Durata de viata a deseurilor in natura

Sa aruncam gunoaiele in natura se va intoarce impotriva noastra si cel mai grav impotriva copiiilor nostri. Un obiect aruncat neglijent va polua deseori si dupa sfarsitul vietii mele.
Am cautat cateva estimari ale duratei medii de dezintegrare a unor produse.

Deseuri rapid biodegradabile:
-hartia igienica :2-4 saptamani (cea nemurdara de resturi umane/animale o pun in compost)
-cotor de mere: 1-2 luni
-servetel de hartie: 3 luni
-resturi de alte fructe : 3-6 luni
-ziare : 6-12 luni
-cutii de lapte : 3, pana la 6 luni
-chibrituri – 6 luni

Deseuri ce se degradeaza in perioada medie (1-10 ani):

-chistoace de tigari: 1-2 ani (un chistoc distruge 500l de apa)
-bilet de autobuz/metrou: 1 an
-manusi, sosete de lana – 1 an
-hartie de bomboane: 5 ani
-o guma scuipata aiurea: 5 ani
-ulei prajit: 5 – 10 ani (1 litru de ulei poate acoperi cu o pelicula si 1000mp2 de apa dar si infunda procesul de epurare biologica)

Deseuri rezistente (se degradeaza in 10 -1000 ani) :
-conserva de metal: 100 ani
-conserva de aluminiu: 10-100 ani
-pneu: 100 ani
-cartus de cerneala : 400-1000 ani
cutii de plastic: 100 ani
-lemn pictat 10-15 ani
-recipient de polystyrene : 50 ani
-baterii   : 200 an
-scutece de unica folosinta : 300 – 450 ani
-tampoane igienice : 400 – 450 ani
-Sac de plastic : 450 ani
-nailon de undita modern: 600ani
-sticle de plastic: 100-1000 ani

Deseuri mega-rezitente:
-Cartela telefonica : 1000 ani
-poliestiren expandat : 1000 ani
-skiuri: 1000 ani
-sticla: 4 à 5000 ani

Deseuri radioactive:
Iod 131  : 8 zile
Iod 125  : 60 zile
Radium 226 : 1600 ani
Carbon 14  : 5730 ani
Plutonium 239  : 24 000 ani
Potassium 40  : 1,3 milliarde ani
Uranium 238  : 4,5 milliarde ani

De meditat cand aruncam deseuri aiurea in natura ….

Simplitatea a devenit un lux cautat

Dupa saracia impusa comunistic am inceput sa acumulez lucruri si sa imi imbogatesc viata si casa si dulapurile si debaralele si mintea cu sute de lucruri de care musai si neaparat aveam nevoie.
In zilele de astazi, cand imi dau seama ca petrec pierd minim 5-6 ore pe sapt. doar asezandu-le si mutandu-le prin casa…am inceput sa fac pas cu pas inapoi, catre simplitate.
E greu.
Fiecare pas e greu.
Cand sarim din extrema in extrema sufletul dar si reperele sunt dezechibrate. Si viata e in valuri, dar e bine sa nu lasam lipsa unor lucruri materiale sa ne afecteze sufletul ci sa genereze creativitate.

 

2 minute pt curatat (initiativa de a scoate plasticul din natura)

 

Ideea e simpla, si e englezeasca: actionam noi dar si inspiram lumea si mobilizam si pe altii, ca atunci cand trecem  printr-un loc de natura, sa acordam 2 minute (atat!!) in care  sa strangem de pe jos resturile de plastic, ramase aici de ziua trecuta sau de ani de zile. Efortul e minim, reusita maxima, daca ne mobilizam  putin.

 

Ganditi-va sa pierdeti si voi 2 minute in plus la plecarea de pe plaja, acordate pentru cules plasticele si gunoaiele de pe jos.

Ce facem cu bateriile vechi / acumulatorii ce nu mai functioneaza.

