Si dupa economisit, ce vine? = Calcul randament investitie imobiliara

Articolul il scriu in continuarea discutiei de pe blogul economisim.info despre ce facem cu economiile. Eu voi explica si argumenta cu cifre cazul investitiei la care ‘ma pricep’ : imobiliare prin ipoteca.
In primul rand sa explic: eu economisesc constant 20% din salariu de ceva ani ( am o rutina ce extrage banii din cont si ii pune in contul de savings) dar de peste 1 an punem (deseori dar nu de fiecare data) inca pe atata deoparte (acum suntem 2 salarii in casa). S-au adunat in ultimii ani o suma frumusica, musai de investit. Acum, nu stiu cum sunteti voi dar eu multi ani am avut o frica…ciudata de investit.
Mie mi-a fost mereu frica de investit pentru aveam impresia ca e ca o joaca la loterie. Riscant, periculos. Alternativa era de indesat banii in saltea (no ca si asta e cu risc ūüôā ).¬† Asa ca i-am tinut in cont de economii unde aveam o dobanda ce abia acoperea inflatia.
E adevarat, investitul vine cu niste riscuri. Dar prin studiul din ultimii ani am inteles ca exista riscuri mici si mari, am inteles, si invatat  sa imi asum
riscuri.

Astfel ca economiile le-am impartit in 2 parti:
1. economiile pe termen scurt Рasa numitul fond de urgenta ( pot acoperi incidente de genul: mi se strica masina de spalat, frigider, pierd dinti sau pierd serviciul), suma ce ce imi aduce in confort al zilei curente
2. economii pe termen lung ( nu stiu ce sa fac pe termen mediu!!!).  Pe termen lung am investit in imobile, folosind sistemul de creditare.
Planul abordat de mine:  am economisit avans si bani de acte. Chiria acopera rata. Dupa achizitie eu continui sa economisesc, aceste economii facand plati anticipate ( prima ipoteca inchisa in 8 ani in loc de 28 ani).

Important a fost cand am inteles costul real al imobilului: pret de achizitie + acte notariale + acte creditare+ renovare + mobilare + costuri de gasit chirias/administrare. Pana acum renovarile facute de mine au fost minore ( termopan si usa) dar unul din comentatorii Iuliei a specificat ca prefera apart. distruse si le face bine, pentru ca aceste renovari vor rezista aprox 10 ani.
Eu calculez randamentul garsonierei astfel: pret chirie pe an -( asigurari + impozit+ reparatii ce apar intr-un an) impartit la costul real .
Caz practic: garsoniera de 25 mii euro ( 20 mii achizitie, 5 mii cheltuieli cu notar si renovari si mobilari).
Presupunemm garsoniera aduce o chirie=100 euro, nicio zi de neocupare ,  asigurare anuala =160 lei, impozit anual60lei), impartit la costul real de 20 mii euro. Randamentul iese de 4.6% pe an, pentru mine un randament f. bun, pt ca daca tineam banii astia intr-o banca, dobanda era de maxim 1%  la euro pe an!
Ce nu am estimat: o suma din incasari sa tin deoparte sa acopere posibile renovari sau perioade libere…. iar tot Bogdan mi-a dat o cifra: 3% din¬†castig de pus deoparte ( eu as pune mai mult, preventiv).

Cifrele date se schimba daca facem credit, pt ca la ipoteca costul real al imobilului creste, adaugandu-se costuri cu ipoteca, asigurare in favoarea bancii, si evident dobanda. Cum calculam costul creditului? In excel, evident:

Suma imprumutata=15 000 ( 10 mii avans)
Perioada de creditare in luni=180 (15 ani)
Dobanda estimata pe an=6%
Dobanda estimata pe luna=6%/12=0.005

Si acum sa calculam rata. Pt asta, introducem in excel functia PMT si adaugam: dobanda pe luna, nr luni, valoare.

2 3

Rata e afisata negativa pt ca sunt bani de platit ūüėÄ .
Ca o remarca personala, rata e apropiata de valoarea chiriei.

