Sfarsit de gradinarit 2016

Incet incet se duc plantele din gradina. mda…cam asta a fost 2016 in gradina.

1Ultima zmeura nu s-a mai copt, am mancat-o asa, rozalinda si acra. Incep frunzele sa cada de pe plante, si raman betele stinghere.

 

 

 

 

 

 

6Am cules ultimile pastai, am fiert boabele astea mari si mancat cu sare si ulei de maslina de la grecul din vecinataturi. Ador mancarurile simple, iar la boabele proaspete se simte savoarea.

Mai am cateva pastai de mancare, poate o mana de pastai.

 

 

Urzici voi mai pune cateva pungute in congelator, poate in weekend fac si un piure de urzici cu mamaliguta si ou ochi. Ultimile galbenele sunt la uscat si ele.
Dupa cele 2 grade de asta noapte castraveciorii nu mai au nicio sansa, cred ca aveam asteptari de la ei pana la Craciun (si daca vremea ar fi fost prietenoasa, aveau castraveciori mici sa creasca pana atunci! ) . Partea buna ca nici limacsii nu mai supravietuiesc temperaturii joase asa ca verzele se vor descurca.
Mai am niste dovleci placintari, 2 mari cat capul meu si vreo 5 cat pumnul,  mai am niste frunze amarate de de kale, marar,patrunjel,  macris, limba mielului, un mixt minunat de salata de seara .
Nu am curaj sa umblu la radacina napillor, dar plantele arata viguroase, chiar daca nu au inflorit. Si mai am si 3 cuiburi de cartofi intarziati, i-am pus in august 🙂 .

Incep sa adun cartoane si sunt pregatita material (dar nu psihic) sa acopar gradina pentru iarna.

O sa imi fie dor de gustul frunzei mancat pe loc. O sa imi fie dor de galetile cu apa la udat. De mainile pline de pamant.

Va fi un alt an la anul, altul mai bun 😉 – am invatat sa apreciez ce imi da natura, sa consum si ce creste spontan. Am invatat ca si chimicalele in momentul decisiv ajuta (vezi granulele albastre contra limacsilor).

Mai trec pe langa trandafirul din vecini, cel ce l-am jumulit toata vara pt petale uscate si pt dulceata de trandafir. O sa il jumulesc si de fructe, intr-o zi.

2

Grow your food. Just grow something

Cel mai usor de a ne imbunatati viata si a imbunatati viata orasului nu vine nici de la presedinte, prim ministru, politicieni sau oficialitati, ci de la noi.  Si cel mai simplu mod de a schimba lumea este de a actiona. V-ati gandit ca cea mai la indemana actiune este de a planta ceva? Imi ia 10-20 minute  in a planta un copac, 5 bulbi de ceapa in in containere, 10 flori in jardiniere, 20 fire de salata sau plante aromatice  etc. niste pasi simpli si imediati, ieftini, la indemana, cu un impact mai mult decat puteam sa il concep. Pentru ca  prin faptul ca imi cresc singura ceva din mancare reusesc sa:

– merg mai rar la supermarket. Trec mai rar pe la marile companii poluate si poluante, am produse proaspete imediat (5 frunze de busuioc in salata zilnic, rosioare sezonier, rozmarin si menta am uscat si pe iarna etc)
– gradinaritul este un hobby dar e si miscare, e sanatate psihica dar si fizica. E mare minune sa vad dintr-o samanta salvata dintr-o rosie anul trecut  crescand o planta.
– mai putine chimicale in cresterea plantelor. Ok, cumpar granule contra melcilor in perioadele ploioase colcaie in gradina….
– m-am imprietenit cu alti “micro-gradinari” pasionati. Facem schimb de seminte, de idei, de rasaduri, de solutii etc. E un grup confortabil, cu discutii pe aceeasi unda
– ma simt bine ca nu sunt doar un parazit al planetei 🙂 : produc si ceva oxigen, compostul imi scade cantitatea de deseuri produse si amprenta de CO2 pe planeta, produce un pamant fertil.
– nu imi mai e frica de pierderea serviciului, stiu ca nu voi muri de foame (dar nici nu imi va fi prea bine….)
– am pregatit cadou cateva plante. Cadouri simbolice pentru persoane care stiu ca or sa aprecieze. Rozmarin din ramurelele tunse in ghivece, ghimbir incoltit etc etc.
– ies mai ieftin, traiesc mai ieftin
– suntem mai sanatosi.