Din 1991, in Franta bateriile sunt considerate ca deseu periculos, poluant.
Astazi, ele se recicleaza – din ele se recupereaza cobalt, cadmiu,plumb, etc si inca 2-3 minerale cu nume la fel de incalcit si procedeu de
extragere si mai incalcit.
De ce sa recliclam:
1.    contin substante chimice, intre care  metale grele (Nickel – Cadmium – Mercure – Plomb – Fer – Zinc – Calcium – Aluminium – Magnésium – Lithium
dar si lichide corozive, care pot avea efecte grave asupra sanatatii tale, dar si a mediului inconjurator;
    nu trebuie aruncate la gunoi si tratate ca orice deseu menajer si fac obiectul unei colectari separate;
2.    sunt considerate surse importante de materii prime. Daca toate bateriile din lume ar fi reciclate, s-ar putea recupera si refolosi tone de metale precum cobalt, nichel si argint.

De unde le salvam? de la telecomande, de la jucarii, lanterne, aparate foto etc.

Locuri de colectat bateriile in Bucuresti:
1.am vazut in magazinele Maga Image care un recipient la intrare
2.la  Selgros au un recipient la intrare, langa informatii clienti
3.la  magazinul Kaufland din Barbu Vacarescu – are un recipient undeva in magazin
4.la  magazinele Bricostore e un recipient in locul unde se testeaza electronicele.
5.la Ikea este serviciu de reciclat baterii vechi. In schimb, se primesc baterii noi.

Ce ne costa? doar sa ne aducem aminte de ele. Ce castigam? o tara mai curata, gunoiul orasului micso.

Scoala zero waste: sau fara niciun gunoi

IDEEA

Ideea “Scoala Zero Waste” a venit in urma discutiilor purtate cu participantii in campaniile Let’s Do It, Romania! Concluzia generala este ca actiunile de curatenie si ecologizare nu sunt deloc suficiente. Trebuie sa ne indreptam catre o lume in care astfel de campanii de curatenie nu vor mai fi necesare, inspre O Lume cu Zero Deseuri.

Componenta educationala a venit ca o solutie evidenta, organizarea de sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica pentru elevi devenind o necesitate. Pentru a face procesul de invatare mai atractiv am introdus competitia.

 DESFASURARE

Desfasurarea concursului este simpla. Elevii scolilor participante vor colecta selectiv cat mai multe deseuri de hartie/carton, PET/plastic si aluminiu. Scolile participante vor fi incurajate sa organizeze sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica, precum si actiuni de ecologizare si informare a comunitatii in care traiesc.

La finalul Concursului, EcoStuff Romania impreuna cu partenerii concursului vor acorda scolilor si elevilor castigatori premiile puse in concurs.

In plus unitatea de invatamant clasata pe primul loc sa fi desemnata si va primi trofeul “Scoala Zero Waste” Editia 2014.

Inscrierile s-au terminat in martie: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/

Desfasurare

Desfasurarea concursului este simpla. Elevii scolilor participante vor colecta selectiv cat mai multe deseuri de hartie/carton, PET/plastic si aluminiu. Scolile participante vor fi incurajate sa organizeze sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica, precum si actiuni de ecologizare si informare a comunitatii in care traiesc.
La finalul Concursului, EcoStuff Romania impreuna cu partenerii concursului vor acorda scolilor si elevilor castigatori premiile puse in concurs.
In plus unitatea de invatamant clasata pe primul loc sa fi desemnata si va primi trofeul “Scoala Zero Waste” Editia 2014.

– See more at: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/#sthash.XeSKxch0.dpuf

Ideea “Scoala Zero Waste” a venit in urma discutiilor purtate cu participantii in campaniile Let’s Do It, Romania! Concluzia generala este ca actiunile de curatenie si ecologizare nu sunt deloc suficiente. Trebuie sa ne indreptam catre o lume in care astfel de campanii de curatenie nu vor mai fi necesare, inspre O Lume cu Zero Deseuri.
Componenta educationala a venit ca o solutie evidenta, organizarea de sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica pentru elevi devenind o necesitate. Pentru a face procesul de invatare mai atractiv am introdus competitia.
– See more at: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/#sthash.XeSKxch0.dpuf
Ideea “Scoala Zero Waste” a venit in urma discutiilor purtate cu participantii in campaniile Let’s Do It, Romania! Concluzia generala este ca actiunile de curatenie si ecologizare nu sunt deloc suficiente. Trebuie sa ne indreptam catre o lume in care astfel de campanii de curatenie nu vor mai fi necesare, inspre O Lume cu Zero Deseuri.
Componenta educationala a venit ca o solutie evidenta, organizarea de sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica pentru elevi devenind o necesitate. Pentru a face procesul de invatare mai atractiv am introdus competitia.
– See more at: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/#sthash.XeSKxch0.dpuf