 

 

Un mic calcul: in 15 ani se platesc la banca: 4

 

 

 

Ce vin extra? cele 8 mii dobanda ce ridica pretul real al achizitiei cu 8 mii (si ar mai fi niste costuri in plus cu evaluare dosar, inregistrare ipoteca etc). Astfel, reevaluam calculele initiale si ne ies un cost real de 32 mii euro al garsonierei; garsoniera aduce o chirie=100 euro, nicio zi de neocupare, scadem asigurare +impozit, impartit la costul real de 32 mii euro. Randamentul iese de 0.031 adica 3.1% pe an.  Iar daca tineam banii astia intr-o banca, dobanda era de maxim 1%  la euro pe an! Asadar tot  un randament bun pentru mine.

5

In cazul creditului, randamentul poate creste daca se fac plati anticipate cu scaderea perioadei (prin plata mai mica a dobanzii).

Un randament si mai bun pentru investitii pe termen lung ar gasit in pamant arabil in zone agricole. Pentru asta am nevoie de 2 oameni acolo (variabile cheie!! ): cineva in zona ( parinti/bunici) sa verifice pamantul, intabularea si cadastrul si  un agricultor pentru dat in arenda. Pretul achizitionarii unui ha de pamant arabil nu in zona turistica e la aprox. 3.000 euro ha, iar arenda obtinuta ( am intrebat 2 arendasi) e de 150-200 euro PE AN(functie de an), bonus fiind ajutorul de la primarii/apia, de aprox 150 euro pe an, in total 300 euro pe an. . Randamentul sare deja la 8-10% pe an si este cel mai bun randament gasit pe piata, iar costurile de intretinere sunt minime ( impozitul pe terenul agricol e undeva sub 50 lei pe an). Pentru mine asta e cea mai buna decizie de investit pentru ca pamantul nu se devalorizeaza in timp (doar daca sunt cutremure mari, dar nu suntem in Chile), iar alt pamant Dumnezeu nu mai face.

Consum responsabil: incarcatul telefonului ziua si nu noaptea

Statisticile arata ca un smartphone se incarca in 2-4 ore, asa ca ideea de al lasa la incarcat peste noapte este… prea costisitoare. Se pare ca de vina e transformatorul ce mai consuma din retea cat timp e conectat. Intradevar, din ce in ce mai multe device-uri au nevoie de incarcat zilnic (mobil, tableta, spartphone,¬† tableta, smartwatch, etc) si toate astea ingrasa factura la electricitate. Dar cu un pic de atentie si scos din priza, transformatorul nu va mai absorbi electricitate in permanenta.

Pierderea e mica, un 3-5% din cat ar consuma atunci cand incarca, dar cum ramane toata noaptea, noapte de noapte…zic ca nu ar trebui sa neglijam.
De fapt, Agentia de mediu si energie franceza au estimat ca un francez pierde aprox. 70 euro pe an doar prin fenomenul ca raman in priza multe aparate si atunci cand nu functioneaza si am apasat butonul stop.

Ei, v-ati gandit la asta?
Eu nu.

Solutia mea:

2
voi folosi un prelungitor cu din ala cu buton pt incarcat telefoane si alte cele, astfel ca dupa ce incarc ce am de incarcat nu ma mai aplec sa scot incarcatorul din priza (lenea) ci doar apas butonul agale cu dejtul de la picior.

O alta idee interesanta am mai auzit de colegi ce au timere la priza (model  http://www.achatbatterie.fr/Mobile/MBSCProduct.asp?pdtid=7998481 ).

