Category: gradina
Ce plante de interior sunt recomandate?
Ca aerul in oras e poluat o stim. Ce neglijeaza multi e ca in apartamente e de de 2-5 ori mai poluat, o data de faptul ca noi consumam oxigen si producem CO2 iuri dar si de multitudinea de produse chimice de menaj, plasticele din casa inclusiv din haine, produsele din constructii, vopselurile mobilei folosite etc etc.
Am tot scris ca cel mai eficient e sa folosim mai putin poluanti: igiena casei o fac cu apa, fara parfumuri, fara obiecte de decorat care sa mentina praful, aerisit temeinic. Si totusi iarna nu ne iese la fel de bine aerisitul ca vara, asa ca m-am uitat ce plante sa iau de apartament, mie si prietenelor cadou:
Bambusul. O planta usor de intretinut, cu multe frunze si care cresc marir epede. Acum sunt o gramada de variante care nici nu au nevoie de pamant si se descurca in vaza cu apa dar eu recomand palmierul bambus. De udat se uda la cateva zile.
Ficus . Poate cea mai intalnita planta decorativa din casele romanesti, indura diferente de temperatura, daca e umbra si nu are soare direct, daca e udata mai rar, daca e jumulita de pisica sau copii, etc. Variantele sunt atat de diverse incat sigur veti gasi una sa va placa. Ca si palmierul de bambus creste mare si cu frunze multe va produce suficient oxigen.
Dracaena. O alta planta doar cu frunze, care nu are nevoie de descriere pentru ca o vedem des intalnita in casele romanesti.
Gerberele sunt mai pretentioase ca au nevoie si de soare, dar va rasplatesc din plin cu flori. Se pare ca frunzele cu peri colecteaza multe din impuritatile din aerul casei.
Iedera. Asta se poate tine si pe balcon si creste deasa si mare si poate aduce o zona umbroasa in balcoanele deschise, dar si in interior. Se inmulteste usor din ramuri, si pentru cine nu vrea sa dea banii pe ea poate rupe niste ramuri de iedera din padure si sa o puna la inradacinat in apa, sau sa aduca cu tot cu radacini direct.
Aloe vera. Eu am primit-o cadou de la o vecina ce se muta. O ud rar, vecina a si scris pe ghiveci sa nu fac exces de zel, iar frunzele se pot folosi si in cosmetica/alimentatie.
Nu va fie frica de ele. Mitul sa nu tinem plante in dormitor ca ne mananca oxigenul noaptea si murim asfixiati a fost redus din 1900 din spitalele din Franta (problema era la flori, gen crini, cu miros puternic si cu mult polen si la alergici asta e agravant) – de fapt plantele cu frunze consuma f. putin oxigen noaptea pt ca activitatea lor este redusa la minim, mai mult CO2 produce colegu’ de pat. Profitati de plante si produceti si niste oxigen, avem nevoie.
Sigur mai sunt si alte plante. Nu uitati ca puteti sa le faceti cadou. Voi de care stiti ca reduc poluarea si produc oxigen?
Cum imbogatim solul din ghivece si jardiniere
Am primit intrebarea asta de la prietene. Zilele astea cu vreme asa frumoasa a dus mai multa lume ca de obicei sa petreaca gradinarind pe balcon. Pe alocuri achizitionarea de pamant nou fertil e imposibila, asa ca incepe sa fie refolosit cel care este deja si tare ma bucur de asta, chiar daca nu apreciez si conjuctura.
Dupa un an, pamantul din jardiniere este obosit si cu prea putini nutrienti. In gradina/padure ciclul natural de frunze uscate/iarba uscata/gaini / rame imbogateste natural cu nutrienti solul dar asta nu e posibil asta si in ghivece – mai trece o cotofana pe la noi prin balcon dar m-ar deranja rau sa vad ca se gainatzeaza fix in petuniile mele. Asa ca se vede usor ca pamantul nu mai e negru negru ci gri, pe alocuri capata o crusta alba (de la sarurile din apa de la robinet), si e nisipos/faramicios fiind lipsit de humusul gras.
