calatorit mai simplu cu smartphone-ul

Sa imi scuzati absenta dar am fost in vacanta pentru 2 saptamani. Cum vacantele la noi sunt din ce in ce mai minimaliste (calatorim cu bagaj de mana de ex.) am descoperit inca o simplificare: nu mai printez check-in-ul si il fac online, de pe telefon, descarc pdf-ul pe telefon si pregatesc codul pentru scanare. La Ryanair angajatii sunt mai obisnuiti decat mine sa imi foloseasca telefonul si dau scroll si dublu click pt focus si stiu sa gaseasca toate 3 codurile 🙂 rapid.  Am folosit la Ryanair si la Blue Air.

3 x 2 hartii mai putin printate. 3 x 2 hartii mai putin duse dupa mine (cu grija) si aruncate.

Voi ati folosit chek-in-ul descarcat pe telefon? la ce companii? ati fost vreudata refuzati?

 

Drag timisorean, vino cu 10 PET-uri turtite si capeti un copacel de tuia.

Urmaresc acest gen de actiuni de ceva ani si cred ca ar trebui sa le promovez. Astazi, pentru timisoreni, un proiect inedit: Asociatia Eco Club Timisoara face un schimb: 1 copacel tuia in ghiceci contra 10 sticle de plastic. Daca am cititori timisoreni, va rog adunati 10 peturi, aplatizati-le, si duminica 18 decembrie 2016 intre orele 11:00 si 15:00 In piatra Libertatii  sa faceti schimbul.
Va asteapta 1000 de arbusti.

In plus, vor sa faca si o comunitate pe facebook, un fel de grupul arbustilor tuia, sa urmareasca evolutia lor.

….din plastic

Tacamuri de plastic. Ma pricopsesc cu ele cand iau salata de la Mega Image. Am facut ordine in sertarul de la birou si aveam vreo 10 adunate… de acum o sa imi tin o furculita de metal pt situatii din astea si sper sa imi aduc aminte sa le refuz pe alea de plastic.
Pahar de cafea de unica folosinta. Nu mi-am dat seama cat de grav e decat cand vazui un coleg ce s-a dus sa isi cumpere cafeaua cu …ceasca lui. Am dat un google si m-a socat cifra: peste 3 miliarde de pahare de unica folosinta aruncate pe an. Si nu, nu sunt din carton 100% ci contin un plastic ce se degradeaza in sute de ani. Doar Australia isi revendica aprox. 1 miliard. Si astea sunt numarate doar la cafea, o bautura cumparata spontan, dintr-un impuls….
Paiele de baut suc. Cu totii le cunoasteti, e acelasi plastic= polipropilena. Am chiar o cutie cu paie multicolorate luate din Ikea. SUA a estimat ca foloseste zilnic jumatate de miliard de paie. Noi cat mai rar.
Sacosa de plastic o refuz. Daca la inceput paream ciudata, acum vanzatorii s-au obisnuit cu mine ( si cu altii, nu sunt singura). Dar alte miliarde de sacose…
Sticlele de plastic se recicleaza. In plus inainte de reciclare eu le reumplu si refolosesc de mai multe ori: ieftin si la indemana. Aproape un miliard si din astea.

 

Problema mea cu plasticul … e veche:

  • Typical Straw Waste on Beaches around the WorldNu e biodegradabil ci la lumina se rupe in bucati din ce in ce mai mici, bucati ce sunt inghitite de animale dar si de om.
  •  prin reciclare numai o mica parte se poate recupera. Restul e ars deci…tot CO2. Ok, asta nu e worse case scenario.
  • Datorita componentelor de petrol, vopseluri, etc fiecare bucata de plastic are impact agresiv asupra mediului, si prin creare si prin distrugere. Chiar si ars s-au gasit ca gazele emise afecteaza si animalele pana si in  compozitia  laptelui matern s-au gasit …urme.plastic
    PhotoS source: https://www.facebook.com/TheTigerLillies/

 

Ce se poate recicla la MegaImage

Pai chestii de baza:  baterii, peturi de plasti, doze de aluminiu.
Unde sunt cele 13 centre de reciclare ? pai in magazinele

