Tratament de par, homemade

Profit ca seful e in concediu si am o pauza la munca sa povestesc despre tratamentul de par pe care mi l-am inventat inspirata de altii, ca o romanca adevarata ce sunt (si nu, nu e plagiat, pt ca mai mult de 30% e contributie proprie :D). Asa ca trageti-va aproape, luati o lingura si un borcan in urmatoarele 2 minute puteti sa
imi reproduceti  teza de doctorat.

Am amestecat intr-un borcan spalat, cald si bine uscat:
-ulei de cocos
-ulei de masline
-ulei de jojoba
-ulei de migdale
(cam 3-4 linguri din fiecare)
-si bonus, vitamina E uleioasa (aveam niste capsule uleioase de pe vremea lui pasvanti pe care alta data le puneam  in argila alba cand faceam masca de fatza dar cum fac masti rar si foloseam 2 capsule amarate, am decis sa pun pe toate in tratamentul de par ca expira acolo nefolosite)
Am tinut la cald pana s-a topit uleiul de cocos (langa oala de ciorba, se topeste f. repede pe la 25-26 gr) si am amestecat cu lingurita pt omogenizare. La racire nu se mai solidifica.

Cum il folosesc? il aplic pe pielea capului INAINTE de spalare: inmoi degetele in borcan, pun pe pielea capului si masez bine, dau cateva suvite mai colea, iar inmoi dejtele in borcan, iar masaj pe chelie butelie  etc.
Nu pun mult asa ca intra repede in piele/par (am si par decolorat blond deci are nevoie). Nu intind pe par – se contamineaza el de la gesturile mele.
Stau asa cateva ore (fac in weekend).

Efecte: un par mai “lucios” – evident, de la atatea uleiuri bune sau nebune. A indeprtat aproape complet de matreaza si mi-a calmat dermatita seboreica, un simptom cu care jonglez de 15 ani si care imi provoaca mancarimi dar si o inestetica matreata), promit sa mai dau mai atent prin toate zonele data viitoare. Nu rezolva cauza (la mine e si teren alergic) dar imbunatateste enorm aspectul.  Pot da si pe pielea de la marginea fetei, piele care e agresata de spalatul meu pe fatza zi de zi si unde pielea se descuameaza si mai mult.

Cum de am ajuns la combinatia asta de uleiuri? Pai dupa filozofeli pe net 🙂 si incercari:
-am ma incercat doar cu ulei de cocos. Destul de gras pt pielea capului meu. Am mereu in casa, bio
-am ma incercat cu ulei de masline. Se spala greu din par, a fost nevoie de 2 samponari. Am mereu in casa.
-am ten mixt. Pentru pielea mea uleiul de jojoba se preteaza f. bine pe post de demachiant, pt asta l-am cumparat, asa ca am luat din el. F. scump.
-uleiul de migdale este iar un ulei care nu incarca pielea si porii si hraneste parul, asadar il am in casa (nu e scump).
-ultima folie de vitamina E era pe expiratelea, i-am gasit locul in viata mea, si cumpar alta in curand.

 

Costuri? ies mai scump decat tratamentul de par din comert ce  il aveam anterior. Dar ies mai sanatos!! plus ca nu am niciun plastic nou in baie, niciun drum extra la supermarket.  Pe viitor renunt/reduc la uleiul de jojoba si raman cu mai mult ulei de migdale doar pt a vedea daca se poate mai ieftin.
Dar daca ma uit cati bani am dat la dermatologi si pe lotiuni cu cortizon sa am acelasi efect cu un produs homemade folosind ce am in casa, zau ca pretul este light.

Pe viitor discut cu Roxana sa vad daca recomanda vreun ulei esential sa adaug.

Jeansii se pot repara. Si e ecologic!

Articolul il scriu provocata de Natalia si sper sa ajute si alti cititorii preocupati de ecologie si de blugii lor dragi.