Cum il imbogatim? cu surse de carbon si resturi vegetale. Ce am incercat si aparent a functionat bine acasa:
– carton. Pun pe fundul ghiveciului si adaug peste pamantul vechi. Merge folosit carton de la cutii necolorate, de la cutiile de oua (ala necolorat evident), ala din interiorul hartiei igienice. Nu puneti doar la baza, puteti adauga si treptat ceva carton maruntit (inmuiati-l in apa, si in cateva minte devine usor de incorporat in sol)
– rastorn ghiveciul vechi si curat vechiul pamant de radacini si resturi, arunc radacinile si pamantul care imi ramane il amestec intr-o galeata/lighean ( unde se poate 😀 ) cu resturi vegetale: frunze obosite de la salata sau de la ridichi dar bine maruntite, coji de banane maruntite (fara numar faranumaar, bananele contin potasiu si asta ajuta sa dezvolte plantele) , cateva linguri de epsom salt ca sursa de magneziu, zat de la cafea (stiu ca se spune ca modifica ph-ul dar in cantitati moderate face bine iar schimbarea ph-ului e temporara pt doar 2 maxim 3 sapt asa ca am adaugat tot zatul colectat din ce bea sotul din ultimile zile plus udat pamantul cu apa in care spalam cescutza lui de cafea) , coji de dovlecel si morcov si castravete si mar la fel de bine maruntite. Maruntirea asta are o importanta si de aia o repet sa nu o sariti: va grabi descompunerea si aduce la omogenizarea pamantului.
-resturi si frunze de urzici. Si astea maruntite. Cred ca e planta cea mai complexa ce poate fi folosita asa de usor in gradina dar si in mancare. Poate fi si resturile de la urzici gatite, inclusiv apa de la fierberea lor (desi apa aia e buna de baut, rece, cu putina miere, e ajutatoare pt cei cu tuse si probleme respiratorii)
-fertilizanti din comert. Desi daca tot ajungeti in supermarket, luati si voi un sac de pamant nou nu sariti la fertilizanti si amestecati pamantul no u cu ala vechi, undeva la 50% 50%
-umezesc solul asta si amestec de 2-3 ori pe zi ( sunt acasa, ce o sa fac toata ziua daca nu sa amestec in pamant? da, mai stau ce stau tolanita la soare pe scaunul din balcon dar mai si ma ridic sa amestec la pamant cam ca in mamaliga).
-udat cu apa in care spal carnea. Apa asta contine resturi de sange si anumite minerale. Atentie, cu apa rece de la spalat sangele, nu cu fierbinte ca are si urme de grasime – cum noi deseori avem carne de tzara si taiata artizanal, carnea are mult sange asa ca o spal in 1-2 ape, sau las la dezgetzat in ligheanul cu apa – asta e o apa perfect de udat
-apa in care spal legumele si fructele, resturile de smoothie. De obicei le spal intr-un castron mare asa ca am cu ce. Deseori am legume si fructe bio asa ca nu am de ce sa ma ingrijorez ca ar fi apa cu pesticide sau cine stie ce.
-resturi de bere sau de iaurt. Ambele contin probiotice utile solului, asa ca bea rar sotul o bere dar eu ii scurg sticla la flori… merge si apa cu care clatesc paharul de bere/castronul de la iaurt.
In 2-3 zile pamantul amestecat asa e numai bun de folosit, desi nu o data am pus direct fara sa il las sa astepte, si udat cu ce aveam de udat ocazional (resturi de bere, resturi de cafea, resturi de iaurt si apa de la clatit recipientele acestora) si dupa aia.