Sau si mai bine: incarc la serviciu ūüôā

Toate cheltuielile se negociaza

Articolul asta e inspirat dupa ce am vazut lista cu ce a platit colegul meu in ultima luna. Ca o remarca, bugetul familiei lui e de 3 ori cat bugetul familiei mele, compozitia familiei identica, si fete de aceeasi varsta… E drept, are 4 imobile cu ipoteca fiecare, dar astea 3 in plus fata de mine totalizeaza un cumul de rate de peste 1000.
I-am analizat putin lista, si …multe din cele de acolo pot fi ‘ajustate’, fie prin negociere(cel mai usor!!), fie prin schimbare de tip de contract sau de contractor.
Lessons learned:
1. toate contractele cu bancile pot fi imbunatatite. Prima unealta, si cea mai usoara mie, e de analizat comisioanele bancare; la creditele ipotecare se pot face renegocieri sau reesalonari sau mutat la alta banca cu o dobanda mai mica, asigurare mai mica, etc. (ia 15min. de facut un desfasurator pe ultimile 6 luni si vazut ce comisioane sunt in plus si ce se poate elimina).
Inchis cardurile de credit unu dupa altul. (Cel mai mic prima data). Mai multe am scris aici.
Economii ? intuiesc ca astfel colegul poate economisi si 200-300 pe luna fara mare efort!! Adica 3000 pe an.
2. distractiile si relaxarea pot fi gasite mai ieftine dar si cerut reduceri pt fidelitate: tenis, sport, restaurant, femeia la ajutor menaj etc toate astea se pot gasi la un pret mai mic, negocia un pret mai mic, sau cumpara un pachet mai mic. Sau mai rar.
Economii ? intuiesc ca astfel colegul poate economisi si 200-300 pe luna cu ceva efort ūüėÄ dar nu sacrificii prea mari.
3. telefonie, internet, telefon fix, tv, cablu, satelit, netfix.¬† Sunt multe ce aer….. Colegul plateste 140 + 80 + 7 + mobil sotia ( valoare necunoscuta). Se poate mai ieftin? evident!! A zis ca poate vorbi mai putin la telefon, ca ar putea renunta la unele din ele, dar sa nu uitam ca se pot negocia (sunat la provider si blufat: concurenta da mai ieftin etc). Sotul meu are abonament de 2 euro la Orange pt ca le-a spus ca trece pe cartela prepaid: ne-au oferit un abonament minim pt a primi telefoane si suna cateva zeci de minute. Si nu, nu strica nici de trimis un email: sunt client de x ani si nu sunt multumita cu raportul pret/servicii as ca as vrea un alt pachet mai potrivit).
Economii? intuiesc cam 100 lunar de aici, efort de cateva ore pt  negocieri.
4. facturi utilitati: curent, apa, intretinere, etc. La curent exista mai multe tipuri de abonament. La apa iar (a zis deja ca a imbunatatit de cand si-au luat masina de spalat vase, si ca de acum incolo nu mai au piscina de umplut).
5. masini. Masinile se pot negocia!! Da, isi cumpara a2a masina. Noua. Un calcul sumar arata ca rata la o masina mana a2a e la jumatate. Dar si asigurarea la masina veche e la jumatate. Plus ca la achizitionare masina veche se poate negocia!!
6.salariul si bonusurile se pot negocia!
7. zboruri/calatorii. Si acestea se pot negocia. Fie ca luam de la aceeasi agentie si cerem discount, fie cautam din timp, fie ore de zbor de noapte sau in afara sezonului. Asigurarea de calatorie iar poate fi negociata.
8. factura medicala. Nu cred ca merge de negociat cu doctorul pe masa de operatii dar se poate cauta din timp un medic bun dar care sa nu coste sa rupa, si in caz de urgenta identificat un spital in apropiere cu servicii rezonabile. Dar pentru controale periodice, de rutina, analize de rutina, se pot folosi clinici/doctori obisnuiti si nu somitati.
Economii? 10-50 lunar la coleg ( cheltuie mult cu medicii).
9. mancarea. Da, la piata se pot negocia. Daca sunteti tufa la negocieri ca mine (ma buseste rasul inainte de a cere o reducere, noroc ca vine frigul si trag esarfa peste gura), tot gasii solutia: merg la aceiasi vanzatori care mereu ne rotunjesc pretul (in jos) si/sau ne dau ceva in plus.
10. haine si incaltaminte. La mana 2a incerc sa negociez. Cum le cumpar online, pot sa scriu un email si sa propun reducere ca nu e bai daca ma buseste rasul in spatele calculatorului. Si in magazine am negociat, tot in felul meu: la reduceri am aratat ca are un defect, si…pam pam, luat sandale cu 25% mai jos.

Concluzia: nu traiti din cardul de credit pe minus ca ajungeti ca el: sa cheltuiti azi banii ce nu i-ati muncit inca de miine.