Ideea “Scoala Zero Waste” a venit in urma discutiilor purtate cu participantii in campaniile Let’s Do It, Romania! Concluzia generala este ca actiunile de curatenie si ecologizare nu sunt deloc suficiente. Trebuie sa ne indreptam catre o lume in care astfel de campanii de curatenie nu vor mai fi necesare, inspre O Lume cu Zero Deseuri.
Componenta educationala a venit ca o solutie evidenta, organizarea de sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica pentru elevi devenind o necesitate. Pentru a face procesul de invatare mai atractiv am introdus competitia.
– See more at: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/#sthash.XeSKxch0.dpuf
Ideea “Scoala Zero Waste” a venit in urma discutiilor purtate cu participantii in campaniile Let’s Do It, Romania! Concluzia generala este ca actiunile de curatenie si ecologizare nu sunt deloc suficiente. Trebuie sa ne indreptam catre o lume in care astfel de campanii de curatenie nu vor mai fi necesare, inspre O Lume cu Zero Deseuri.
Componenta educationala a venit ca o solutie evidenta, organizarea de sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica pentru elevi devenind o necesitate. Pentru a face procesul de invatare mai atractiv am introdus competitia.
– See more at: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/#sthash.XeSKxch0.dpuf

Stiati ca? (motive de reciclare)

Articol copiat de colecteaza selectiv:

  • Ambalajul tip PET. Prescurtarea numelui acestui tip de ambalaj vine de la polietilena tereftalata, un polimer obținut din petrol. Proprietățile sale îl fac deosebit de util pentru ambalarea lichidelor, înlocuind în multe cazuri sticla.

    Cantitățile din ce în ce mai mari de PET folosite la ambalare și rezistența foarte mare la acțiunea factorilor naturali, impun colectarea selectivă a acestor deșeuri de ambalaje.

  • Pentru fabricarea unui kg de material PET se utilizează aproximativ 2 kg de petrol și importante cantități de energie.
  • Dozele metalice pentru băuturi sunt fabricate din aluminiu, un material deosebit de valoros pentru industrie.
PLASTIC ȘI METAL:
  • Descompunerea naturală a plasticului în mediul inconjurator necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc?
  • Din 10 Pet-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor, iar din 50 de Pet-uri se poate face un pullover?
  • Producţia de plastic utilizează 8% din producţia de petrol a globului.
  • Reciclarea plasticului reduce generarea de CO2 de 2.5 ori.
  • La reciclarea unei tone de plastic se economisesc până la 800 tone de petrol brut.
  • Aluminiu este 100% reciclabil?
  • In fiecare secundă se reciclează 630 de cutii de oțel?
  • Un televizor poate funcționa trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei cutii de aluminiu?
  • O doză de aluminiu se degradează în cca. 500 de ani.
  • Reciclarea unei tone de oţel reduce cu 86% emisiile de gaze în aer şi reduce cu 76% poluarea apei.
  • Reciclarea a 1 tonă de oţel înseamnă economisirea a 1.28 tone gunoi solid şi 1.5 tone minereu de fier


    Ambalajele din hartie carton sunt obținute din celuloză, reciclarea lor salvând milioane de copaci anual. Fibra celulozică se deteriorează dupa 4 cicluri de reciclare, deci prin colectare selectivă se poate introduce același material în circuitul economic de 4-5 ori! 

    Ambalajul din carton utilizat pentru lapte și suc este un ambalaj compozit fabricat din hârtie-carton de cea mai bună calitate, conținând folii protectoare din aluminiu și material plastic. Luând în considerare calitatea excepțională a fibrei celulozice din care sunt fabricate aceste ambalaje, colectarea selectivă și reciclarea lor este deosebit de importantă.

    HARTIE si CARTON:
    • La tipărirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 metri cubi de lemn, adică 1500 de arbori cu o varsta de 50 ani?
    • Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie?
    • Fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci?
    • La reciclare se folosesc mai puţină energie şi apă decât la fabricarea hârtiei din arbori?
    • 1 tonă de hârtie reciclată = 27 kg de noxe mai puţin?

