Scoala zero waste: sau fara niciun gunoi

IDEEA

Ideea “Scoala Zero Waste” a venit in urma discutiilor purtate cu participantii in campaniile Let’s Do It, Romania! Concluzia generala este ca actiunile de curatenie si ecologizare nu sunt deloc suficiente. Trebuie sa ne indreptam catre o lume in care astfel de campanii de curatenie nu vor mai fi necesare, inspre O Lume cu Zero Deseuri.

Componenta educationala a venit ca o solutie evidenta, organizarea de sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica pentru elevi devenind o necesitate. Pentru a face procesul de invatare mai atractiv am introdus competitia.

 DESFASURARE

Desfasurarea concursului este simpla. Elevii scolilor participante vor colecta selectiv cat mai multe deseuri de hartie/carton, PET/plastic si aluminiu. Scolile participante vor fi incurajate sa organizeze sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica, precum si actiuni de ecologizare si informare a comunitatii in care traiesc.

La finalul Concursului, EcoStuff Romania impreuna cu partenerii concursului vor acorda scolilor si elevilor castigatori premiile puse in concurs.

In plus unitatea de invatamant clasata pe primul loc sa fi desemnata si va primi trofeul “Scoala Zero Waste” Editia 2014.

Inscrierile s-au terminat in martie: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/

Desfasurare

Desfasurarea concursului este simpla. Elevii scolilor participante vor colecta selectiv cat mai multe deseuri de hartie/carton, PET/plastic si aluminiu. Scolile participante vor fi incurajate sa organizeze sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica, precum si actiuni de ecologizare si informare a comunitatii in care traiesc.
La finalul Concursului, EcoStuff Romania impreuna cu partenerii concursului vor acorda scolilor si elevilor castigatori premiile puse in concurs.
In plus unitatea de invatamant clasata pe primul loc sa fi desemnata si va primi trofeul “Scoala Zero Waste” Editia 2014.

– See more at: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/#sthash.XeSKxch0.dpuf

Ideea “Scoala Zero Waste” a venit in urma discutiilor purtate cu participantii in campaniile Let’s Do It, Romania! Concluzia generala este ca actiunile de curatenie si ecologizare nu sunt deloc suficiente. Trebuie sa ne indreptam catre o lume in care astfel de campanii de curatenie nu vor mai fi necesare, inspre O Lume cu Zero Deseuri.
Componenta educationala a venit ca o solutie evidenta, organizarea de sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica pentru elevi devenind o necesitate. Pentru a face procesul de invatare mai atractiv am introdus competitia.
– See more at: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/#sthash.XeSKxch0.dpuf
Ideea “Scoala Zero Waste” a venit in urma discutiilor purtate cu participantii in campaniile Let’s Do It, Romania! Concluzia generala este ca actiunile de curatenie si ecologizare nu sunt deloc suficiente. Trebuie sa ne indreptam catre o lume in care astfel de campanii de curatenie nu vor mai fi necesare, inspre O Lume cu Zero Deseuri.
Componenta educationala a venit ca o solutie evidenta, organizarea de sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica pentru elevi devenind o necesitate. Pentru a face procesul de invatare mai atractiv am introdus competitia.
– See more at: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/#sthash.XeSKxch0.dpuf

Ideea “Scoala Zero Waste” a venit in urma discutiilor purtate cu participantii in campaniile Let’s Do It, Romania! Concluzia generala este ca actiunile de curatenie si ecologizare nu sunt deloc suficiente. Trebuie sa ne indreptam catre o lume in care astfel de campanii de curatenie nu vor mai fi necesare, inspre O Lume cu Zero Deseuri.
Componenta educationala a venit ca o solutie evidenta, organizarea de sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica pentru elevi devenind o necesitate. Pentru a face procesul de invatare mai atractiv am introdus competitia.
– See more at: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/#sthash.XeSKxch0.dpuf
Ideea “Scoala Zero Waste” a venit in urma discutiilor purtate cu participantii in campaniile Let’s Do It, Romania! Concluzia generala este ca actiunile de curatenie si ecologizare nu sunt deloc suficiente. Trebuie sa ne indreptam catre o lume in care astfel de campanii de curatenie nu vor mai fi necesare, inspre O Lume cu Zero Deseuri.
Componenta educationala a venit ca o solutie evidenta, organizarea de sesiuni de training si workshopuri de educatie ecologica pentru elevi devenind o necesitate. Pentru a face procesul de invatare mai atractiv am introdus competitia.
– See more at: http://ecostuff.ro/scoala-zero-waste/#sthash.XeSKxch0.dpuf

Stiati ca? (motive de reciclare)

Articol copiat de colecteaza selectiv:

  • Ambalajul tip PET. Prescurtarea numelui acestui tip de ambalaj vine de la polietilena tereftalata, un polimer obținut din petrol. Proprietățile sale îl fac deosebit de util pentru ambalarea lichidelor, înlocuind în multe cazuri sticla.