Costuri la o masina de piine

De la 1 august am achizitionat si folosesc masina de piine, asa ca mi-am facut un mic calcul cu bugetul piinii.
Din start, compar cu perioada anterioara cand saptamanal consumam 2 piini: 2 x 1.50=3. Acum, fac aprox. 2 piini saptamanal.
Pt o piine mare (desi uneori fac o piine mai mica, la 2/3 din asta mare), dar calculez pt o piine mare, unde cheltuielile sunt:
-faina (500gr = 0.20 )
-1 cana cu apa calda =0
-o lingura de sare = 8gr=0,01
-o lingurita de drojdie 8gr=0.05
-tarate/faina integrala (100gr = 0.10)
-optional seminte (50gr=0.20)
Total ingrediente: 0.56 per piine. Adica 1.12 saptamanal
Cost electricitate neestimat(dar pe internet am gasit estimari de aprox. 10 centi americani. Cost spalat/sters prosoape/saculet de piine neestimat.
Practic, diferenta saptamanala este de 1.86.
Pe masina de piine am dat la reducere: 43 (masina no name) deci imi recuperez investitia  in: 23 saptamani.

Dar dupa o luna am remarcat o alta economie: de timp. Nu mai ies pe fuga dupa o piine la magazinul din colt, ala cu piine mai scumpa. Si mai ales nu merg cand mi-e foame, ca de acolo mai plecam cu altele adiacente: croasant/covrig/inghetata ceva. Si nici nu mai am grija: am ramas fara piine si nu e nimic deschis!! Plus mai putine hartii la gunoi.
Imi dau seama acum, cand totul e scris pe hartie ies si mai ieftin decat estimasem mintal la magazin.

Cum gestionez cumpararea de faina: o fac la 2 luni. Deja stiu ca am nevoie de 3-4kg lunar, deci la un drum cumpar 8 kg(daca as gasi cantitati mai mari, as lua, deocamdata faina la 1kg este cea mai accesibila ca pret si locatie). Drojdie deocamdata folosesc uscata ca asta am, am primit-o de la o vecina deci costuri zero, iar dintr-un plic de drojdie fac 3 piini. Cand se va termina, voi  face piine cu drojdie proaspata, unde costurile sunt aprox. de 0.05 pt o piine. Pt sare am primit cadou pungi mari de sare de muraturi, o dizolv in apa, ca pe drojdie, asadar costurile ies f. mici si la sare.

Am gasit persoane care se plang ca e prea dificil sa faca o piine, dar personal consider ca mai repede masor si pun ingredientele in masina( 3-5minute) decat sa ma duc la cumparaturi dupa piine.

Cel mai bun argument pentru producerea piinii proprii este prospetimea si calitatea: nu mai am nici aditivi, nici conservanti, nici zahar, stiu ce ingrediente am. Si dac ar scadea pretul as lua si faina de la fermier, dar deocamdata e dublu fata de pretul fainii din Aldi. Si nu in ultimul timp factorul numit gust: o piine facuta de mine este mai valoroasa tocmai pt ca e munca mea (haha, a masinii, stiu).
O idee e ca pe viitor, cand ma voi duce in vizita la cina/masa, as putea gati 1-2 piini proaspete. Comod, ieftin, simplu (mereu am problema asta: si eu ce duc??? )

Planuri de viitor
– sa adaptez reteta la piinea cu maia
– sa  iau un cutit adecvat sa tai piinea felii mai subtiri

Cum ne pregatim pentru in inceput de scoala: rechizite

Si asta e invatata tot din Zero Dechet, asa ca voi scrie pe scurt ce am facut noi pentru viitorul inceput de scoala.
1. luat lista cu necesar din vara si evaluat cand incepem actiunea. Avem timp de privit de departe anumite produse si de evaluat un buget dar mai ales si locurile de unde le putem lua ieftin.
2. triat ce se poate refolosi de anul trecut. Pus deoparte. Cele prea vechi se arunca/doneaza.
3. cautat si din ce am la birou, de la munca. Da, aveam o rigla si niste gume de sters ce zaceau acolo nefolosite – asa ca le-am re-adus acasa
4. cautat ce se poate lua la mana a2a. Costurile pot iesi infime.
5. confectionat unele lucruri. Penar, ghiozdanul sau geanta pt echipamentul de sport se pot face din perechi de blugi /pantaloni vechi. La scolile unde se cere uniforma sau o anumita tinuta cusutul  acasa e o economie.
6.  intrebat vecini si colegi de clasa. Experinta celorlalti e utila: unele rechizite se pot comanda in cantitate mare, de pe net, impreuna, iar pretul iese foarte mic. Altele sigur vreunul din ceilalti parinti le-a gasit la pret mic mic intr-un magazinas la coltul unui bloc
7. pentru ca avem buget si banii deoparte – ne tinem de el si il respectam. Daca nu avem bugetul facut, putem lua in fiecare saptamana cate ceva, sa nu resimtim efortul. Ba mai putem cere si cadouri de aniversare stilou mov sau penarul cu Violeta mult visat de copil.
8. hainele. Triat hainele in vara, decis ce se pot folosi si la toamna si apoi spalat si pus deoparte; ce e de aruncat Рse arunca, ce e mic si se poate revinde la  mana a 2a Рsa se vinda la pret foarte mic. Pentru restul am facut o lista si urmarit reducerile din vara.
9. un ghiozdan zdravan tine si 2 ani. Suntem in anul 2. Recomandarile le-am luat uitandu-ma la ce au cei mai mari, si intreband 1-2 parinti. Am luat unul cu garantie, si deja am folosit garantia o data.