    • Ambalajele de sticla se obțin din dioxid de siliciu în amestec cu silicați ai unor metale.
    • Sticla este un material amorf, fără punct de topire definit, și se poate recicla la infinit.
    STICLA:
    • Sticla are nevoie de 1 milion de ani pentru a se descompune în bucățele mici?
    • Sticla poate fi reciclată la nesfârșit fără să își piardă din calități?
    • Cioburile de sticlă constituie un material de înlocuire a materiilor prime?
    • Producerea unui borcan din sticlă reciclată se face cu mai puţin consum de energie?
    • În fiecare lună oamenii aruncă sufiente sticle si borcane încât să umple un zgârie-nori? Toate acestea ar putea fi reciclate!
    • O tonă de sticlă topită înseamnă 315 KG de CO2 în atmosferă
    • Prin reciclarea unei tone de sticlă se economisesc 1.2 tone de materii prime (soda, nisip, feldspat).

orasul reciclarii

O noua actiune este organizata de Eco-Rom Ambalaje : competitie pt titlul de Orasul reciclarii. Sunt peste 30 orase din Romania implicate: http://www.colecteazaselectiv.ro/orasul-reciclarii/

Ce au reusit eco-Rom sa faca anul trecut? Sa ofere acces la aprox. 45% din populatia tarii la pubele de reciclare, si sa recicleze peste jumatate din ambalajele comercializate
http://www.colecteazaselectiv.ro/eco-rom-ambalaje-a-facut-cunoscute-rezultatele-companiei-pentru-anul-2013/

Pt cei interesati exista si o harta cu locurile unde se pot depune deseurile: http://www.colecteazaselectiv.ro/harta-colectarii-selective/

Cum va ajutati orasul in competitie? Triati acasa gunoiul, si depuneti la centrele de reciclare de pe harta de mai sus. Cu cat mai multi, cu atat mai bine.

Nu exista vid pentru gunoi

Atunci cand arunc ceva la gunoi, el nu dispare. Nici nu se transformă. Nici nu se evaporeaza. Acel ceva este transportat la groapa de gunoi unde poate sa zaca si sute/mii de ani. De aceea, indemnul pentru duminica aceasta este: Reciclați cât mai mult posibil.

Eu duc dozele de bere, sticlele goale inapoi la supermarket. La Kaufland, Mega Image există cutii pentru reciclarea bateriilor (dar si in alte supermarketuri mari). La Mega image am gasit si un reciclator de bidoane de plastic, care returneaza si un bon valoric. Hartia se poate recicla la containerele de cartier – exista măcar unul aproape de fiecare gura de metrou, dar si de sticla. O parte din borcanele de sticla le refolosesc. Este un efort, dar altfel aceste resurse se irosesc, li se da o noua viata. 

Articol preluat de aici: http://365dezileresponsabile.blog.com/2013/07/28/ziua-36-nu-exista-vid-pentru-gunoi/

”Asociatia Sprijin Pentru Cetateni”

Si in Slobozia oamenii s-au mobilizat, si au facut o Asociatie. Moto-ul lor este:

„Singuri nu putem schimba lumea dar impreuna putem pune lucrurile in miscare. Noi insine trebuie sa fim exemplul pe care il asteptam de la oamenii din jurul nostru.

Fiecare ajutor oferit, fiecare fapta buna facuta, fiecare gest de omenie este o caramida in cladirea comunitatii noastre si a unui viitor mai bun pentru cei a caror viziune despre acesta reprezinta supravietuirea zilei de maine. „Bunatatea nu este ceva ce faci din cand in cand ci un mod de viata.” ”

Ii putem gasi pe pagina lor de pe facebook: https://www.facebook.com/asociatiaspc

Oameni si caini

Una din problemele orasului meu sunt rahatii de caini. Sunt sigura ca si voi ati calcat in ceva moale in ultima saptamana, nu numai fiica mea, cu adidasii ei cei  noi, si apoi s-a suit cu picioarele pe trotineta (nu stia ce aroma poarta), intinzand rahatul si pe pantaloni…. bleah.

Am cules cateva afise din alte tari europene ce au probleme asemanatoare (dar la scara mai mica, sper):

Putem sa le traducem si lipim si in parcurile noastre, blocurile noastre, trotuarele noastre.
Nu toti rahatii de caine sunt cauzati de cainii nimanui.