Intr-o zi o sa imi iau rabdare si o sa pozez ce am semanat (iar am sarit calul, dar nu e bai, impart si la vecine si prietene). Nu mai am gradina inchiriata dar tare am inverzit balconul …
Dumnezeu se descurca mai bine in gradina decat mine
Am fost plecati 3 sapt si gradina a ramas la mana Domnului. Si se pare ca s-a descurcat mai bine decat perioada cand mergeam de 4-5 ori pe sapt. : rosiile atarna de greutate, am si mancat cateva pe loc, zmeura iar a inflorit si rodit, am umplut 3 pungi de pastai in congelator, cartofii ce i-am plantat acum o luna au frunze pana la genunchi, hreanul e plin frunze (chiar, se mananca frunzele? cum?) , kale am de dat si la vecina, iar castravetii, oooo, castravetii i-am pus prea des si s-au intins peste jumatate de gradina si au rodit ca am cules o sacosa si inca mai e de cules.
Doar ca nu stiu ce sa fac cu castravetii asa mari: sunt inca verzi dar plini de seminte deja – si mai ales ca sunt multi. Aveti ceva propuneri indecente cum sa mananca castravetzoii?
Cultiv si spanac in jardiniere
Ce am descoperit in 2017 e ca pot cultiva spanac si in balcon si in casa, si pe balcoanele umbroase, si in lazi si in jardiniere sau ghivece!
Bon, habar nu am de ce in ultimii 5 ani nu am semanat spanac. Niciodata!. E drept ca noua nu ne place mancarea de spanac si numai ideea ne starneste piele de gaina ( nu ne place aspectul si structura) .
Ideea cultivarii mi-a venit dupa ce am mancat o tarta cu branza si spanac (quiche) dat si pentru ca am consumat proaspat cateva frunze ascunse printr-o salata si de aici m-i s-a aprins beculetul. Asa ca am decis sa incerc sa cresc spanac, nu multe frunze dar suficient cat sa ridic nutritional si sa diversific aroma salatelor. Pentru asta in ultimile 2 luni am citit din cartile si linkurile mele si despre planta asta si in final am ajuns sa inteleg ca spanacul e o planta absolut usor de cultivat, mai usor decat salata sau decat petuniile.
Ce are nevoie spanacul?
- nu prea mult soare
- nu prea multa umbra
- pamant gras dar nu prea gras
- apa multa dar nu prea multa
- ghivece nici inalte nici joase (de 2 palme)
- ferit de inghet si de soare puternic
Simplu, nu?
Ghivecele folosite de mine au fost cele existente in dotare: lada de lemn, jardiniera de plastic, ghiveci rotund de plastic. Adancimea de pamant pentru radacini e estimata la 20cm. Musai cu gauri sa aiba pe unde sa se scurga excesul de apa ( de vreo 2 ori am pus cateva conuri de brad la baza si apoi pus pamant, pt a permite aerul sa circule, dar daca aveti coji de nuci de cocos, si ele sunt minunate)
Pozitionarea ghivecelor depinde de perioada anului. Cum am semanat primavara, am pus intr-un loc unde au lumina dar nu soare 100%. Peste vara voi semana in coltul umbros al balconului, iar la toamna voi pune ghivece fix in locul cu maximul soare. Pentru cine are pervaz si le tine in casa, o perdea poate filtra daca e prea mult soare.
Spatiul intre plante e de 3-4 degete. Cum eu planuiesc sa tund des frunzele fragede (baby spanac), am lasat spatiu mai mic.
Sol: eu am din lada mea de compost, dar merge minunat cu orice pamant de flori sau de padure.
Seminte: am de la Agrosel, cred ca 1 leu plicul. Dar pentru la anul las o planta in soare sa infloreasca si o sa ii culeg semintele. Am semanat la 2-3 degete distanta, am acoperit cu un pic de pamant (sub 1 cm strat), udat si asta e.
Temperaturi: de la 5 grade. Cand a dat inghetul acum ceva saptamani am protejat semintele cu jumatati de sticla de plastic taiate si cu gura in jor. Intr-un final si cele din afara sticlelor au germinat dar mai greu. Cica se descurca daca sunt 5-30 gr, deci mare parte a anului.
Incolteste in 2 saptamani. Dupa inca 3 incep sa recoltez frunze.
Udat: din belsug dar nu pe frunze, pamantul sa ramana umed cateva zile. Asa ca cine poate acoperi solul cu paie/resturi vegetale…minunat (mulcire).