Si astfel am ajuns la 1/4 din cati bani se plangeau vreo 2 mame ca au cheltuit toamna trecuta. Inceputul de scoala nu e foarte dureros pt un buget obisnuit.

Ghid pentru muraturi….

Inspirata de Elena si de linkul de la ea, voi scrie cateva articole despre murare (legume, fructe, carne) Рprocedeu ce in ultimii ani a decazut din preocuparile femeilor Рpacat deoarece valorifica legumele si fructele ieftine, si le imbogateste prin  flora bacteriana.

Desi suntem in  plina vara si pietele abunda de legume proaspete, o sa incep sa pun muraturi pe care sa le consum pe termen scurt. Nu ca mi-ar rezista prea multe luni dar vreau sa incerc cateva retete, muraturile fiind componenta din orice alimentatie, inclusiv pt cei cei cu diete extremiste gen: de slabit Dukan, Atkins, vegetarieni, lacto-ovo-vegetarieni, Paleo  etc.
De ce sunt atat de apreciate: muraturile in saramura sunt bogate in bacterii hranitoare si probiotice ce ajuta la digestie si ridica rezistenta organismului la boli. Murarea legumelor (si nu numai!!, se pot mura si fructe, oua etc) este o metoda foarte veche¬†de pastrare a alimentelor, s-au gasit dovezi ale murarii de acum cateva mii de ani, ¬†lacto-fermentarea fiind un proces ce a ajutat omul sa treaca sanatos peste iarna, ce duce la pastrarea si chiar la imbugatirea legumelor de vitamine, minerale, enzime si aroma, sa nu uitam aroma…

Ghidul meu de muratuti descrie cateva avantaje, ceva retete de muraturi, ceva retete cum sa le consumam, totul legat de experiente si pareri personale, dar si idei pentru viitor. Totul e experiment si las  cale libera imaginatiei. Sa nu uitam, murarea legumelor implica si creativitate, rabdare si duce la fiecare borcan sa aiba arome unice si diferite.

Borcanele de muraturi.

Nu stiu daca mai sunt sanse de gasit borcanele mari de 10-20l de alta data, dar oricum nu le recomand pt ca nu sunt practice: se spala greu, se transporta greu, am spart unul in copilarie incercand sa il manevrez, si daca am ratat¬† murarea dintr-un borcan mare… mare e si mirosul.
Astazi piata abunda de alternative borcanoase asa ca eu recomand cateva solutii:
borcanele de sticla cu capac si garnitura de cauciuc. Diferite dimensiuni, refolosibile, rezista la presiunea exterioara asa ca aerul nu intra. Dar la presiunea interioara cauzata de fermentare acest cauciuc permite gazului sa iasa, fara a fi nevoie de a deschide periodic capacul. Gazul (de fapt e vorba de dioxid de carbon produs de bacterii) ia locul aerului ce este intre legume si capac, si are rolul lui: lasa bacteriile fara oxigen. O mica remarca: nu va apucati sa fierbeti cauciucul pt ca se deformeaza, I did it in perioada cand sterilizam borcanele…
borcanele cu capac metalic cu filet
Evident ca le putem folosi. Mai ales refolosi, doar le avem gratis, recuperare de la alte produse cumparate. Unele capace ruginesc datorita aciditatii muraturilor, dar se pot inlocui. Pt acest tip de borcane e nevoie periodic de un pic de desfacere, pt a permite gazului sa iasa, astfel un pic desurubat va lasa gazul de fermentare sa iasa repede; atentie ca nu e nevoie de deschis de tot pentru ca intra oxigen.
-borcane fara capac – o solutie folosibila perfect pt murarea rapida – dupa 1-2 saptamani acestea sunt gata de consumat.
Ca dimensiune, eu recomand borcane mai mici. Deoarece sunt singura mancatoare de muraturi din casa, prefer sa desfac un borcan mic si sa il consum. In plus mi-e mai usor sa pun la murat, astfel stiu sigur ca voi umple borcanul si va ramane foarte putin spatiu liber la gura borcanului, deci risc minim de aer.
Dar daca vrem sa le tinem pe perioade mai lungi, e nevoie de asigurat  ca legumele raman anaerob, deci perfect acoperite de saramura. Asa ca metoda veche ramane perfect:  pun o greutate deasupra, de obicei o farfurie, peste care bunicii puneau o piatra sa tina totul sub presiune. Astfel, legumele nu pluteau si fermentau incetisor in saramura. Evident ca acoper totul cu ceva pt a nu cadea impuritati.