 

Abundenta.

Fasolea e in floare continuu.
Mazarea o mananca melcii.
Castraveti culeg zilnic.
La dovlecei anul asta stau slab, i-au decimat limacsii, dar asa e natura. Ma multumesc cu gandul ca anul tercut am mancat zilnic din cele 2 fire de dovlecei.
Cartofii au fost in floare. A dat o ploaie in aversa, i-a daramat si innegrit, aparatent au murit dar suficient sa incep sa scormon in pamant dupa cartofi noi, asa ca de cateva saptamani asta mancam de 1-2-3 ori pe saptamana. Si uimitor, au inceput sa reiasa de acolo de unde nu ma asteptam (am lasat cate ceva pe ici pe colo,in pamant…) semn ca voi avea sanse sa mananc niste cartofi minunati si la toamna.
In locul celor scosi am pus niste rasaduri luate de-a gata, plus niste fasole boabe de pastai. Sper sa prind rodul pana vine toamna.
Dovlecii portocalii si telina se descurca impreuna.
Marar si patrunjel am din belsug, mananc zilnic si usuc si pe iarna.
Rosiile s-au adaptat si in gradina, desi surorile lor de pe balcon deja sunt mancabile.
Plasticul protejeaza rasadurile de vant si de melci – o solutie nemaipomenita pentru gradina.

Pentru la anul, daca mai am gradina asta planuiesc o sa mut capsunii mai in soare, si in locul de la umbra voi pune cartofii.

Topinamburul am uitat sa il pozez. E mare si harnic, nu ma asteptam sa se descurca cele cateva radacini ingropate din curiozitate.

Menta si lamaita le-am tuns in perioada de ploi. Credeam ca or sa iasa la fel de harnice, dar m-am inselat: au ramas pitice. Imi ajung de apele aromatizate de acum, iar ce tunsei e bine uscat pt ceaiurile de la iarna.

Asta e cu natura si gradinaritul, in fiecare ma invata ceva, altceva.

Si…punem si noi ceva pe iarna?

Tea m-a intrebat daca pun ceva pe iarna si ce pun. Ea s-o referit la ce alimente sau conserve fac, eu ma gandesc ca e musai pun si bani 🙂 ( de ex. eu platii la electricitate in avans … )