  • Mega Image Banu Manta
  • Mega Image Eminescu
  • Mega Image Pod Baneasa
  • Mega Image Corbeanca
  • Mega Image Ghencea
  • Mega Image 1 Decembrie
  • Mega Image Mall Plaza
  • Mega Image Titulescu
  • Mega Image Mihalache
  • Mega Image Piata Gemeni
  • Mega Image Piata Sudului
  • Mega Image Baneasa
  • Mega Image Barbu Vacarescu

De ce sa reciclam? ecologie, finante. Cred ca e locul unde poate incepe educatia financiara + ecologica a copilului, de reponsabilizat cu ecologizare.

 

Beneficiile reciclarii
  • Reciclarea reduce cantitatea de deseuri ce se depoziteaza in gropile de gunoi, in natura sau care sunt incinerate
  • Reciclarea reduce numarul de agenti poluanti din aer, apa, sol si previne distrugerea habitatelor naturale
  • Reciclarea reduce semnificativ cantitatea de emisii de CO2 realizata prin extragerea si prelucrarea minereurilor
  • Se foloseste cu 95% mai putina energie pentru reciclarea aluminiului fata de cea necesara producerii din materii prime noi
  • Se foloseste cu 70% mai putina energie pentru reciclarea plasticului fata de cea necesara producerii din materii prime noi

    Mai bine sunt argumentate pe site la mega-image.

Voi ati folosit un asemenea aparat?

Gradinarit in containere: pe verticala

Ador florile si plantele, si cum stau la bloc, ma descurc si cu ce am, adica spatiu mai mic. Gradinaritul in containere mi-a dat libertatea la un nou experiment anul asta: etajare. Pentru a maximiza spatiul de cultivare am decis sa incerc sa imi fac (din nou) givecele mele pe verticala. De data asta inspirata de turnurile verticale de gradinarit de pe amazon, am decis sa improvizez eu si sa ies mai eftin. Si am reusit: gratis 🙂

Materiale: 2 galeti. Recuperate. Daca le cumparam, as fi dat 5-10 lei. Eu le-am salvat de la un magazin ce vinde flori si le avea de aruncat, crapate.  Jos, pt colectat apa am folosit un lighean primit. Puteti incerca cu orice ghiveci de plastic mare, si etaja si 3-4! – totul e sa fie stabil.
Pamantul la mine e gratis pentru ca lada de compost produce din belsug. Mai e nevoie musai un cutit cu  lama zimtata (cutter-ul a cedat).
Pasi: am taiat fundul la galeti pt a lasa sa circule apa, am facut gauri laterale pt introdus plantele (nu f. mari, sa treaca 2-3 degete ). Acum imi pare rau ca nu am vopsit in alb galetile (negrul se infierbanta mai rau) dar asta e.
Plantatul: am pus plantutze ce le aveam deja: capsuni, galbenele, telina, patrunjel, le-am adaugat in gauri abia cand am pus pamant suficient pana la nivelul gaurii. Musai sa apas pamantul initial adaugat, pt ca in virtutea udarii si gravitatiei, acesta se taseaza si trage planta in jos (cum am patit anul trecut).

2

1

 

 

 

 

 

 

Adaug plantele in fiecare gaura, acoper cu pamant, apas iar, adaug pamant pana la nivelul urmator de gauri.

Curaj si combinati plantele! Si profitati sa vopsiti galetile in ce culori vreti!
Eu am pus plante aromatice pentru ca va sta in zona mai umbrita (capsunii sufera…) dar plantele aromatice se descurca foarte bine!
Castig: spatiu. Daca in aceeasi suprafata puteam cultiva numai ce se vede sus,  prin adaugarea a 2 capsuni, 1 patunjel, 2 teline, busuioc si ceva ciboulette amarat, am triplat practic suprafata de plantare. Si cred ca puteam pune inca o galeata, ca un extra nivel.