Parerea mea e ca blugii sunt pantalonii cei mai rezistenti din tot ce am purtat toata viata mea. Si nu doar datorita panzei de bumbac robusta,dar si pt ca i-am reparat iar si iar. Cine are peste 40 ani sigur a prins anii 1980- 1995, cand de nevoie reparam hainele (ca nu se gaseau!, cel putin in provincie era greeeuu…).
Cum se stie, producerea unei perechi de jeans costa (minim) 3781 litri de apa in ciclul complet: irigare cultura bumbac, prelucrare fibra, spalari acasa etc: http://www.levistrauss.com/sustainability/planet/water/ . E mult, tinand cont ca planeta trece prin dezechilibre climatice de zeci de ani. Sa mai adaug ca nimeni nu a masurat aici cata poluare e cu vopsire, stocare, ambalare in plastic, transport, magazine etc.
Ce se poate face? acum nu o sa  stam in fundul gol, zic. Sunt ceva solutii, de genul:
1. don’t buy too many jeans. 1-2 ajunge.
2. ia si alte materiale. de ex. pantalonii din panza de in crescut in Europa (una din culturile cele mai putin poluante)
3. ia de calitate si croiala clasica. O pereche de calitate va rezista indelungat
4. daca te-ai ingrasat/slabit / nu iti mai plac, vinde-i/doneaza-i. Nu ii tine inutil in casa.
5. repara-i.
6. recicleaza-i.
Formula pe care o urmaresc este RRR. RefuseReuseRecycle. Adica mai intai refuz. Cand e musai, folosesc cat mai mult. Altfel reciclez.

Despre reparatii (reuse) o sa scriu pe larg si cu poze, deoarece am reparat deja peste 50 de blugi la vecine si prietene, iar de reciclat…inca pe atatea :).
Pozele sunt culese de pe net, eu nu am pozat nimic din ce am reparat pana acum, dar o sa adun de acum incolo, si sper ca sunt educative si va ajuta sa intelegeti ce se mai poate face si ce rezultat se pot obtine si sa decideti singuri daca va ajuta sau nu, eventual sa contactati o femeie faina ca mine in jurul vostru sa repare. Costa putin, mai ales daca adunati mai multe perechi si duceti o data – mai complicat mi-a fost sa caut atzele potrivite si acul potrivit si sa montez masina, sa incalzesc fier de calcat etc. o data pornita am reparat si 7 blugi intr-o ora.

Deci ce se mai poate face la o pereche de blugi rupta?

1. reparat marginea de jos. Ia mai putin de o ora, pt mine care nu sunt profesionista. Daca sunt prea lungi, se taie partea distrusa si se scurteaza cu 1-2 cm. Altfel se poate adaug o bucatica de material asemanator, sau de ce nu, complet diferit.


2. in genunchi. Cine are copii de 4-5-6 ani stie la ce ma refer. Ia intre 10 min si 1 ora (mai lung e atunci cand decoram 😀 sau cand blugii sunt stramti si greu de bagat masina de cusut deci e nevoie de desfacut cusaturi si refacut cusaturi). Principiul e simplu: se adauga un petic pe interior si se coase zig zag sau liniar pt a-l fixa bine de blugi.
Se poate face si de mana – una din indeile de aici e facuta fara masina.

 
3. pus petice in exterior. Sunt unele haioase, termocolante. Se face asta si acasa cu un fier de calcat. Un petic costa 7-10 lei, dar daca aveti baieti de 3 -4 ani, va recomand sa comandati de pe net 20 de petice pentru ca le veti folosi 😀

4. facut pantaloni scurti. Aici faceti acasa 🙂
5. Purtati asa, rupti. E la moda.
6. carpit in fund/intre picioare.  Ia 10-30minute de gaura. Se adauga o bucata de material mai mare decat ruptura si se coase in zigzag. Am carpit peste tot 🙂 nu e nicio gaura in fund pe care sa nu o fi putut eu repara :)))
7. reparat buzunare rupte. Cel mai simplu e de anula buzunarul si cusut de restul pantalonului si asa i se da o intaritura (10-15 minute), altfel se descoase buzunarul, se adauga bucati ca la 2,3,4, si se fixeaza buzunarul la loc (asta dureaza 40min -1 ora, descusutul si cusutul la fel e time consuming)


