treburile casnice de rigoare – asta e tinta independentei mele financiare. Viata e prea scurta pentru mine sa petrec 1/3 din timp facand … sa stau la dispozitia sefului.
Inca un lucru ce iau in considerare este energia si concentrarea petrecuta la munca. Dupa o saptamana grea perecuta la munca, imi mai ramane putina energie sa ma ocup de ce imi doresc in cele 2 zile de weekend si cele 6-8 sapt de concediu anual.
Uneori ma gandesc ce as face daca nu as avea jobul: in cele 11 ore zilnice in care nu as mai fi pe fuga catre metrou si de la metrou, as face ce? CE VREAU! gradinarit? cusut? citit? reinceput jogging si invatat sa innot? reinceput orele de pian? …

Jobul e responsabilitate

Responsabilitatea familiei este unul (si marele motiv) pt care nu imi dau demisia acum.  Daca ar fi sa ma “ingrijesc” doar de mine probabil as opri serviciul acum, pentru ca am suficiente investitii (imobiliare) si as contura un mic venit din alte parti. Dar mai am ipoteca, copila, mamaia …
Pe de alta parte jobul nu e atat de nasol! nu vin obosita si stresata de la munca, seful este nemaipomenit, iar ziua cand intra banii in cont e o zi veseeeela.
Da, am ajuns in punctul in care grija financiara  nu mai e atat de mare grija. E momentul cand vad echilibrul financiar, ca am ingrederea ca ma pot descurca cu un minim (ipoteca, apa, curent, net, mancare) , si in care imi doresc mai mult timp pt mine si familie, chiar daca asta inseamna mai putini bani. De aceea am ales sa tai anumite cheltuieli ( facturi, rar la supermarket, si mai rar haine, deloc cosmetice): pentru ca inclusiv banii cheltuiti pe astea imi ataca din timpul ce l-as putea petrece cu copila/cu pasiunile mele.
Ba mi-am facut o lista de prioritati cu lucrurile faine din viata:
-copil
-gradina
-miscare
-casa
-cusut
-casa (curat+gatit)
-job
-citit
Astea sunt prioritatile… Dar cat timp petrec cu ele?  Cel mai mult petrec cu jobul…si nu, nu e el cel mai important din lista, asta dupa cum se si vede.

Pentru ca banii nu pot cumpara timp, ia spuneti, ce conteaza cu adevarat pentru voi? si timpul e direct proportional (cifre dar si calitate) cu prioritati? ca la mine nu.

Cadourile primite, moment de donatie

Cu ani in urma mi-am impus o limita de haine. Decizia a venit dupa o evolutie de ani de zile in care dimineata ma scarpinam in cap maimutzeste in fata sifonierului burdusit: eu cu ce ma imbrac? . Da, azi am 2 perechi de pantaloni ce imi plac si le folosesc, cateva tricouri, o camasa, plovere, 3 rochii si 4 fuste etc. Fiecare achizitie presupune plecatul initial a altui produs ce e prea vechi/nu imi place. Cum nu am multe haine acestea le port mai des asa ca se uzeaza mai repede – asadar .. ocazie sa iau altceva apare, asa ca profit de solduri. Ei bine, mai sunt si alte surse de item-uri: cadourile. De obicei cadourile sunt practice – dar nu au pasul initial de …eliberare loc. Ce fac? De refuzat nu pot sa-l refuz si mai ales daca imi place. E momentul sa descoper ceva ce era prea vechi (nu e dificil) sau care nu imi place sau nu imi sta prea bine, si uite asa fac… un pachetel pt donat. Doar si altii din jur sa se bucure de cadouri, nu? Am eliminat asa problemele gen: – unde mai pun noul obiect – curatat de praf, ogranizat, mentinut, hranit (in cazul animalelor sau plantelor) – baterii si alte accesorii – dificultati la mutat in noua casa – timp petrecut cu toate astea etc. Voi ati calculat vreodata pana unde ajunge costul unui item comparat cu costul achizitiei… dar oare merita? Care e costul real al unui produs?