Dezavantaj: sa nu stea in soare prea mult timp pt ca plasticul se incinge. In plus, e nevoie de udat din belsug pentru ca apa se evapora pe mai multe parti.
Mai multe si mai ingenioase gasii la un belgian  ce a reusit sa integreze si promoveze conceptul cu ajutorul asociatiilor, si ajuta la zeci de familii in saracie extrema din Africa si Asia, fix acolo la linia dintre saracie si mizerie.

 

Cum folosesc bicarbonatului de sodiu

Asta e momentul de lectie de chimie (mi-am luat un mic cuptor mana a2a  si prajiturim) pe care o voi adapta pentru fiica mea – chimia si fizica predate cu exemple  din lumea inconjuratoare devine simpla si usoara, altfel e un calvar. Ne-am mai jucat noi cu bicarbonat si otet/lamaie, dar acum e interesata de bucatarit si clatite asa ca o sa o combin chimia si bucatareala ca o joaca.

Ca o prezentare generala, noi folosim bicarbonatul de sodiu sau praful de copt. Care e diferenta intre bicarbonatul de sodiu si praful de copt? ambele contin acelasi element activ chimic: NaHCO3, solubil in apa, punct de topire…60gr (sau cam asa suna manualul de chimie din clasa a 7a pe vremea mea). Praful de copt are bicarbonat si in plus ceva amidon +acid praf.
Ce se intampla cu bicarbonatul de sodiu?  Ca orice baza (de fapt nici macar nu e baza, dar se comporta ca o baza) in prezenta unui acid (acizi = lamaie, iaurt, etc) dar si a a apei si temperaturii se descompune in …carbonat de sodiu (Na2HCo3 – nu stiu ce e cu el), CO2 si H2O. CO2 face bule ce duc la cresterea aluatului. Simplu, da? Clasa a 7a!
Ei bine, pe noi ne intereseaza acel CO2 – gazul degajat, ce face prajiturica…pufoasa si aerata prin micile goluri de aer pt ca gazul degajat si dilatat de caldura prin prajitura ce contine faina si oua bine amestecate si formeaza o retea de gluten/proteine/grasimi si atunci cand aerul se dilata …iata de ce prajitura creste. Un efect asemanator il are si aerul incroportat in albusurile batute ca pt bezea  sau la galbenusurile bine frecate (proces de frecare incorporeaza aer in reteaua albusului si leaga structura proteica): aerul prin dilatarea la caldura cuptorului va crea acele mici bule ce fac pufosenia dorita.

Mici trucuri de gospodina: daca in reteta scrie bicarbonat si eu am praf de copt, pun mai mult ca de fapt cam 1/3 din el este bicarbonat ( substanta activa) – asa ca eu raman la folosit bicarbonat(il am in casa). Nici nu e cazul de pus prea mult pt ca uneori da un gust metalic/chimic prajiturii. Dar deseori ma multumesc sa bat ouale bine.

Ca o remarca, in ambele cazuri combinatul bicarbonatului cu zeama de lamaie inainte de pus in prajitura inseamna reactie chimica inainte de bagat in cuptor si incepe degajarea de CO2. E un test bun pt calitatea prafului de copt (da, poate sa fie prea vechi ca a stat la cald/aburi si s-a activat lent in pliculet)  dar nu e necesar de facut in prajitura.

Probabil apare si confuzia din trecut cand se folosea si  bicarbonatul de amoniu = amoniac – cu un miros specific pt care nu o sa il aduc in casa. Pour les connaisseurs: si pipi are amoniac 😀 doar mai diluat.

Exista în bucataria româneasca un mit conform caruia praful de copt trebuie stins în momentul adaugarii în reteta, cu otet sau zeama de lamâae. De fapt, asa cum rezulta din descrierea si demonstratia de mai sus, activarea prematura a prafului de copt va reduce si efectul dorit în timpul coacerii. Ei bine, daca stingem atunci stins ramane, gazul e degajat inainte de punctul de coacere si …efectul de crestere e diminuat. Daca totusi prajitura creste, atunci e semn ca… da, nu era nevoie de asa mult praf de copt. Asadar, uite ca e momentul si sa stingem mitul.