8. fermuare metalice. Aici e simplu, mergeti pe langa pietele mari ca sigur sunt oameni care repara fermoare. La Big Berceni erau 3, unu afara la o taraba cu multe fermoare, altul in big, al 3lea undeva in hala. Acestia pot adauga un nou catzel culisant (nu stiu cum se cheama), sau chiar fixa 1-2 dinti metalici cu patente speciale. Ultima data am platit 5 lei de reparatie.
9. capsele. Se cumpara. De unde cumpar nenea are si un ciocan special si fixeaza – acum am capse de firma desi blugii sunt de nefirma 😀  Tot el taie capsa anterioara. Daca materialul e distrus, am rugat sa fixeze 2 cm mai colea. Ii ia 3-5 minute sa taie capsa veche cu patent si fortza si adaugat noua.
10. se pot largi/strange talia pt 2-5 cm. Se pot strange pe verticala daca ati slabit mult si vreti sa ii faceti skiny sau cum s-or numi aia strans pe picior. Aici ia cam o ora, mai ales partea de largit talie unde e nevoie de adaugat material (poate chiar mai mult).

 

FUGITI DE BLUGII ELASTICI!
Elasticul deteriorat (fie pt ca a fost tratat termic – e un plastic, da??, sau uzura in timp) pt ca este tesut in material nu poate fi reparat…s-a distrus forma blugilor si gata…

 

Si aici vedeti o capodopera pentru mine, gasita pe net: numar minim 3 reparatii 😀 – arta.

 

 

In urmatorul articol va pozez ceva chestii pe care le-am cusut din panza recuperata din blugi vechi  😀 – ceva-uri pe care inca le am acasa 😀

rasaduri in cartoanele de la oua

Peste iarna multe s-au schimbat la gradina din lazile de pe balcon: ne-am mutat in casa noua asa ca am regestionat totul. Plantele perene s-au descurcat si supravietuit iernii ( leusteanul, patrunjelul, capsunii); bucurie mare cand am vazut mugurii si verdele lor, iar cele anuale s-au topit in lazile de lemn, dar nu e bai ca le voi inlocui.
Primavara aceasta am inceput in forta, cu rasaduri pe mai multe planuri.
In februarie am pus seminte de rosii colectate de mine de la o planta ce s-a insamantat si descurcat singura, de acum 2 ani. Rosia asta nu o tin minte foarte productiva (face rosii mici, lunguiete, nu multe pe ramurici), dar mi-a atras atentia ca o gasii crescand din lada de compost, iar aroma fructelor m-a rasplatit iar asta a fost factorul decisiv. Semintele le-am pus intr-o cutie de plastic alaturi de ghimbir ( cutii primite de la o prietena farmacista, asadat deseu reciclat de la pastilute), dar cu ele am gresit de 2 ori: prima cu pusul langa ghimbir, o planta insetata, si a 2 a ca am  semanat inainte de mutare si zugraveli si am neglijat plantutele de rosioare… au murit peste jumatate dar uite cata personalitate au de s-au descurcat cateva!
Cu frigul din ultimile zile  nici nu regret ca am amanat gradinaritul, ca unele ar fi suferit crunt afara….

Apoi mai am de anul trecut niste seminte Agrosel, altele de la tzara, altele primite cadou din Polonia. Cum calul de dar nu se cauta la dinti ci se uda din belsug, am purces la insamantari in toate vasele de prin casa: cutii de la iaurt, de la masarpone, ghivecele vechi dar si… cartoanele de la oua. Faina idee: cartonul e compostabil, asa ca in loc sa ajunga in lada de compost il pun ca recipient pentru seminte umplut cu pamantul gras din lada de compost; cartonul regleaza umezeala perfect pt o germinare. Peste 1-2 saptamani o sa tai cu foarfecul fiecare alveola de carton sa le separ si o bag in ladita ce il asteapta ca atare, cu tot cu cartonul deja inmuiat, astfel ca nu deranjez radacinile plapande.