Draga Tea :). Pun, evident. Ca principii, vazui ca iarna unele alimente sunt scumpe, si de 20 de ani de cand sunt independenta si autonoma o simtii pe pielea bugetului meu.  Ca spatiu de stocare: pot stoca in 2 din cele 3 rafturi din congelator ca unu imi ramane pt inghetate si carnuri, am 2 rafturi pe usa din frigider, am ceva spatiu in dulap, dar nu mult. In plus, de ani de zile fac meniu si lista de cumparaturi cu ingrediente si cantitati asa ca deja stiu sa estimez ce voi consuma in cele 3 luni de iarna ( eu le-am numarat ca fiind suficient sa estimez pentru meniul a 10 saptamani de iarna, ca unele se vor termina de consumat si in sapt 11 -14 adica la sfarsitul lui februarie – 1 martie am frigiderul sexy).
Ce am pus in ultimii ani si ce voi pune:
ierburi uscate ce le am in exces din gradina/containere si ce le consum iarna in ciorbe. Ca doar le am. Marar, patrunjel, busuioc, leustean, oregano – nu am mai cumparat nimic la plic de mult timp. Le tund cand sunt la apogeu ( ca acum), ca ele se regenereaza, le spal si pun intre prosoape si astept.
ierburi congelate. Adica am mai pus si frunze de telina si de leustean in congelator.
plante din flora spontana. Mai exact culese din padure. Am uscat deja cateva maini de urzici, petale de trandafiri, galbenele (desi pe astea le ud…nu mai sunt spontane, da? ). Formez un mix perfect pt ceaiuri, asa ca nici din asta nu am mai cumparat. Mai contribui cu lamaita si menta ( din gradina, evident), si uite cum nu am mai cumparat nici ceaiuri de ani de zile.
gemuri. Anul trecut avui coacaze in exces ( 3kg) si facui un jeleu. Am mai facut anul asta gem din capsuni ( cumparate) facut fara zahar, am mai facut dulceata din cirese si visine, o sa mai fac un magiun de prune si poate de caise.  Cu ani in urma am mai facut un gem din …excesul de fructe cumparat ( am estimat prost si nu am vrut sa arunc cele 2-3 kg de fructe asa ca pepene, cu cirese, cu piersici au devenit un gem minunat ), iarna din portocale etc. Fac din fructele ce ne plac, fac cantitati mici, fac doar cand gasesc fructe f. coapte si ieftine!! Iau zahar cantitati mari (2-4kg) tot cand gasesc ieftin. Pana la urma si aici calculez un buget, un pret final.  Cantitate: 6-10 borcane.
– gogonele  murate, castraveti murati. Acu, am putine ce nu le consum din gradina, asa ca…cumpar, toamna, cand piata abunda si pretul e mic. Nu pun mult, 3-5 borcane, ca doar eu consum. Maxim un borcan cu varza tocata murata.
legume pt supe/ciorbe/tocanite in congelator. De fapt tocanite fac rar si alea ar fi…o mancare de fasolica. Cu ani in urma tocam si dadeam pe razatoare si puneam la borcan zarzavat la murat. Acum pun in pungute fix 10 portii, pt 10 saptamani de iarna. Din nou cumpar toamna cand piata abunda si pretul e mic si iau legumele ieftine! ce iarna costa mult: 5-10 ardei mici si patati diferite tipuri gen galbeni  + kapia, 1 telina frunze (sau mai multe frunze), 5 dovlecei mici, o mana zdravana de patrunjel etc. – toc la robot si pac in pungute. Nu pun ceapa sau morcovi sau chestii ce gasesc iarna si ieftin…
– in trecut puneam legume coapte la congelator. De ceva ani nu mai fac ca doar eu consum in casa si am redus consumul dar alta data profitam cand mergeam la tara la un gratar si …luam 10-20kg de vinete de pe drum ( negociem pret, da?? 😀 ) , ceva ardei, coceam in natura pe flacara pana se facea jaratecul pt carne, curatam pe loc si seara acasa le scurgeam si portionam si congelam. Tin minte ca intr-un an au fost vinetele mai ieftine decat cartofii asa ca am copt pe aragaz si congelat de avui cate 2 portii saptamanal pana dupa anul nou.
– in trecut puneam fructe congelate. Doar visine pusei cu ani in urma. Acum am pus cirese cateva pungi. Consumam putin asa ca nu cumpar vara si congelez… dar daca as gasi pret bun / sau de ar fi sa le culeg eu in natura atunci as pune niste zmeura, afine, catina, si sa le congelez in portii mici pt smoothie sau vreo prajitura. Consum rar smoothie ( si mai ales in postul Pastelui), si in ultimii ani cumparai cate o punga de fructe de padure congelate, si adaugai cate pun pumn la fiecare smoothie, asa ca daca am ocazia sa congelez ceva, voi congela aprox 1kg, maxim 2 kg de fructe.
-compoturi. Doar de prune in ultimii ani. Acum cu spatiu si mai mic de depozitare ( fara camara si fara toate dulapurile in bucatarie, nu vad loc sa pun borcane de compot)
miere. Cumpar de la o ruda. Consumam cam 8-10kg miere pe an.

