Cum folosesc bicarbonatului de sodiu

Asta e momentul de lectie de chimie (mi-am luat un mic cuptor mana a2a  si prajiturim) pe care o voi adapta pentru fiica mea – chimia si fizica predate cu exemple  din lumea inconjuratoare devine simpla si usoara, altfel e un calvar. Ne-am mai jucat noi cu bicarbonat si otet/lamaie, dar acum e interesata de bucatarit si clatite asa ca o sa o combin chimia si bucatareala ca o joaca.

Ca o prezentare generala, noi folosim bicarbonatul de sodiu sau praful de copt. Care e diferenta intre bicarbonatul de sodiu si praful de copt? ambele contin acelasi element activ chimic: NaHCO3, solubil in apa, punct de topire…60gr (sau cam asa suna manualul de chimie din clasa a 7a pe vremea mea). Praful de copt are bicarbonat si in plus ceva amidon +acid praf.
Ce se intampla cu bicarbonatul de sodiu?  Ca orice baza (de fapt nici macar nu e baza, dar se comporta ca o baza) in prezenta unui acid (acizi = lamaie, iaurt, etc) dar si a a apei si temperaturii se descompune in …carbonat de sodiu (Na2HCo3 – nu stiu ce e cu el), CO2 si H2O. CO2 face bule ce duc la cresterea aluatului. Simplu, da? Clasa a 7a!
Ei bine, pe noi ne intereseaza acel CO2 – gazul degajat, ce face prajiturica…pufoasa si aerata prin micile goluri de aer pt ca gazul degajat si dilatat de caldura prin prajitura ce contine faina si oua bine amestecate si formeaza o retea de gluten/proteine/grasimi si atunci cand aerul se dilata …iata de ce prajitura creste. Un efect asemanator il are si aerul incroportat in albusurile batute ca pt bezea  sau la galbenusurile bine frecate (proces de frecare incorporeaza aer in reteaua albusului si leaga structura proteica): aerul prin dilatarea la caldura cuptorului va crea acele mici bule ce fac pufosenia dorita.

Mici trucuri de gospodina: daca in reteta scrie bicarbonat si eu am praf de copt, pun mai mult ca de fapt cam 1/3 din el este bicarbonat ( substanta activa) – asa ca eu raman la folosit bicarbonat(il am in casa). Nici nu e cazul de pus prea mult pt ca uneori da un gust metalic/chimic prajiturii. Dar deseori ma multumesc sa bat ouale bine.

Ca o remarca, in ambele cazuri combinatul bicarbonatului cu zeama de lamaie inainte de pus in prajitura inseamna reactie chimica inainte de bagat in cuptor si incepe degajarea de CO2. E un test bun pt calitatea prafului de copt (da, poate sa fie prea vechi ca a stat la cald/aburi si s-a activat lent in pliculet)  dar nu e necesar de facut in prajitura.

Probabil apare si confuzia din trecut cand se folosea si  bicarbonatul de amoniu = amoniac – cu un miros specific pt care nu o sa il aduc in casa. Pour les connaisseurs: si pipi are amoniac 😀 doar mai diluat.

Exista în bucataria româneasca un mit conform caruia praful de copt trebuie stins în momentul adaugarii în reteta, cu otet sau zeama de lamâae. De fapt, asa cum rezulta din descrierea si demonstratia de mai sus, activarea prematura a prafului de copt va reduce si efectul dorit în timpul coacerii. Ei bine, daca stingem atunci stins ramane, gazul e degajat inainte de punctul de coacere si …efectul de crestere e diminuat. Daca totusi prajitura creste, atunci e semn ca… da, nu era nevoie de asa mult praf de copt. Asadar, uite ca e momentul si sa stingem mitul.

Din considerentele de mai sus eu prefer sa bat albusurile ca de bezea – prajitura imi creste suficient. Asadar, traim bine si fara consum de bicarbonat. Daca totusi nu sunt multumita cum arata (feeling de femeie), adaug putin bicarbonat incorporat in faina inainte de al adauga  in amestec.