20160501_201714[1] busuioc, castraveti20160501_201721[1] busuioc

20160501_201730[1]rosioarele zvelte20160501_201755[1] dovleceii+ciboulette in carton de oua20160501_201808[1] castraveti si loboda in plastic20160501_201814[1] 20160501_201927[1] dovleceii+ciboullete dupa 1 sapt

Cartoanele le-am bagat in punga pentru ca nu gasisem tavita suficienta pentru colectare apa dedesupt, dar apoi am vazut si un efect de sera, punga fiind aburita, perfect pt a uda rar rasadurile. Nu e foarte ecologic cu punga dar e practic 🙂
Si abia e inceputul, anul asta m-am avantat 🙂 si am planuri pe mai departe.
Mai am pe balcon insamantat direct in ghivece laptuci, ce au mijit frunzulitele in ciuda vremii nabataioase printre capsunile de anii trecuti. Dar despre astea voi scrie alta data 🙂

Lectii dupa o vara de mini gradinarit

De cand am mini gradina pe pamant (ok, 50mp2, stiu) am invatat mult mai multe prin experienta.
1. lectia unu: urasc melcii. Dar zau ca ii urasc si ii omor cu placere atunci cand gasesc 3-4 cocotati pe acelasi fir de fasole… daca ma vor chema la tribunalul genocidului contra melcilor, atunci  stiti de ce. La anul voi incerca mai multe plante ce nu sunt iubite de melci: marar, patrunjel, cartofi, loboda,  condurasi, iar dintre bariere, cel mai bine functioneza plasticul.
2. lectia doi: Incet incet citesc despre sol si cum e cazul de tratat si manipulat. Daca ploua prea mult si apa musteste in zona funcioneaza sapat mici santuri printre plante sa drenez apa. Daca ploua prea rar fac santuri si plantez in vaile santurilor ca se mai aduna apa/umezeala/roua; daca e solul lutos si se usuca mult: mulci si compost, mulcirea ajuta sa scada evaporarea rapida in razele soarelui.
3. sa plantez ieftin. Oricum fac 50% 50% cu melcii
4. ce daca plantez ieftin, sa plantam ce mancam!! Daca noi uram fasolea verde… apai la anul sigur sa nu mai pun juma de teren cu fasole verde, cum facui anul asta  :))
5. buget. Buget. Sa nu cumpar compulsiv, sa caut ce mi-ar reduce bugetul de mancare saptamanala. De ex. degeaba m-am chinuit si dat bani pe salate, ca limacsii au mancat haplea tot; mai bine las papadia si o recoltez
6. sa plantez plante locale. Da, am colectat seminte de gogosari dar acestia au nevoie de soare soare soare… intr-un final au inflorit dar… nu e suficient. Conditiile de crestere coordoneaza planta.
7. seminte. In continuare voi cumpara ieftine, dar macar o parte le colectai de anul asta….
8. compost in continuare. Da, pot produce pamant singura pe balcon, din resturi, poate la anul o sa imi iau si niste rame pe balcon… sau mai bine nu 🙂
9. sa pun la incoltit din casa. E singura sansa de a supravietui atacului melcilor. Altfel…tot ce e fraged e mancat… asa ca pun in vase simple: carton de la oua, carton de la jartie igienica etc. – ieftin si usor de transplantat
10. sa pun label la ce seman. Ca uit. Da, am semanat in acelasi loc de 2 ori.
11. sa insamantez in ghivecele si tin in casa  pana da caldura, altfel… mor planutele de frig.
12. costurile udarii. Si aici nu ma refer numai la efort, ma uit ca pe balcon acum (in afara caldurii) folosesc cam 30 l de 2-3 ori pe saptamana…dar asta vara foloseam mai mult, si zilnic!. Am fi fain sa captez apa de ploaie, dar am reinvatat sa fiu economa si sa refolosesc apa din bucatarie (de la spalat cartofi, mere, salate, etc)

Oricat de mica ar fi gradina si oricat de ocupata as fi, stiu ca pot creste ceva ceva ce ma va rasplati.