Ce planuiesc: sa incerc sa fac rosii uscate la cuptor. Planuiesc. Ia sa scriu pe lista de cumparaturi rosioare mici si lunguiete, pt sambata de la piata….

grabirea incoltirii semintelor

Semintele au si ele bio-ciclicitatea lor, eu omul nevolnic le dadui epste cap. De fapt natura are ritmul ei iar semintele, ca si omul, s-au adaptat in decurs de sute de mii de ani. Ca sa grabesc incoltirea, la semintele culese cu grija din toamna si tinute intr-un servetel, cu eticheta, prin dulap, le trebuie o mica pacaleala: iarna. Asa ca le-am tinut in frigider cateva zile. Apoi le-am umezit si tinut in servetel cateva zile, si stropit cu apa sa mentin umezeala pentru a simula germinarea.

La unele seminte germinarea se vede in 2-3 zile ( in special la dicotiledonate: castraveti,  dovlecel, fasole), la altele mai mult. La primele semne de germinare ( chiar daca doar cateva seminte misca), le mutai pe pamant, si acoperit cu un strat de pamant usor presarat deasupra, bine maruntit si umezit.

Din gama NU faceti ca mine: pamantul de semanat se mentine umed ! altfel semintele cedeaza…. asa ca eu am bagat totul intr-o punga, sa aiba efect de sera, altfel uscate mor si nu mai e nicio sansa.

rasaduri in cartoanele de la oua

Peste iarna multe s-au schimbat la gradina din lazile de pe balcon: ne-am mutat in casa noua asa ca am regestionat totul. Plantele perene s-au descurcat si supravietuit iernii ( leusteanul, patrunjelul, capsunii); bucurie mare cand am vazut mugurii si verdele lor, iar cele anuale s-au topit in lazile de lemn, dar nu e bai ca le voi inlocui.
Primavara aceasta am inceput in forta, cu rasaduri pe mai multe planuri.
In februarie am pus seminte de rosii colectate de mine de la o planta ce s-a insamantat si descurcat singura, de acum 2 ani. Rosia asta nu o tin minte foarte productiva (face rosii mici, lunguiete, nu multe pe ramurici), dar mi-a atras atentia ca o gasii crescand din lada de compost, iar aroma fructelor m-a rasplatit iar asta a fost factorul decisiv. Semintele le-am pus intr-o cutie de plastic alaturi de ghimbir ( cutii primite de la o prietena farmacista, asadat deseu reciclat de la pastilute), dar cu ele am gresit de 2 ori: prima cu pusul langa ghimbir, o planta insetata, si a 2 a ca am  semanat inainte de mutare si zugraveli si am neglijat plantutele de rosioare… au murit peste jumatate dar uite cata personalitate au de s-au descurcat cateva!
Cu frigul din ultimile zile  nici nu regret ca am amanat gradinaritul, ca unele ar fi suferit crunt afara….

Apoi mai am de anul trecut niste seminte Agrosel, altele de la tzara, altele primite cadou din Polonia. Cum calul de dar nu se cauta la dinti ci se uda din belsug, am purces la insamantari in toate vasele de prin casa: cutii de la iaurt, de la masarpone, ghivecele vechi dar si… cartoanele de la oua. Faina idee: cartonul e compostabil, asa ca in loc sa ajunga in lada de compost il pun ca recipient pentru seminte umplut cu pamantul gras din lada de compost; cartonul regleaza umezeala perfect pt o germinare. Peste 1-2 saptamani o sa tai cu foarfecul fiecare alveola de carton sa le separ si o bag in ladita ce il asteapta ca atare, cu tot cu cartonul deja inmuiat, astfel ca nu deranjez radacinile plapande.

20160501_201714[1] busuioc, castraveti20160501_201721[1] busuioc

20160501_201730[1]rosioarele zvelte20160501_201755[1] dovleceii+ciboulette in carton de oua20160501_201808[1] castraveti si loboda in plastic20160501_201814[1] 20160501_201927[1] dovleceii+ciboullete dupa 1 sapt

Cartoanele le-am bagat in punga pentru ca nu gasisem tavita suficienta pentru colectare apa dedesupt, dar apoi am vazut si un efect de sera, punga fiind aburita, perfect pt a uda rar rasadurile. Nu e foarte ecologic cu punga dar e practic 🙂
Si abia e inceputul, anul asta m-am avantat 🙂 si am planuri pe mai departe.
Mai am pe balcon insamantat direct in ghivece laptuci, ce au mijit frunzulitele in ciuda vremii nabataioase printre capsunile de anii trecuti. Dar despre astea voi scrie alta data 🙂

Plantele care cresc la umbra

Ce putem  face in partile umbroase ale gradinii? Si mai ales, ce pot sa fac cu partea in umbra a balconului? Ce am crescut acolo?