Nu am fertilizat. Apa de la spalat legume, fructe, carne a ajuns sa il ude.
Recoltare: la 50-60 zile de la semanat, cand planta dja are 5-6 frunze: rup cate 2 cele mai mari s. Ba chiar incantata de rezultat, o sa seman la fiecare 3 saptamani sa acoper perioada mai lunga. Recoltew frunzele mari din exterior prima data, ca altfel ocupa spatiu.
Daunatori: doar melcii si omizile dar din astea nu in balcon si nici pe pervaz.
Cate recolte? pai chiar 5-6! pentru ca tund frunza cu frunza! ba as putea semana in acelasi ghiveci inainte cu o saptamana de recoltarea finala!
Cica daca are multa caldura si soare va inflori si frunzele sunt mai atoase.
Alimente cu zero calorii sunt un mit fantastic de atragator
Daca pana in 1989 noi romanii eram sub nutriti (eu nu, multumita eforturilor sustinute ale bunicilor ce aveau permanent in ograda vaci, porci, minim 100 gaini, gradina, beci si pod plin chiar in perioada fara electricitate), la 30 de ani dupa am ajuns o tara de supraponderali. Obezitatea e in floare si bolile cardiovasculare cauza a peste 60% din decese si se pot preveni prin mici pasi..
Nu e nicio sansa sa scoatem placerea de a manca din romani, dar as vrea sa atrag atentia la placerea indoparii altora (si nu numai la copii, ci si la musafiri, rude, prieteni etc) asa ca am adunat in ultimii ani o colectie de alimente valoroase cu …. aproape zero calorii ce pot corecta fix acest risc fara sa atacam si sa renuntam la placerea meselor.
De fapt, ce inseamna zero calorii? Realitatea e ca singurul aliment cu zero calorii e apa pura (daca are bacterii sau alge sau urme de proteine s-ar putea sa fie si acolo vreo juma de calorie 😀 ) – asadar apa e singura zero calorii.
Dar pe langa apa exista alimente care in procesul de digestie consuma suficient de mult incat sa balanseze aportul si in final corpul ramane cu aproape zero calorii dar un cumul valoros de vitamine, enzime, minerale. Aceste alimente ajuta in curele de slabire cand INLOCUIESC bombele calorice traditionale numite sarmale, salata beuf, fripturi etc.
Bon, o sa adun aici cateva alimente la indemana ce au calorii aproape zero; lista o voi updata in timp si sper sa ma tin cat pot de ea:
- frunze gratis din natura: frunze de papadie, urzici, leurda, untisor. Si stiu sigur ca putem continua.
- fructele de padure. Daca stiti prin paduri de unde sa le culegeti, atunci faceti-o, dar aveti grija sa nu distrugeti tufisurile sa ramana si pe la anul. Padurile romaniei sunt generoase in fructe valoroase: catina, merisoare, zmeura, mure, fragute, coacaze, coarne, merisoare, afine, etc etc
Congelati excesul – la iarna pot compune un smoothie minunat.
- familia cruciferelor. Mai exact verze albe, rosii, de bruxelles, radichio, brocolli, conopida, varza chinezeasca, kale, hrean etc. etc. Crude sau murate (evit gatitul si potentez produsele crude) au calorii suficient de putine incat … o cina cu acestea (salate, dar fara adaos de maioneze) sunt cine cu cateva zeci de calorii, consumate de altfel in tocatul si pregatitul salatei.
- familia dicotiledonatelor. Stiti de castraveti, dar stiti si ca dovlecelul poate consumat la fel in salate?
- frunze gen spanac, ceapa verde, usturoi, andive, patrunjel, leustean, marar, salatele verzi, cresson, rucolla, macris, loboda, frunzele asiatice, frunze de morcovi si frunze de ridichi etc. etc. Frunzele verzi. Chiar si frunzele rosii de loboda sau de sfecla rosie.
- citrice. gref, si lamaie. Ok, au si zaharuri dar putine (mai putin decat portocalele si mandarinele).
- radacinoase: sfecla rosie, telina, ridichi, topinambur, radacina patrunjel etc. Rezista bine iarna, si se consuma si frunzele in salate.