Nenea ce si-a curatat bucatica de tara

De nenea Tommy Kleyn sigur nu ati auzit. E pe facebook si are duoar 367 prieteni/urmaritori – deci e un om banal, ca mine, ca voi. Si totusi a facut ceva simplu si nemaipomenit.

In drumul lui zilnic la munca cu bicicleta ( v-aam zis ca e un om banal) trecea pe marginea unui canal ( Rotherdam, Olanda). Un canal murdar. Nu stiu daca s-a vaicarit; nu stim daca nu a dracuit pe oamenii ce au facut mizeria dar si astia de la stat ca ii iau taxe mari (mari ca in Ro) si toti somerii sau cersetorii care stau cu mana intinsa dar nu curata nimic.

Si intr-o zi a decis sa plece cu jumatate de ora mai devreme si sa  curete bucata de canal pe unde trecea (dupa cum vad pare o scurtatura dosnica).  Jumatate de ora zilnic in plus in care sa stranga singurel gunoaiele ce ii deranjau retina.
Pe facebook a scris: o ora jumatate sa umple primul sac de gunoi. In final a strans 22 de saci, iar de cateva ori a venit si un prieten cu el. 30 minute zilnic, atat a facut pentru ca era deranjat de mizerie. Finalul este extraordinar: poza unde compara inainte cu DUPA are 164 de like-uri

A primit si un premiu, de care este foarte incantat. Pt el, dati click pe pagina lui : https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10206490321519806&set=a.10206221908929659.1073741829.1322940780&type=3&theater

In final, prioectul lui a primit peste 28oo like-uri. Deja sunt cateva persoane care au fost inspirati si facut ceva la fel. Tu ai face asta pt orasul tau?

Simplificarea sifonierului si a imbracatului

De cand am redus spatiul din dulap alocat hainelor mele mi s-a simplificat  si  viata dar si dificultatea deciderii din fiecare dimineata.
Ce am eliminat:
-hainele inca cu eticheta
-hainele ce nu imi mai vin (ca poate o sa mai in revin in forma de acum ceva ani)
-hainele ce le consider urate
-hainele ce nu le-am mai purtat de peste 1 an
-haine ce nu ma caracterizeaza, ce nu am cu ce le combina, ce nu as avea ocazia sa le port curand
Cel mai greu a fost sa  incep aceasta triere, practic dificultatea a fost  sa renunt la atachamentele emotionale:
blugii din facultate (ape care am terminat-o de 14 ani…)  sau tricoul cu buric la vedere de dinainte de sarcina etc.
Pentru a face trecerea mai usoara am pus totul  in saci pentru cateva saptamani si nu, nu m -am razgandit si nici nu am simtit lipsa vreuneia.
Dupa o perioada am reluat sacii la triat: o parte au devenit carpe de menaj, o alta parte am donat.
Dupa alte cateva saptamani am reexaminat sifonierul si eliminat hainele cu amintiri dureroase, triste. Decizie buna de altfel.

Astazi am asa:
-2 perechi de pantaloni similari si un blug
-3 fuste
-2 rochii
-10 tricouri cu maneca scurta sau lunga
-3 camasi
-5 plovere(cu sau fara nasturi)
-4 geci (de iarna, toamna/primavara, 2 de ploaie de vara/toamna)
-2 pantofi,1 adidas, 2 ghete de iarna, cizme de cauciuc, sandale

Ce am castigat? timp.
Consum mult mai putin timp cu spalat/asezat/ordonat in sifonier
Consum mult mai putin timp cu shopping.
Consum mult mai putin timp cu decisul vestimentatiei/tinutei/asortatul lor.
Astazi imi pregatesc haine pt  cateva  zile, si fac asta in fiecare duminica seara in ideea de a-mi usura 
diminetile( si fac aceleasi pregatiri pt copil). Am o garderoba ce intra in 2 rafturi de sifonier, mai simpla si mai putine alegeri. La haine, varietatea nu este condimentul ce il caut – simplitatea mi-e mai aproape de suflet.