    Cantitățile din ce în ce mai mari de PET folosite la ambalare și rezistența foarte mare la acțiunea factorilor naturali, impun colectarea selectivă a acestor deșeuri de ambalaje.

  • Pentru fabricarea unui kg de material PET se utilizează aproximativ 2 kg de petrol și importante cantități de energie.
  • Dozele metalice pentru băuturi sunt fabricate din aluminiu, un material deosebit de valoros pentru industrie.
PLASTIC ȘI METAL:
  • Descompunerea naturală a plasticului în mediul inconjurator necesită peste 500 de ani din cauza materialelor care îl alcătuiesc?
  • Din 10 Pet-uri reciclate se poate fabrica un tricou sau un metru pătrat de covor, iar din 50 de Pet-uri se poate face un pullover?
  • Producţia de plastic utilizează 8% din producţia de petrol a globului.
  • Reciclarea plasticului reduce generarea de CO2 de 2.5 ori.
  • La reciclarea unei tone de plastic se economisesc până la 800 tone de petrol brut.
  • Aluminiu este 100% reciclabil?
  • In fiecare secundă se reciclează 630 de cutii de oțel?
  • Un televizor poate funcționa trei ore încontinuu cu energia economisită prin reciclarea unei cutii de aluminiu?
  • O doză de aluminiu se degradează în cca. 500 de ani.
  • Reciclarea unei tone de oţel reduce cu 86% emisiile de gaze în aer şi reduce cu 76% poluarea apei.
  • Reciclarea a 1 tonă de oţel înseamnă economisirea a 1.28 tone gunoi solid şi 1.5 tone minereu de fier


    Ambalajele din hartie carton sunt obținute din celuloză, reciclarea lor salvând milioane de copaci anual. Fibra celulozică se deteriorează dupa 4 cicluri de reciclare, deci prin colectare selectivă se poate introduce același material în circuitul economic de 4-5 ori! 

    Ambalajul din carton utilizat pentru lapte și suc este un ambalaj compozit fabricat din hârtie-carton de cea mai bună calitate, conținând folii protectoare din aluminiu și material plastic. Luând în considerare calitatea excepțională a fibrei celulozice din care sunt fabricate aceste ambalaje, colectarea selectivă și reciclarea lor este deosebit de importantă.

    HARTIE si CARTON:
    • La tipărirea unui cotidian de mare tiraj se folosesc 3000 metri cubi de lemn, adică 1500 de arbori cu o varsta de 50 ani?
    • Este nevoie de un copac de 15 ani pentru a produce 700 de pungi de hârtie?
    • Fiecare tonă de hârtie reciclată salvează 17 copaci?
    • La reciclare se folosesc mai puţină energie şi apă decât la fabricarea hârtiei din arbori?
    • 1 tonă de hârtie reciclată = 27 kg de noxe mai puţin?

    • Ambalajele de sticla se obțin din dioxid de siliciu în amestec cu silicați ai unor metale.
    • Sticla este un material amorf, fără punct de topire definit, și se poate recicla la infinit.
    STICLA:
    • Sticla are nevoie de 1 milion de ani pentru a se descompune în bucățele mici?
    • Sticla poate fi reciclată la nesfârșit fără să își piardă din calități?
    • Cioburile de sticlă constituie un material de înlocuire a materiilor prime?
    • Producerea unui borcan din sticlă reciclată se face cu mai puţin consum de energie?
    • În fiecare lună oamenii aruncă sufiente sticle si borcane încât să umple un zgârie-nori? Toate acestea ar putea fi reciclate!
    • O tonă de sticlă topită înseamnă 315 KG de CO2 în atmosferă
    • Prin reciclarea unei tone de sticlă se economisesc 1.2 tone de materii prime (soda, nisip, feldspat).