In menaj, bicarbonatul poate fi folosit cu usurinta ca  abraziv. Turnat si otet peste va incepe sa “fiarba” si prin asta indeparteaza/sparge din calcarul depus. Face minuni aceasta combinatie? Practica imi spune ca nu!!!  dar e mai ieftin si netoxic decat orice substanta de supermarket si efectul similar. Si nici nu polueaza,  bicarbonatul fiind un minereu ce se gaseste in natura, si se descompune/recompune.
Pentru cine suporta mirosul, in menaj se poate folosit si amoniacul. E mai ieftin si disponibil in pungi/cantitati mai mari. Pentru intretinere instalatii, mi-a fost recomandat sa torn o data pe luna in chiuvete/tevi, asa ca eu cumpar o cutie de juma de kil pe luna, torn prin toate gaurile, torn otet prin toate gaurile, las sa bolboroseasca si apoi torn apa (cand imi aduc aminte). Lichidul va intra si printre resturile organice, dar si prin porii depunerilor calcaroase, iar prin bolborosire va inmuia/crapa/ sparge/elimina o parte din depunerile de piatra din tevi, fara frecat, si mai ales fara poluat.

Lectia de chimie in bucatarie a luat sfarsit 🙂 . Sper ca v-am convins sa economisiti si  nu mai cumparati nici praf de copt la pliculete ce ajung aruncate, nici risipi otet si lamaie pt stins ce nu se stinge 🙂 .
Mai multe utilizari ale bicarbonatului si otetului in gospodarie sunt aici https://www.youtube.com/watch?v=rM86Y810fTA

Avantajele cumparaturilor online

In ultimii ani am vazut doar avantajele comertului electronic si cumparaturilor online: timp putin petrecut la cumparaturi, fara consum de benzina, diversitate etc. Da, industria online s-a dublat in ultimii 5 ani, Amazon o afirma sus si tare!
Pana cand… vazui asta:

Cred ca e prima data cand imi pun problema dezavantajelor: consumul mare de cutii de carton. 35 milioane tone de cartoane au fost produse de SUA in 2014. Si oare cati copaci au fost taiati pt asta??  Amazon stie de aceasta problema, se pare ca a primit…33 milioane de commentarii din 2009 incoace doar legate la cantitatea mare de carton …
In conditiile astea reciclarea devine un pas necesar.

Ce solutii am la indemana sa imbunatatesc situatia?
– incerc sa comand mai multe produse, nu doar cate unu intr-o cutie. Ok,  fac asta si pt ca … scad costurile de livrare, dar si vor fi mai putine cutii de carton 🙂
– refolosesc cutiile (in casa, la mutat, colectez ce am de donat, alt transport etc)
– reciclez: indepartez plasticul (scotch/tziple), pliez, si duc la cosul de reciclat
– share. Am grupuri locale pe facebook /prieteni unde le ofer gratis cutii sa fie refolosite pt mutari etc.
-le pun la compost
Mai e o idee culeasa de pe un site: http://recologysf.com/ :  Slow down consumption.  Just slow down.

Mai putine sacose de plastic

3

Dar daca ar fi o lege ce interzice vanzarea sacoselor de plastic ne-biodegradabile?
Dupa sandalul starnit de legea de interzicere a fumatului in spatii publice, cred ca o lege ce interzice vanzarea de sacose de plastic ar duce la revolta.
Sau nu.

4

Hai sa ne uitam la alte tari:  prima care a dat lege contra utilizarii sacoselor de plastic la cumparaturi e Rwanda. Da, tara aia care in 1994 a plans moartea a aproape 1 milioan de oameni inre-un genocid atroce, tara care are 45% din populatie in stare de saracie lucie, tara in care doar 25% din populatie locuieste in case electrificate a dat o lege atat de … moderna! Pentru ca Rwanda e o tara care e in continua evolutie catre democratie (jumatate din parlamentari sunt parlamentare, construiesc continuu spitale, retea de canalizare, au lansat cea mai mare centrala solara din Africa centrala ce va aduce inca zeci de mii de case cu electricitate si cateva sute de angajati, etc).