Din considerentele de mai sus eu prefer sa bat albusurile ca de bezea – prajitura imi creste suficient. Asadar, traim bine si fara consum de bicarbonat. Daca totusi nu sunt multumita cum arata (feeling de femeie), adaug putin bicarbonat incorporat in faina inainte de al adauga  in amestec.

In menaj, bicarbonatul poate fi folosit cu usurinta ca  abraziv. Turnat si otet peste va incepe sa “fiarba” si prin asta indeparteaza/sparge din calcarul depus. Face minuni aceasta combinatie? Practica imi spune ca nu!!!  dar e mai ieftin si netoxic decat orice substanta de supermarket si efectul similar. Si nici nu polueaza,  bicarbonatul fiind un minereu ce se gaseste in natura, si se descompune/recompune.
Pentru cine suporta mirosul, in menaj se poate folosit si amoniacul. E mai ieftin si disponibil in pungi/cantitati mai mari. Pentru intretinere instalatii, mi-a fost recomandat sa torn o data pe luna in chiuvete/tevi, asa ca eu cumpar o cutie de juma de kil pe luna, torn prin toate gaurile, torn otet prin toate gaurile, las sa bolboroseasca si apoi torn apa (cand imi aduc aminte). Lichidul va intra si printre resturile organice, dar si prin porii depunerilor calcaroase, iar prin bolborosire va inmuia/crapa/ sparge/elimina o parte din depunerile de piatra din tevi, fara frecat, si mai ales fara poluat.

Lectia de chimie in bucatarie a luat sfarsit 🙂 . Sper ca v-am convins sa economisiti si  nu mai cumparati nici praf de copt la pliculete ce ajung aruncate, nici risipi otet si lamaie pt stins ce nu se stinge 🙂 .
Mai multe utilizari ale bicarbonatului si otetului in gospodarie sunt aici https://www.youtube.com/watch?v=rM86Y810fTA

Avantajele cumparaturilor online

In ultimii ani am vazut doar avantajele comertului electronic si cumparaturilor online: timp putin petrecut la cumparaturi, fara consum de benzina, diversitate etc. Da, industria online s-a dublat in ultimii 5 ani, Amazon o afirma sus si tare!
Pana cand… vazui asta:

Cred ca e prima data cand imi pun problema dezavantajelor: consumul mare de cutii de carton. 35 milioane tone de cartoane au fost produse de SUA in 2014. Si oare cati copaci au fost taiati pt asta??  Amazon stie de aceasta problema, se pare ca a primit…33 milioane de commentarii din 2009 incoace doar legate la cantitatea mare de carton …
In conditiile astea reciclarea devine un pas necesar.

Ce solutii am la indemana sa imbunatatesc situatia?
– incerc sa comand mai multe produse, nu doar cate unu intr-o cutie. Ok,  fac asta si pt ca … scad costurile de livrare, dar si vor fi mai putine cutii de carton 🙂
– refolosesc cutiile (in casa, la mutat, colectez ce am de donat, alt transport etc)
– reciclez: indepartez plasticul (scotch/tziple), pliez, si duc la cosul de reciclat
– share. Am grupuri locale pe facebook /prieteni unde le ofer gratis cutii sa fie refolosite pt mutari etc.
-le pun la compost
Mai e o idee culeasa de pe un site: http://recologysf.com/ :  Slow down consumption.  Just slow down.

Mai putine sacose de plastic

3

Dar daca ar fi o lege ce interzice vanzarea sacoselor de plastic ne-biodegradabile?
Dupa sandalul starnit de legea de interzicere a fumatului in spatii publice, cred ca o lege ce interzice vanzarea de sacose de plastic ar duce la revolta.
Sau nu.

4

Hai sa ne uitam la alte tari:  prima care a dat lege contra utilizarii sacoselor de plastic la cumparaturi e Rwanda. Da, tara aia care in 1994 a plans moartea a aproape 1 milioan de oameni inre-un genocid atroce, tara care are 45% din populatie in stare de saracie lucie, tara in care doar 25% din populatie locuieste in case electrificate a dat o lege atat de … moderna! Pentru ca Rwanda e o tara care e in continua evolutie catre democratie (jumatate din parlamentari sunt parlamentare, construiesc continuu spitale, retea de canalizare, au lansat cea mai mare centrala solara din Africa centrala ce va aduce inca zeci de mii de case cu electricitate si cateva sute de angajati, etc).