In primul rand o sa descriu ce inseamna o zona umbroasa: umbra nu inseamna o pozitie unde e intuneric (sub un nuc  batran de ex. unde nici iarba nu creste) ci o zona care are lumina dar doar  1-2 ore pe zi de soare.

Intrebarea am gasit-o la cautarea de pe google: pot creste rosii la umbra? Nu. Fructele au nevoie de soare sa se coaca. Florile au nevoie de soare sa infloreasca. Planta va creste frunzoasa, dar va inflori greu si de rodit si mai greu iar pt niste fructe aromate si dulci e nevoie de soare. Asadar pentru zonele umbroase recomand plantele…pentru frunze, aromatice, salate, verze – acestea se descurca fara mari dificultati.

1. menta. Cred ca e planta cu cea mai mare productivitate in zone umbroase. Are nevoie de umezeala si de spatiu limitat deci e perfecta pentru containere; aveti grija ca e o planta invaziva

2. ghimbir. O planta care se descurca si fara soare, dar are nevoie de caldura si umezeala. Frunzele se pot pune in salate!, nu doar radacina se recolteaza…

3. spanac si salate si rucola. Toate tipurile.

4. familia verzelor, gulii, sfecle, etc.

5. ceapa si usturoi.

6. Condimente ca: patrunjel, telina, marar.

Tips & tricks

1.Daca balconul e umbros, vopsiti-l alb, nu va absorbi lumina ci o va reflecta iar plantele primesc ceva mai multa lumina indirecta.
2.grija la muschi si mucegaiuri – e suficient o aerisire
3. rabdare. Plantele cresc mai lent la umbra, frunzele vor fi mai inchise la culoare si mai mari

Ceapa verde pe timp de iarna

Pentru ca eu adaug frunze de ceapa verde constant in salate cred ca am descoperit modul cel mai usor in care sa le am proaspete si ieftin. Inspiratia a venit de pe pinterest dar a contat si neinspiratia de la pretul cepei verzi din piata asa am vrut sa incerc sa o produc pe pervaz. Si am reusit: am frunze verzi de ceapa si usturoi perfect pentru pus intr-o salata, pline de vitamine si enzime ca doar le-am cules cu 1 minut inainte.

Costurile acestei cepe sunt zero. Sau aproape zero.

Cultivatul asta vertical imi permite sa cresc si 100 de cepe!! (nu am avut eu asa de multe la dispozitie) pentru ca ele nu au nevoie de mult loc. Daca in gradina le spatiem, ceapa de frunze funtioneaza si inghesuita si in casa (sa nu fie insa peste 24-25 gr ca sufera), si pe balcoane unde sunt mai mult de 0 grade..

Am recuperat un bidon de plastic de 5l de apa.
Am recuperat niste cepe mici ce nu le consumasem dar deja dadeau mustazi verzi.
I-am dat gauri bidonului pe fund cu foarfecul ( sa aiba pe unde elimina excesul de apa) si pe la laterale cu lumanarea si foarfecul ( sa aiba pe unde scoate mustati cepile). Am pus straturi de pamant, cepele mici aliniate cu varful in exterior.
La final am ramas fara ceapa asa ca am mai infipt cativa catei de usturoi ce aveau si ei mustati verzi.

Ce am obtinut dupa 7 zile:

 

 

1 2 3
Cum ziua e inca scurta frunzele s-au lungit anormal de mult catre fereastra  dar nu e bai, le mananc asa pentru ca vor da alte frunze.

Recomand recoltatul numai frunzelor mari, cele mici se vor dezvolta in urmatoarele 1-2 saptamani.

Merge la fel si cu radacini de patrunjel si de telina puse toamna, si recoltat toata iarna, pana in primavara 🙂