- fasolea verde. Fiarta musai (nu se consuma crude). Ciupercile se consuma si crude dar si marinate.
- rosii si ardei. Ceapa si usturoi.
- mere si pere si prune. Aceste fructe au insotit poporul roman de mii de ani… se pare ca si caisele si zarzarele ar fi dar nu am cautat informatiile.
- alge. Si nu luati ca mine chlorella pudra 😀
- Ceaiurile de plante au zero calorii. Plante culese, sa se vada frunzele, nu cele la pliculete pt ca unele sunt indulcite si nicintr-un caz cele imbuteliate.
- germenii de seminte
Ce remarcai eu la alimentele astea? culorile vii!
Suficient? nu. Doar cu aceste alimente putem trai cateva saptamani-luni dar pe termen lung nu e o alimentatie echilibrata pentru ca bogata in vitamine, minerale, enzime, apa de calitate, glucide, dar nu in proteine si nici in grasimi: e nevoie sa le balansam si completam cu alte alimente, consistente.
Dar aceste alimente pot aduce beneficii minunate fix celor 60% din primul aliniat (mai ales daca mergem sa le culegem singuri 😀 pentru a combina miscarea cu necesarul),si pot creste speranta de viata cu 10-20 de ani fara a aduce pe la medic, si de ce nu, usureaza bugetul.
Daca mai aveti idei, va astept!
Momentul de simplitate si vitalitate
E un filmulet pe care il vad a 3-4 a oara: niste oameni ce s-au mutat din oras in sanul naturii si langa zane. Nu le-ati vazut? nici eu, dar daca exista zane, sunt sigura ca ei le vor intalni acolo.
Hjertefølgerne / The Heart Followers from Deadline Media on Vimeo.
Sfarsit de gradinarit 2016
Incet incet se duc plantele din gradina. mda…cam asta a fost 2016 in gradina.
Ultima zmeura nu s-a mai copt, am mancat-o asa, rozalinda si acra. Incep frunzele sa cada de pe plante, si raman betele stinghere.
Am cules ultimile pastai, am fiert boabele astea mari si mancat cu sare si ulei de maslina de la grecul din vecinataturi. Ador mancarurile simple, iar la boabele proaspete se simte savoarea.
Mai am cateva pastai de mancare, poate o mana de pastai.
Urzici voi mai pune cateva pungute in congelator, poate in weekend fac si un piure de urzici cu mamaliguta si ou ochi. Ultimile galbenele sunt la uscat si ele.
Dupa cele 2 grade de asta noapte castraveciorii nu mai au nicio sansa, cred ca aveam asteptari de la ei pana la Craciun (si daca vremea ar fi fost prietenoasa, aveau castraveciori mici sa creasca pana atunci! ) . Partea buna ca nici limacsii nu mai supravietuiesc temperaturii joase asa ca verzele se vor descurca.
Mai am niste dovleci placintari, 2 mari cat capul meu si vreo 5 cat pumnul, mai am niste frunze amarate de de kale, marar,patrunjel, macris, limba mielului, un mixt minunat de salata de seara .
Nu am curaj sa umblu la radacina napillor, dar plantele arata viguroase, chiar daca nu au inflorit. Si mai am si 3 cuiburi de cartofi intarziati, i-am pus in august 🙂 .
Incep sa adun cartoane si sunt pregatita material (dar nu psihic) sa acopar gradina pentru iarna.
O sa imi fie dor de gustul frunzei mancat pe loc. O sa imi fie dor de galetile cu apa la udat. De mainile pline de pamant.
Va fi un alt an la anul, altul mai bun 😉 – am invatat sa apreciez ce imi da natura, sa consum si ce creste spontan. Am invatat ca si chimicalele in momentul decisiv ajuta (vezi granulele albastre contra limacsilor).
Mai trec pe langa trandafirul din vecini, cel ce l-am jumulit toata vara pt petale uscate si pt dulceata de trandafir. O sa il jumulesc si de fructe, intr-o zi.