Daca celelalte tari dezvoltate au decis sa puna taxe pe sacosele de plastic, rwandezii folosesc de hartie sau de panza.

Da, logica lor e de fier: daca nu putem sa curatzam tara de pungi, nu putem dezintoxica pamanturile folosite in agricultura sau reeduca oamenii sa nu arunce pungile si sa le recicleze…… atunci renuntam la folosirea lor.

De ce? impactul negativ al deseurilor de plastic in Africa in curs de dezvoltare este imens: Ghana a avut inundatii si viituri si zeci de decese datorita gunoaielor ce au blocat canalizari si canalele si rauri si, sunt zilnic poze cu animale sufocate de pungi; iar plasticul din pungile traditionale nu se descompune dar se rup particule mici mici intoxicand pamant, animale, oameni etc – ei  bine decizia lor a fost simpla: nu putem sa ne descurcam asa ca le eliminam.
Cine s-a opus? evident industria de productie pungi de plastic si mai ales importatorii local (pt ca sacosele sunt produse in India si China).
Inca mai e folosit polyethylene? da: in medicina, in folia de acoperit serele, etc.
Cine a castigat prima data din asta?: pe termen imediat au profitat comunitatea foarte saraca ce a produs si vandut…sacose produse local, din panza locala, din materiale ecologice, din reciclare.
Pe termen lung a devenit una din cele mai curate tari (si probabil cea mai curata din Africa).
Ce s-a intamplat: comparativ cu tara sora si prietena, Uganda, in 2-3 ani  Rwanda a devenit muult mai curata!! Asta a dus la o crestere a turismului (da, tara traieste din asta, 10% din cetateni lucreaza in turism, peste 1 milion de turisti anual si in continua crestere).
Astazi, Kigali e considerat unul din cele mai curate orase africane.
Da, Rwanda continua sa dea exemple bune Africii si lumii.

Idei de cadouri cu mai putine deseuri

O yes!!, vine sfarsitul anului, data aia fatidica se apropieeee si ce cadouri facem la prieteni? Dar la rude? dar la colegi? Ne  asteapta disperare, panica, alergaturi in ultimul moment, ghiontiri  prin magazinele pline de oameni, trafic trafic etc. cutii de imachetat, hartii si funde etc  etc.
No, stop. Se poate fara.
Si uite cateva idei de cadouri usoare fara…prea multe deseuri
 1. Favoritul meu este: restaurant placut cu prietenii(sunt gurmanda). Da, asta mi se pare cel mai fain cadou: 2 ore amuzante, impreuna. Burta plina.  Sau o cina impreuna acasa.
 2. un set de inceput de drum fara deseuri: o geanta de cumparaturi handmade, un saculet de piine hand made, un sac de nuci de sapun de spalat  rufe, chiar si cartea: zero dechet (cu rugamintea de a o da si mai departe) etc.
3. o  vacanta. Da, asta e mereu cadoul ce il visez 😉 .
4. experiente: Bilete la teatru.  Seara la bowling. Bilete de concert/film, curs de gatit etc.
5. abonament la sala de sport. Nu pot sa fac asa cadou orisicui 🙂
6. ingrediente de gatit prajituri (da, ideea mi se pare super) – desi decoratiunile de deasupra tot deseuri sunt
7. dulciuri facute in casa
8. impachetat simplu. Am refolosit hartia de la alte cadouri primite, sacose de la alte cadouri primite, am pus o hartie alba si colorat-o, am pus totul intr-o cutie de pantofi si pus o funda etc.

Voi ce alte idei aveti?

Idei de la : http://dabblesandbabbles.com/marinated-feta/

https://www.youtube.com/watch?v=W1rxIYdXkPA

http://bakedbree.com/toffee-blondies-week-4-of-12-weeks-of-cookies

Ce am facut bun pentru orasul meu saptamana asta?

De fapt nici macar eu nu facui de la mine putere ci… copilul mi-a aratat o punga imensa zburand pe trotuar. Am prins-o cu piciorul inainte de a se duce pe strada, apucat-o zdravan si varat in primul cos de gunoi.
Atat.