Procrastinare versus decluttering

Nu imi place cum suna expresia Procrastinare versus decluttering: am alaturat 2 cuvinte moderne americane si le-am separat cu un cuvant din latina veche. Dar zau ca ceva din creierasul meu ma impiedica in procesul de ordine si tot aman, si tot aman…
Pentru voi ce inseamna destule produse in casa? ca eu m-am trezit zilele astea ca am umplut dulapurile din bucatarie (in conditiile in care acum 1 an jumatate aveam spatiu de depozitare aprox. 1/3 fata de acum).  Realmente m-am expandat si am tinut 30-40 de borcane goale, si zeci de recipiente si produse si condimente si vase si vasulete de copt dintr-o sete de… indestulare?
Ce inseamna sa am suficient? Daca as avea inca pe atata dulapuri in bucatarie, oare mi-ar ajunge? Wow, ce vis frumos: daca as avea casa mare sigur si musai as avea si o camara unde sa depozitez si mai multe gemuri, si compoturi, si multe muraturi si etc etc . Dada, iar borcane. Si cutii, si recipiente, si borcane.
Mai departe, ce inseamna prosperitate? Sa am  o masina? 2 masini? 10 masini?   10 borcane de gogonele cu pepeni murati?

Probabil setea de a avea nu se termina usor.  Nu e ca la foame: cand mor de foame mananc ce mananc pana stomacul/corpul zice stop: la borcane sau masini io ca om imi pot construi inca vreo 2 garaje incapatoare pe post de stomac.
Granita intre a dori si a avea e subtire si unica fiecaruia; iar educatia (nu numai financiara!!)  presupune sa ne descoperim limita. A mea am depasit-o cu borcanelele: am ajuns sa petrec prea mult timp cu aranjatul lor:

Simplificarea casei (decluterring)

Cuvantul decluterring a aparut pe undeva prin ‘americania’  fiind expresia pentru  eliminarea multitudinii de item-uri ce zac imprastiate prin toata casa, depozitate, nefolosite.
Datorita consumerismului si tendintei firesti mie de a colecta lucruri, m-am trezit cu casa plina de lucruri. Iar. Si cum ma pregatesc de mutare am decis ca e momentul sa curat si simplific, acuum si nu dupa!!
Pasii urmati sunt aceeasi din trecut: deschis dulap, tras tot jos, triat ce pastrez (si pun inapoi) si ce nu; ce nu pastrez le iau iar la mana si le impart in 3: gunoi, donat, vandut; . Ei bine, fiecare dulap inceput, fiecare zona atacata este o durere si moment de oboseala si frustrari.
Unii i-au zis: oboseala deciziilor (cica apare cand avem din prea multe de ales). Imaginea cu dulapuri deschise, rafturi curatate, dezordine peste tot imi dau neliniste. Mizerie. Asta e tot ce vad in jurul meu in momentul de aia zic: vvreau sa  scot tot ce nu folosesc din viata, si mai ales din ganduri.

Asa ca mi-am inhatat 2 cutii, un scaun, niste carpe si …planul de bataie:

Si imi dau seama de ce am abandonat de atatea ori procesul de ‘decluttering’ atat de repede: pt ca e brutal si dureros de a scoate si vedea atatea ascunse prin colturi, aruncate, prafuite, abandonate, neutilizate. Greu de a vedea toate obiectele astea in fata, lucruri fata de care am un atasament sentimental.
Stiu ca e dureros inceputul dar pana la urma merita finalul!!! Si intr-o zi o sa ma apuc si de dulapurile din bucatarie.  Si nu, nu sunt singura in procesul asta.
Cu ce incepem? Ei bine, incepem cu ce e mai usor – sa nu obosim asa de rau 🙂 . Bucataria am decis, ramane la urma 🙂