In cat timp se mureaza legumele? de obicei minim 3 saptamani. Depinde si de temperatura inconjuratoare.
Cand ne dam seama ca sunt murate fara a deschide borcanul?  Cand lichidul s-a ridicat, cand sunt bule produse in borcan, sau cand e un zgomot de bolboroseaza la nivelul capacului. Unul din aceste simptome e suficient pt a ne indica fermentarea. Nu recomand deschiderea pt ca permite intrarea oxigenului si dezvoltarea floarei (sau mucegaiului) deasupra -dar si legumele acestea au o sansa la consumat: se arunca cele de deasupra si se consuma cele de dedesupt.

Muraturile ratate sunt… ok, moi, fleoscaite, miros naspa – pe cand cele bune au un miros asemanator cu cel de iaurt, sau usor a otet aromat.

Bon, deci reciclam cateva borcane, le spalam, pus la uscat, pregatim si capacele  potrivite si..

Apa:
Eu folosesc de la chiuveta, filtrata prin cana Brita. Unii recomanda fiarta apa si racita (mai iese din clor, apa clorurata nu e mediu util pt bacterii), apa de izvor, deci clar e nevoie de o apa fara clor pt ca clorul impiedica dezvoltarea bacteriilor prietenoase.

Sare:
mare, fara aditivi. Sare de mare Рok.  Sare de mina Рok. Daca sarea contine si altceva Рatunci nu risc. Sare fara iod, fara fluor, fara E-uri. Doar sare. Bunicii aveau pietroaie mari de sare aduse de la salina, o parte ajungea la animale, anumite bucati deveneau muratura. Da, nu e sare pura, dar prefer ca impuritatile sa fie de pamant decat de fluor/E-uri care uu un relativ efect sterilizant si  impiedica dezvoltarea bacteriilor prietenoase iar rezultatul poate evolua in directii nedorite.
Saramura: este apa cu sare. 1l de apa cu 30gr de sare (adica o lingura si jumatate¬† cu varf de sare sau 2 linguri rase). Eu am lingurile mari dar nu asa de mari, asa ca adaug…ceva in plus. Gust saramura: e sarata! Amestec pana se dizolva sarea si gata.
Temperatura: la temperatura ambianta (20-22 gr) se mureaza mai repede, 2-3 sapt. e suficient pt o runda de castraveti murati. La 15-18 gr. dureaza mai multe sapt. pana se mureaza.
http://www.nicrunicuit.com/archives/2014/04/07/29591214.html
http://www.nicrunicuit.com/archives/2013/12/12/28645726.html

Si … actiune: legumele spalate le bag in borcane in asa fel incat sa fie cat mai putin loc posibil. Curat puzzle. Pe traseu, printre ele introducem condimentele. Turnam apa cu sarea dizolvata, sa acopere complet legumele si sa ramana cat mai putin aer intre apa si capac, apasam /punem o greutate (eu am asezat bucati de hrean dar am pus si un capac de la alt borcan.
Pt o murare rapida lasam la soare. Pt una pt iarna: punem borcanele la rece(de aceea cand e prea cald muraturile de iarna nu rezista), acolo unde temp. scade sub 15 gr (beciurile de alta data erau bine gandite).

Ce murai pana acum: castraveciori, gogonele, fasole pastai, mere, pepeni mici, conopida, morcovi, varza, sfecla rosie etc.