Grow your food. Just grow something
Cel mai usor de a ne imbunatati viata si a imbunatati viata orasului nu vine nici de la presedinte, prim ministru, politicieni sau oficialitati, ci de la noi. Si cel mai simplu mod de a schimba lumea este de a actiona. V-ati gandit ca cea mai la indemana actiune este de a planta ceva? Imi ia 10-20 minute in a planta un copac, 5 bulbi de ceapa in in containere, 10 flori in jardiniere, 20 fire de salata sau plante aromatice etc. niste pasi simpli si imediati, ieftini, la indemana, cu un impact mai mult decat puteam sa il concep. Pentru ca prin faptul ca imi cresc singura ceva din mancare reusesc sa:
– merg mai rar la supermarket. Trec mai rar pe la marile companii poluate si poluante, am produse proaspete imediat (5 frunze de busuioc in salata zilnic, rosioare sezonier, rozmarin si menta am uscat si pe iarna etc)
– gradinaritul este un hobby dar e si miscare, e sanatate psihica dar si fizica. E mare minune sa vad dintr-o samanta salvata dintr-o rosie anul trecut crescand o planta.
– mai putine chimicale in cresterea plantelor. Ok, cumpar granule contra melcilor in perioadele ploioase colcaie in gradina….
– m-am imprietenit cu alti “micro-gradinari” pasionati. Facem schimb de seminte, de idei, de rasaduri, de solutii etc. E un grup confortabil, cu discutii pe aceeasi unda
– ma simt bine ca nu sunt doar un parazit al planetei 🙂 : produc si ceva oxigen, compostul imi scade cantitatea de deseuri produse si amprenta de CO2 pe planeta, produce un pamant fertil.
– nu imi mai e frica de pierderea serviciului, stiu ca nu voi muri de foame (dar nici nu imi va fi prea bine….)
– am pregatit cadou cateva plante. Cadouri simbolice pentru persoane care stiu ca or sa aprecieze. Rozmarin din ramurelele tunse in ghivece, ghimbir incoltit etc etc.
– ies mai ieftin, traiesc mai ieftin
– suntem mai sanatosi.
Abundenta.
Fasolea e in floare continuu.
Mazarea o mananca melcii.
Castraveti culeg zilnic.
La dovlecei anul asta stau slab, i-au decimat limacsii, dar asa e natura. Ma multumesc cu gandul ca anul tercut am mancat zilnic din cele 2 fire de dovlecei.
Cartofii au fost in floare. A dat o ploaie in aversa, i-a daramat si innegrit, aparatent au murit dar suficient sa incep sa scormon in pamant dupa cartofi noi, asa ca de cateva saptamani asta mancam de 1-2-3 ori pe saptamana. Si uimitor, au inceput sa reiasa de acolo de unde nu ma asteptam (am lasat cate ceva pe ici pe colo,in pamant…) semn ca voi avea sanse sa mananc niste cartofi minunati si la toamna.
In locul celor scosi am pus niste rasaduri luate de-a gata, plus niste fasole boabe de pastai. Sper sa prind rodul pana vine toamna.
Dovlecii portocalii si telina se descurca impreuna.
Marar si patrunjel am din belsug, mananc zilnic si usuc si pe iarna.
Rosiile s-au adaptat si in gradina, desi surorile lor de pe balcon deja sunt mancabile.
Plasticul protejeaza rasadurile de vant si de melci – o solutie nemaipomenita pentru gradina.
Pentru la anul, daca mai am gradina asta planuiesc o sa mut capsunii mai in soare, si in locul de la umbra voi pune cartofii.
Topinamburul am uitat sa il pozez. E mare si harnic, nu ma asteptam sa se descurca cele cateva radacini ingropate din curiozitate.
Menta si lamaita le-am tuns in perioada de ploi. Credeam ca or sa iasa la fel de harnice, dar m-am inselat: au ramas pitice. Imi ajung de apele aromatizate de acum, iar ce tunsei e bine uscat pt ceaiurile de la iarna.
Asta e cu natura si gradinaritul, in fiecare ma invata ceva, altceva.