orasul reciclarii

O noua actiune este organizata de Eco-Rom Ambalaje : competitie pt titlul de Orasul reciclarii. Sunt peste 30 orase din Romania implicate: http://www.colecteazaselectiv.ro/orasul-reciclarii/

Ce au reusit eco-Rom sa faca anul trecut? Sa ofere acces la aprox. 45% din populatia tarii la pubele de reciclare, si sa recicleze peste jumatate din ambalajele comercializate
http://www.colecteazaselectiv.ro/eco-rom-ambalaje-a-facut-cunoscute-rezultatele-companiei-pentru-anul-2013/

Pt cei interesati exista si o harta cu locurile unde se pot depune deseurile: http://www.colecteazaselectiv.ro/harta-colectarii-selective/

Cum va ajutati orasul in competitie? Triati acasa gunoiul, si depuneti la centrele de reciclare de pe harta de mai sus. Cu cat mai multi, cu atat mai bine.

Nu exista vid pentru gunoi

Atunci cand arunc ceva la gunoi, el nu dispare. Nici nu se transformă. Nici nu se evaporeaza. Acel ceva este transportat la groapa de gunoi unde poate sa zaca si sute/mii de ani. De aceea, indemnul pentru duminica aceasta este: Reciclați cât mai mult posibil.

Eu duc dozele de bere, sticlele goale inapoi la supermarket. La Kaufland, Mega Image există cutii pentru reciclarea bateriilor (dar si in alte supermarketuri mari). La Mega image am gasit si un reciclator de bidoane de plastic, care returneaza si un bon valoric. Hartia se poate recicla la containerele de cartier – exista măcar unul aproape de fiecare gura de metrou, dar si de sticla. O parte din borcanele de sticla le refolosesc. Este un efort, dar altfel aceste resurse se irosesc, li se da o noua viata. 

Articol preluat de aici: http://365dezileresponsabile.blog.com/2013/07/28/ziua-36-nu-exista-vid-pentru-gunoi/

”Asociatia Sprijin Pentru Cetateni”

Si in Slobozia oamenii s-au mobilizat, si au facut o Asociatie. Moto-ul lor este:

„Singuri nu putem schimba lumea dar impreuna putem pune lucrurile in miscare. Noi insine trebuie sa fim exemplul pe care il asteptam de la oamenii din jurul nostru.

Fiecare ajutor oferit, fiecare fapta buna facuta, fiecare gest de omenie este o caramida in cladirea comunitatii noastre si a unui viitor mai bun pentru cei a caror viziune despre acesta reprezinta supravietuirea zilei de maine. „Bunatatea nu este ceva ce faci din cand in cand ci un mod de viata.” ”

Ii putem gasi pe pagina lor de pe facebook: https://www.facebook.com/asociatiaspc

Oameni si caini

Una din problemele orasului meu sunt rahatii de caini. Sunt sigura ca si voi ati calcat in ceva moale in ultima saptamana, nu numai fiica mea, cu adidasii ei cei  noi, si apoi s-a suit cu picioarele pe trotineta (nu stia ce aroma poarta), intinzand rahatul si pe pantaloni…. bleah.

Am cules cateva afise din alte tari europene ce au probleme asemanatoare (dar la scara mai mica, sper):

Putem sa le traducem si lipim si in parcurile noastre, blocurile noastre, trotuarele noastre.
Nu toti rahatii de caine sunt cauzati de cainii nimanui.

Reciclare in 5 pasi

Reciclarea a inceput sa ia amploare si in orasul meu. A fost destul de greu sa invat ce pot sa fac, cu minim de efort.

Primul pas a fost sa inteleg ca reciclarea nu mai e obligativitatea din perioada comunista de a aduce la norma: hartie, sticle, borcane, castane, melci, frunze de dud, dopuri de pluta, si ce alte chestii am mai dus in scoala … Recliclez pt ca asta vreau. E optiunea mea.

Al 2 lea a fost sa gasesc cateva tomberoane in drumul meu, unde pot sa ajung fara un efort prea mare (sunt comoda…). La distanta de 3 blocuri sunt 2 tomberoane mari, unul pt peturi de plastic si unul pt cartoane/hartii.

Al 3lea a fost sa inteleg ce pot duce la reciclare: totul ce are icon-ul de mai sus.
Eu  momentan duc :
-peturi de plastic
-cartoane de la cutii, de oua, ziare, reviste, hartii printate, carti de colorat mazgalite de copil, cutiile de lapte/suc pasteurizate
-f. rar duc sticle si borcane la un toberon de sticle, care e muuult mai departe.