E putin?
E mult?

Daca fiecare ar strange o punga pe saptamana, ar fi zeci de mii de pungi mai putine zburand prin orasul meu. Daca doar 10% dintre noi ne-am apleca dupa o punga zi de zi, ar fi  sute de animale mai putin moarte/afectate de pungile ce zboara.

E putin?
E mult?

Procrastinare versus decluttering

Nu imi place cum suna expresia Procrastinare versus decluttering: am alaturat 2 cuvinte moderne americane si le-am separat cu un cuvant din latina veche. Dar zau ca ceva din creierasul meu ma impiedica in procesul de ordine si tot aman, si tot aman…
Pentru voi ce inseamna destule produse in casa? ca eu m-am trezit zilele astea ca am umplut dulapurile din bucatarie (in conditiile in care acum 1 an jumatate aveam spatiu de depozitare aprox. 1/3 fata de acum).  Realmente m-am expandat si am tinut 30-40 de borcane goale, si zeci de recipiente si produse si condimente si vase si vasulete de copt dintr-o sete de… indestulare?
Ce inseamna sa am suficient? Daca as avea inca pe atata dulapuri in bucatarie, oare mi-ar ajunge? Wow, ce vis frumos: daca as avea casa mare sigur si musai as avea si o camara unde sa depozitez si mai multe gemuri, si compoturi, si multe muraturi si etc etc . Dada, iar borcane. Si cutii, si recipiente, si borcane.
Mai departe, ce inseamna prosperitate? Sa am  o masina? 2 masini? 10 masini?   10 borcane de gogonele cu pepeni murati?

Probabil setea de a avea nu se termina usor.  Nu e ca la foame: cand mor de foame mananc ce mananc pana stomacul/corpul zice stop: la borcane sau masini io ca om imi pot construi inca vreo 2 garaje incapatoare pe post de stomac.
Granita intre a dori si a avea e subtire si unica fiecaruia; iar educatia (nu numai financiara!!)  presupune sa ne descoperim limita. A mea am depasit-o cu borcanelele: am ajuns sa petrec prea mult timp cu aranjatul lor:

Si in sfarsit, s-a dat legea contra fumatului in spatii publice si in Romania

Stie cineva de cand se pune in aplicare?
In rest, pun aici si un comentariu (zic eu inteligent) ce l-am dat unui fumator ce victimizeaza:

Nu e nicio isterie: e o lege in mare parte a lumii, in mare parte a Europei inca de prin 2008; din 2011 si China, de anul asta si Rusia; e un proiect de lege ce la romani  e taraganat si lalait de ceva ani, singurii opozanti fiind firmele distribuitoare de tigari. Ele sunt singurele care vor pierde!
Restrictionarea spatiilor inchise pentru fumatori nu duce la interzicerea fumatului!! Fumatorii pasionati vor consuma la fel, cand vor, doar ca nu unde vor. Pana la urma, majoritari in Romania sunt nefumatorii (34% din romani mai fumeaza, dar inainte de criza in 2008  erau peste 40%).
Iar daca se lasa de fumat banii nu o sa ajunga la saltea ci tot cheltuiti, doar ca pe altele. Adica tot TVA si accize.
Exemplul este in cifrele New-Yorkului care a interzis fumatul si in parcuri si pe trotuar(undeva din 2004, dar mie mi se pare exagerat): si nu le-au scazut incasarile la stat! dar au scazut cheltuielile la clinici si urgente si la internarile pe boli respiratorii, crize de astm, infract miocardic inca din primele luni/anul urmator.