Gardening containers

Adica mini gradina din lazi

Dupa ce am discutat cum sa facem rost de cutii/lazi gratis,  cum facem pamant gratis, ce seminte colectam, acum vorbim putin de decorat. Si pt asta ne trebuie un plan.
Raspunsul la cateva intrebari ne va ajuta sa decidem:

1. plante anuale sau plante bianuale?. Avantajul plantelor anuale este ca shimbam complet decorul in fiecare an. Avantajul plantelor bianuale este ca le putem pastra de pe un an pe altul, schimbam pozitia containerului si gata.

2. Schema de culoare
Cand avem indoieli sa combinam culorile putem apela la clasicul alb si rosu in acelasi container. Succesul e garantat!. Muscate albe langa muscate rosii, sau petunii albe langa petunii rosii – ce poate fi mai simplu?
https://fr.pinterest.com/pin/103793966386562710/

3. plantele cu frunze decorative pot acoperi un spatiu gri din balcon. De ex. iedera poate fi o planta potrivita pt un balcon ce este in umbra permanent, dar mai putem apela si la variante decorative  de urzica, begonii etc.

4. contraste in containere.
Sau drama 🙂 cum imi place sa rad: o floare inalta si altele curgatoare…

5. curaj si amesteca. Containere diferite pot fi puse in contrast unu langa altul. E usor sa le despartim daca nu ne place 😉 – asta e avantajul containerelor – putem muta si asocia dupa bunul plac.

6. Pt cine cautaa comoditate: plantele perene cum ar fi trandafiri,  irisi,  flori din familia echinaceea etc. pot deveni usor de intretinut: curatat toamna de uscaturi, suplimentat pamant si cam atat. Pt altii: plantele suculente (vor soare si caldura si udat rar) sunt varianta mai simpla – cautati ce vi se potriveste balconului si… incercati!

7. flori langa legume. Frumusetea si aroma se pot combina. Sunt flori care se consuma si care sunt frumos decorative.

Mai multe idei superbe am gasit aici: http://www.thegracefulgardener.com/?p=2854

Simplitatea a devenit un lux cautat

Dupa saracia impusa comunistic am inceput sa acumulez lucruri si sa imi imbogatesc viata si casa si dulapurile si debaralele si mintea cu sute de lucruri de care musai si neaparat aveam nevoie.
In zilele de astazi, cand imi dau seama ca petrec pierd minim 5-6 ore pe sapt. doar asezandu-le si mutandu-le prin casa…am inceput sa fac pas cu pas inapoi, catre simplitate.
E greu.
Fiecare pas e greu.
Cand sarim din extrema in extrema sufletul dar si reperele sunt dezechibrate. Si viata e in valuri, dar e bine sa nu lasam lipsa unor lucruri materiale sa ne afecteze sufletul ci sa genereze creativitate.

 

Si de unde timp pt voluntariat?

Am primit replica asta zilele trecute.
Am stat si analizat, de unde se poate castiga 2 ore saptamanal pt voluntariat.
1. renuntat la tv. Pt cine petrece 30minute in fiecare seara la tv, ajung minim 3 ore pierdute pe saptamana. Acest timp poate fi permutat cu alte activitati casnice.
2. reorganizat timpul la cumparaturi. 1 data pe saptamana de mers in piata, in plus 1 data pe luna in hypermarket +mall consider ca e suficient. Intradevar, asta presupune disciplina si lista de cumparaturi.
3. redus timpul petrecut pe net

Cat se castiga? Enorm. Am redus acel de  3 ori pe saptamana la hypermarket/mall (de fiecare data 2-3 ore cu imbracat, drum dus intors etc.).
Am renuntat la tv. Habar nu am cat am redus, dar citesc mai mult.
Inca nu pot reduce timpul petrecut la calculator 🙂

Voi de unde mai puteti face rost de timp?