Ce condimente folosesc: marar uscat ( pt murare rapida am pus si verde), hrean, boabe de mustar, usturoi etc.

Va continua.

Rearanjare produse de menaj si cosmetice

Pt chimicalele din casa (produse de menaj, detergenti, cosmetice etc) am o regula simpla pe care mi-am impus-o ¬†de ceva ani (dar nu reusesc sa o respect¬† mereu): nu cumpar/incep un produs nou pana nu il termin pe anteriorul. No, doamnelor, sa va vad la farduri si oje cum faceti asta… :))
Mi-am dat seama insa ca se intampla deseori sa arunc un sampon/crema desi mai era ceva produs pe fundul tubului, dar na, foloseam tubul nou si evident uitat de cel vechi…ce ajungea sa expire si sa plece la pubela.

Avantajele metodei: dulap de cosmetice mai liber, produse care nu ajung sa le aruncam expirate (doar le folosim, da?), mai putin praf de curatat, mai usor de folosit/gasit dimineata cand sunt pe fuga.

In plus, un truc ce tocmai l-am remarcat la hotel la Londra, truc ce duce la 10-20% economii si vreau sa il incerc: adaugat apa in sampon/sapun de maini/gel de dus/detergent de vase/de rufe lichid. 10-20 %. Astfel sapunul de maini¬†spala la fel de bine, dar cantitatea de pierderi se reduce, in plus se clateste mai usor. In final, economie de 10-20% la aceste produse (suma deloc de neglijat). Si evident mai putine drumuri la cumparaturi/mai putine ambalaje aruncate ( Doar sa aveti atentie sa nu diluati prea tare ūüôā )

Invatam sa economisim apa pas cu pas

Economise»ôte apa – e din ce in ce mai poluata si scumpa. Dar cum sa fac asta?
E bine, dupa ce mi-am propus sa refolosesc cat mai multa apa in bucatarie si udat cu ea florile, am facut un experiment: lasat robinetul sa curga cat timp m -am spalat pe dinti. Sa curga, dar sa curga intr-un lighean. Am colectat asa cam 4-5l de apa.
Dar daca am face asta si cand spalam vasele?
In rest, am robinetele reparate, bazinul la toaleta nu are scurgeri, folosesc masina de spalat doar cand e  plina, toate astea duc la o usoara economie la apa.

Ce ramane consum mare: baia in cada. Asa ca vara fac dusuri mai scurte.

Si cu asta nu va mai bat la cap cu apa, am zis tot ce aveam de zis ūüôā

Lectii de finante personale pentru copii

 Consider ca dupa 6-8 ani copiii pot avea acces la mici pasi de educatie financiara. Privesc la cate drame sunt in jur si cate persoane cu datorii si imposibilitatea sa se descurce si imi dau seama ca aici sunt de vina in primul rand parintii si lipsa de educatie financiara.

 Cateva idei care imi vin in minte de jucat cu copiii sunt:

 1.  periodic o suma de bani de buzunar pe care sa ii cheltuie singur. Neaparat de discutat si mentionat ca acestia nu mai vin dupa varsta de 18 ani… fie o pusculita ce si-o sparge si cheltuieste cum vrea, fie o suma lunara etc. totul sa invete sa calculeze dar si sa vada ca a terminat banii deci nu mai are ce/cu ce.
 2. urmaritul banilor impreuna. Noi tinem cheltuielile scrise intr-un excel, asa ca stie ca prima data platim casa, apoi factura apa, electricitate, scoala, asigurare medicala  etc. apoi mancare, si abia in final  distractile (jucarii, iesiri, vacante etc)
 3. contul de economii  pe termen lung. Explicat avantajele de a avea un avans pt a cumpara o casa/obiect mare. Si ca daca are o suma de bani si nu stie ce sa faca cu ea, de pus acolo si nu cheltuit aiurea este cea mai buna decizie
 4. trait din propriile castiguri. Da, regula de a nu cheltui mai mult decat castig e musai de invatat – de aici apar majoritatea problemelor financiare personale. Din moment ce acest principiu este inteles, viitorul pare mult mai simplu, chiar si dupa unele derapaje.
 Pentru asta, un joc simplu cu copii de 12-14 ani unde sa faca simulari: castig 1000, platesc 50 aici, 100 acolo, dar neglijez si sar la suma pt distractii cu 200=>ce se intampla la finalul lunii?
 5. libertatea de decizie. Eu implic in piata la cumparaturi si oferit de ales intre produse identice dar cu pret similar.
 6.Pt adolescenti: ce este un imprumut, ce e aia dobanda si comisioane platite, cum se plateste inapoi. Calculat cat vine de returnat in plus (mers si facut o simulare la banca, ca si cum familia ar vrea un imprumut) , simulat 1-2 luni cu scos din buget echivalentul ratei; apoi discutat ce investitii merita cu imprumut (de genul un curs de calificare ce va aduce salariul marit cu 300 si va putea acoperi o rata de 200 pt banii platiti la acel curs).
 7. Incurajat adolescentii de a gasi o sursa de bani. Da, de la liceu pot face meditatii cu alti copii/babysitting/crescut iepuri/ajutat parintii la activitati de weekend ce aduc banuti/gradinarit/mers impreuna la o piata mai departe pt surse mai ieftine etc