Stiti cine va suferi? o asistenta in spital de boli pulmonare: acolo peste 90% din cei de acolo sunt actuali sau fumatori activi, restul fumatori pasivi.
Si pt cei ce iubesc documentare satirice, uite aici unul despre fumatul in America: https://www.youtube.com/watch?v=hgKqa8u4uJQ – unde de 50 ani e in scadere continua: de la 40% la aprox. 20%  in 2013

Mizeria din urma noastra

Despre mizeria ce o lasam in urma noastra a scris atat de bine Viorel Ilisoi. Va invit sa il cititi – ca un rezumat, el explica unde se duce apa reziduala din Bucuresti si cum functioneaza statia de epurare: doar jumatate din apa reziduala a orasului este filtrata regulamentar, cealalta jumatate se duce pe Dambovita la vale, pe Arges la vale, si mai departe pe Dunare la vale.  Si cand ma gandesc ca la vale inseamna orase ce beau apa din Dunare (cu statie de epurare, dar…), mai la vale e Delta (poluata), si atatea crescatorii de peste ce apoi e vindut in Bucuresti.

Pana cand se va construi si partea a 2a necesara a statiei de epurare, eu pot schimba ceva in viata mea de bucurestean. Si o pot schimba acum: sa injumatatesc apa aruncata la canal.
Poate suna grandios si a slogan si pt partidul comunist roman, dar …. cum mare parte din apa de retea se pierde:
-pot sa repar corect toate tevile si robinetii din casa
-pot insista la administrator sa repare cat mai repede orice mica fisura/picatura din bloc
-pot verifica si semnala aceste probleme la reteaua de apa de la munca/dar si din oras.
Si cu asta s-ar reduce la jumatate din apa menajera: apa pierduta.
Apoi acasa/in oras pot reduce cantitatea de deseuri aruncate la canal. Da, cartoane si carpe nu e nevoie sa se duca la toaleta/robinet; nici prezervative si nici betisoare de urechi se pot duce la cosul de gunoi si nu in toaleta, de servetelele umede o stim deja, uleiul uzat se poate recicla, cantitatea de detergenti si creme si sampoane si sapunuri se poate injumatati.
In plus, o parte din apa care o folosim poate fi reciclata. De ex. daca beau doar jumatate din apa din pahar , nu o mai vars in chiuveta ci la flori; la fel apa de la spalat legume, fructe, salate etc. cat si apa de la fiert porumb.
O alta metoda de economie apa este refolosirea apei la 2 pasi de spalare. Adica dupa ce am spalat weekendul trecut balconul cu apa din cada, ramasa de la baia copilului. Apa e cu detergenti si calda asa ca a fost suficient sa arunc cateva ligheane si sa dau cu matura. Pt cine are masina, isi poate spala masina intr-un mod similar. Sau colectat apa de ploaie. etc

Voi mai aveti alte solutii gasite?

https://www.youtube.com/watch?v=KTzlu1Js784

Rearanjare produse de menaj si cosmetice

Pt chimicalele din casa (produse de menaj, detergenti, cosmetice etc) am o regula simpla pe care mi-am impus-o  de ceva ani (dar nu reusesc sa o respect  mereu): nu cumpar/incep un produs nou pana nu il termin pe anteriorul. No, doamnelor, sa va vad la farduri si oje cum faceti asta… :))
Mi-am dat seama insa ca se intampla deseori sa arunc un sampon/crema desi mai era ceva produs pe fundul tubului, dar na, foloseam tubul nou si evident uitat de cel vechi…ce ajungea sa expire si sa plece la pubela.

Avantajele metodei: dulap de cosmetice mai liber, produse care nu ajung sa le aruncam expirate (doar le folosim, da?), mai putin praf de curatat, mai usor de folosit/gasit dimineata cand sunt pe fuga.

In plus, un truc ce tocmai l-am remarcat la hotel la Londra, truc ce duce la 10-20% economii si vreau sa il incerc: adaugat apa in sampon/sapun de maini/gel de dus/detergent de vase/de rufe lichid. 10-20 %. Astfel sapunul de maini spala la fel de bine, dar cantitatea de pierderi se reduce, in plus se clateste mai usor. In final, economie de 10-20% la aceste produse (suma deloc de neglijat). Si evident mai putine drumuri la cumparaturi/mai putine ambalaje aruncate ( Doar sa aveti atentie sa nu diluati prea tare 🙂 )