Daca celelalte tari dezvoltate au decis sa puna taxe pe sacosele de plastic, rwandezii folosesc de hartie sau de panza.

Da, logica lor e de fier: daca nu putem sa curatzam tara de pungi, nu putem dezintoxica pamanturile folosite in agricultura sau reeduca oamenii sa nu arunce pungile si sa le recicleze…… atunci renuntam la folosirea lor.

De ce? impactul negativ al deseurilor de plastic in Africa in curs de dezvoltare este imens: Ghana a avut inundatii si viituri si zeci de decese datorita gunoaielor ce au blocat canalizari si canalele si rauri si, sunt zilnic poze cu animale sufocate de pungi; iar plasticul din pungile traditionale nu se descompune dar se rup particule mici mici intoxicand pamant, animale, oameni etc – ei  bine decizia lor a fost simpla: nu putem sa ne descurcam asa ca le eliminam.
Cine s-a opus? evident industria de productie pungi de plastic si mai ales importatorii local (pt ca sacosele sunt produse in India si China).
Inca mai e folosit polyethylene? da: in medicina, in folia de acoperit serele, etc.
Cine a castigat prima data din asta?: pe termen imediat au profitat comunitatea foarte saraca ce a produs si vandut…sacose produse local, din panza locala, din materiale ecologice, din reciclare.
Pe termen lung a devenit una din cele mai curate tari (si probabil cea mai curata din Africa).
Ce s-a intamplat: comparativ cu tara sora si prietena, Uganda, in 2-3 ani  Rwanda a devenit muult mai curata!! Asta a dus la o crestere a turismului (da, tara traieste din asta, 10% din cetateni lucreaza in turism, peste 1 milion de turisti anual si in continua crestere).
Astazi, Kigali e considerat unul din cele mai curate orase africane.
Da, Rwanda continua sa dea exemple bune Africii si lumii.

Idei de cadouri cu mai putine deseuri

O yes!!, vine sfarsitul anului, data aia fatidica se apropieeee si ce cadouri facem la prieteni? Dar la rude? dar la colegi? Ne  asteapta disperare, panica, alergaturi in ultimul moment, ghiontiri  prin magazinele pline de oameni, trafic trafic etc. cutii de imachetat, hartii si funde etc  etc.
No, stop. Se poate fara.
Si uite cateva idei de cadouri usoare fara…prea multe deseuri
 1. Favoritul meu este: restaurant placut cu prietenii(sunt gurmanda). Da, asta mi se pare cel mai fain cadou: 2 ore amuzante, impreuna. Burta plina.  Sau o cina impreuna acasa.
 2. un set de inceput de drum fara deseuri: o geanta de cumparaturi handmade, un saculet de piine hand made, un sac de nuci de sapun de spalat  rufe, chiar si cartea: zero dechet (cu rugamintea de a o da si mai departe) etc.
3. o  vacanta. Da, asta e mereu cadoul ce il visez 😉 .
4. experiente: Bilete la teatru.  Seara la bowling. Bilete de concert/film, curs de gatit etc.
5. abonament la sala de sport. Nu pot sa fac asa cadou orisicui 🙂
6. ingrediente de gatit prajituri (da, ideea mi se pare super) – desi decoratiunile de deasupra tot deseuri sunt
7. dulciuri facute in casa
8. impachetat simplu. Am refolosit hartia de la alte cadouri primite, sacose de la alte cadouri primite, am pus o hartie alba si colorat-o, am pus totul intr-o cutie de pantofi si pus o funda etc.

Voi ce alte idei aveti?

Idei de la : http://dabblesandbabbles.com/marinated-feta/

https://www.youtube.com/watch?v=W1rxIYdXkPA

http://bakedbree.com/toffee-blondies-week-4-of-12-weeks-of-cookies