Frustrarile….simplificarii

Din categoria simplificare intra si sa invat cum sa accept lucrurile asa cum vin. De data asta sa discut despre frustrari. Cum lasam frustrarile sa vina si sa plece? Cum invatam sa le acceptam cu seninatate toate restrictiile si neajunsurile si  neimplinirile usuale? Si mai ales, cum acceptam si pe cele aduse de viata simplificata, unde deja renuntam zi de zi la  componente din viata noastra, pe langa stresul/treburile casnice/neimplinirile vietii profesionale/copii ce ne cer atentie in  fiecare minut etc?
Si colac peste pupaza cand cei din jur nu sunt complet de acord cu simplificarile si eforturile… CE FACEM?

Letting go…letting go:

Cateva intrebari la care sa ne raspundem legat de fiecare frustrare….
1. discutie cu noi insine daca acel lucru merita in viata  noastra (sa ma expun la acelasi sef certaret, sa trec prin  aceeasi strada unde cainii ma ataca, esecul unui examen etc)
2. problema cauzeaza mai multe dureri de cap decat fericire?
3. rezultatul ne aduce libertate sau nu?

Suna cunoscut? da, procesul de schimbare a vietii nu e unul usor. Comoditatea  e cel mai mare dusman al nostru.

Pe mine m-a ajutat sa imi scriu si adun cele ce ma frustreaza cel mai mult:

1. cand imi dau seama ca de ceva ani tot triez si simplific si tot am casa plina de…inutilitati
2. cand oamenii critica sau nu inteleg dar invidiaza: vai, dar tu ai bani
3. cand am prea multe de facut
4. cand copilul a mai tocat 10 de hartii in 10000 de piese
5. nu am suficient timp pt a inlocui si simplifica
6. renunt la hobby-uri pt treburile cotidiene (piine/udat florile/spalat aragazul dupa ce a fiert  gemul pe aragaz si pe anga aragaz etc)
7. cand colegul de birou ma considera ciudata
etc

Si lista ar putea continua. Chiar daca nu vi se aplica 100 la suta stiu ca si voi puteti adauga muulte…

Ce ma ajuta in situatii din astea? sa imi aduc aminte periodic ca e alegerea mea si ca asta mi-a dat o libertate financiara  si o liniste a zilei de miine.
Apoi sa imi dau seama ca nu situatia in sine e o problema ci ca le vreau pe toate sa iasa din prima. Da, inca mi-e greu sa imi accept esecurile…Rational e simplu, practic ma simt …ratata.
Ce ma mai ajuta: sa identific ca visele mele si scopul meu nu este si nu va fi niciodata afectat de cei din jur. Stiu si accept ca ceilalti au altfel de dorinte.
Sa descoper persoane cu scopuri asemanatoare. Sa invat din indoielile si hopurile lor. Sa invat din simplitatea lor.
Sa renunt la unele lucruri prea solicitante. Da, e o perioada cand nu sunt in stare sa mai fac piine. Nu e nicio problema daca mai cumpar saptamanal una.

Si mi-am dat seama ca mai am de lucrat cu
-faptul ca nu imi pasa de parerea celorlalti fata de mine, ci de parerea mea si a copilului fata de mine
-sa accept ca am lucrurile neterminate
-sa spun si NU.
-sa imi recunosc limitele
CU MINE.