Al 4lea si cel mai greu a fost sa imi propun un program. Adica la fiecare 2-3-4 zile, cand plec dupa piine de ex.  V-am zis ca sunt comoda, da?

Si nu in ultimul rand, sa gasesc un spatiu in casa sa nu ma incurc in toate astea adunate. Astfel, pet-urile le scurg bine de continut (apa, lapte etc), apoi le presez cu piciorul (bine, recunsc, aici pun sotul sa le calce in picioare), le inghesui intr-o punga de plastic si… apoi le-oi duce eu.

Voi ce duceti in plus la reciclat?

Unde se duc gunoaiele noastre

Cam asa arata o groapa de gunoi.

As poza si mirosul care ajunge la oameni in unele zile calduroase, dar nu iese. Si nici bacteriile. De sobolani si soareci mi-e frica( asa ca nu vorbesc de ei).
Si totusi, putem diminua cantitatea de gunoi emanata de noi, zilnic.

Idei ce le-am pus in practica:
1. reconsider ceea ce cumparam. O lista facuta din timp, respectata (chiar daca nu 100%) ne ajuta in controlarea cumpararii compulsive, din impuls.
2. rea-nalizat ceea ce arunc. Unele pot fi donate, altele nu trebuiau cumparate :).
3. evaluat stocurile din casa, inainte de a porni la cumparaturi.
4. reciclat.
5. donat jucariile si hainele mici de la copil. La verisoare mai mici, noi noute venite in familie.
5. ordine in dulapuri/camara. Nu stiu voi, dar eu am inca multe lucruri stranse acolo. Pe principiul ce nu am imbracat/folosit in ultimii 2ani, sunt sigura ca nu voi mai folosi in urmatorii ca moda se schimba, am donat din hainele din perioada cand eram  slaba, una din cele 2 oale prea mari ce nu le foloseam deloc, mingile ce nu au mai iesit pe terenul de basket de 3 ani. Copiii ce le-am dat o minge mai buna au zis un multumesc laaarg, cu un zambet generos.
Hainele s-au dus la copiii din Glodeanu, sau la asociatia Sf Stefan.
O parte din carti s-au dus la tara, unde cativa inimosi incearca sa faca o mica biblioteca.

Nu e bai, am loc sa cumpar altele. Si asa am redescoperit carti ce nu le-am citit, si candva le-am dorit!! (de ce s-au ascuns ele de mine???)

Cat gunoi reduc asa? Hmmm… Estimez 10%.-20%  Nu mult.  Dar e mai mult decat mimic!!

un exemplu de reciclare: uleiul prajit

In facultate, la camin, prajeam cantitati mari. Aruncam uleiul, ca toti ceilalti studenti, la toaleta. Abia peste ani am inteles ca este un poluant, ca statia de epurare a Bucurestiului e depasita de situatie si se duce pe calea… Dambovitei.

Si ma mai intreb de unde atata poluare pe apa Dunarii.

Astazi, am gasit un om ca noi, interesat de ecologie, dar mai harnic : a trecut la actiune. Si incearca efectiv sa colecteze uleiul procesat si sa il recicleze. Nu stiu unde, dar stiu cum: uleiul colectat de el devine biocombustibil, si asta e relevantpt mine!. Si-a creat un blog: http://www.uleiosul.com/ si cred ca si-a primit si o porecla.

Copiez de pe site de la el raspunsurile la intrebari mai vechi.
1. Cum sa predam ulei? De astăzi poți preda uleiul alimentar uzat colectat prin simpla completare a unui formular. Noi te vom contacta ulterior în vederea predării lui.
2. Centre de colectare?  Vine el cu bicicleta sa il ia.
3. Si daca am doar un borcan strans . E mult. E mai mult decat nimic. Discuta cu colegii/vecinii, si puteti pune impreuna ‘averea’ ruginie. Un borcan cu filet se gaseste in casa.
4. cum il manevrez ? Cel mai simplu e sa te duci cu tigaia fierbinte la toaleta si sa il torni acolo si sa tragi apa. Asta fac eu. Mai greu e sa lasi tigaia la racit, si apoi sa muti intr-un borcan ( de preferabil de plastic, cu gura larga sa torni usor). O alta idee: de pus la inghetzat ( se solidifica repede) si apoi cu o lopatica de lemn e simplu de curatat/ mutat.

Haideti. Putem si  noi.