Ce se poate recicla la MegaImage

Pai chestii de baza:  baterii, peturi de plasti, doze de aluminiu.
Unde sunt cele 13 centre de reciclare ? pai in magazinele

  • Mega Image Banu Manta
  • Mega Image Eminescu
  • Mega Image Pod Baneasa
  • Mega Image Corbeanca
  • Mega Image Ghencea
  • Mega Image 1 Decembrie
  • Mega Image Mall Plaza
  • Mega Image Titulescu
  • Mega Image Mihalache
  • Mega Image Piata Gemeni
  • Mega Image Piata Sudului
  • Mega Image Baneasa
  • Mega Image Barbu Vacarescu

De ce sa reciclam? ecologie, finante. Cred ca e locul unde poate incepe educatia financiara + ecologica a copilului, de reponsabilizat cu ecologizare.

 

Beneficiile reciclarii
  • Reciclarea reduce cantitatea de deseuri ce se depoziteaza in gropile de gunoi, in natura sau care sunt incinerate
  • Reciclarea reduce numarul de agenti poluanti din aer, apa, sol si previne distrugerea habitatelor naturale
  • Reciclarea reduce semnificativ cantitatea de emisii de CO2 realizata prin extragerea si prelucrarea minereurilor
  • Se foloseste cu 95% mai putina energie pentru reciclarea aluminiului fata de cea necesara producerii din materii prime noi
  • Se foloseste cu 70% mai putina energie pentru reciclarea plasticului fata de cea necesara producerii din materii prime noi

    Mai bine sunt argumentate pe site la mega-image.

Voi ati folosit un asemenea aparat?

Recyplant – fabricarea unei lazi de compost + plantator

Elena din Franta a gasit la biblioteca o carte nemaipomenita. Ne-a facut poze (41 la numar, multumim Elena) cu pasii de creare a unei lazi cu functie dubla: compostor si lada de crescut plante.

O sa termin de tradus pozele pe rand, pana atunci uploadez pozele asa cum sunt.

Ca remarca personala eu l-as face cu spatiile laterale mult mai mici, pentru a a reduce la minim pierderile de pamant si umezeala, si lasa gaurile pe unde planta. Ca plante, recomand pe cele cu radacini profunde (adica nu capsuni sau marar, ce au radacini superficiale, ce la prima udare/ploaie furtunoasa sunt spalate).

 

Abundenta.

Fasolea e in floare continuu.
Mazarea o mananca melcii.
Castraveti culeg zilnic.
La dovlecei anul asta stau slab, i-au decimat limacsii, dar asa e natura. Ma multumesc cu gandul ca anul tercut am mancat zilnic din cele 2 fire de dovlecei.
Cartofii au fost in floare. A dat o ploaie in aversa, i-a daramat si innegrit, aparatent au murit dar suficient sa incep sa scormon in pamant dupa cartofi noi, asa ca de cateva saptamani asta mancam de 1-2-3 ori pe saptamana. Si uimitor, au inceput sa reiasa de acolo de unde nu ma asteptam (am lasat cate ceva pe ici pe colo,in pamant…) semn ca voi avea sanse sa mananc niste cartofi minunati si la toamna.
In locul celor scosi am pus niste rasaduri luate de-a gata, plus niste fasole boabe de pastai. Sper sa prind rodul pana vine toamna.
Dovlecii portocalii si telina se descurca impreuna.
Marar si patrunjel am din belsug, mananc zilnic si usuc si pe iarna.
Rosiile s-au adaptat si in gradina, desi surorile lor de pe balcon deja sunt mancabile.
Plasticul protejeaza rasadurile de vant si de melci – o solutie nemaipomenita pentru gradina.

Pentru la anul, daca mai am gradina asta planuiesc o sa mut capsunii mai in soare, si in locul de la umbra voi pune cartofii.

Topinamburul am uitat sa il pozez. E mare si harnic, nu ma asteptam sa se descurca cele cateva radacini ingropate din curiozitate.

Menta si lamaita le-am tuns in perioada de ploi. Credeam ca or sa iasa la fel de harnice, dar m-am inselat: au ramas pitice. Imi ajung de apele aromatizate de acum, iar ce tunsei e bine uscat pt ceaiurile de la iarna.

Asta e cu natura si gradinaritul, in fiecare ma invata ceva, altceva.

Vara. Vara prin toti porii

Simt vara prin toti porii. Prin mirosul de ciment incins specific orasului. Prin domnitele in sandale si rochii fluturand. Copiii care se joaca cu apa.
Este timpul ala cand intre rufele murdare  nu mai e nicio soseta.
Cand in farfurie regasesc multe crescute de mine.
20160726_213516 20160726_213551 20160726_213458 20160726_213601 20160726_213540
Cand degetele sunt negre de la cele 10kg de cirese dezghiocate.
Ma bucur de ce am, ii multumesc naturii pentru generozitate, pentru culoare si splendoare.20160726_213434

20160726_212530

Ghimbirul in ghiveci

Asta iarna una din radacinile de ghimbir cumparate a dat semne de incoltire. Asa ceva nu se rateaza ( desi eu cumpar atent si favorizez plantele ce dau semne de incoltire, semn ca nu sunt iradiate sau plastificate sa reziste cat mai mult, semn ca sa sunt sanatoase si se pregatesc de primavara si de fluxul natural al vietii) – asa ca am rupt o bucata din el, cu tot cu nodul de incoltire, o bucata nu mai mare decat o falanga a degetului meu.
Ghimbirul asta vivace l-am pus intr-un pamant si udat cu regularitate ( ii place umezeala dar sa nu zaca in apa) asa ca… in 1-2 luni mi-a oferit cu darnicie o planta ce imi aduce aminte de trestie sau de bambus, inlt de doar 30-40cm.  Apoi peste cateva sapt. vad ca un alt nod iese din pamant si alte frunzulite, si apoi alt nod ….ghimbirul imi intoarce cu generozitate clorofila, se indreapta spre lumina, si se ingalbeneste la uscaciune. Din cand in cand il scormonesc in pamant dupa rizomi ( asta se consuma in bucatarie, rizomii) , tai cate o bucatica de radacina pentru ca eu nici nu consum mult, si restul acoper cu pamant, pana data viitoare.
Nu o sa va povestesc despre virtutile medicinale ale ghimbirului, ci va incurajez sa cultivati planta. Ii place sa aiba pamant afanat, udat putin in fiecare zi, vrea lumina si caldura (nu soare direct), musai un drenaj bun al apei asa ca de pus niste pietre sau conuri de brad pe fundul ghiveciului, eventual o mana de nisip amestecat bine in pamant, si uite asa daca ajunge intr-un ghiveci frumos devine o planta decorativa.
Nu il lasati afara, ca mine, cand scade temperatura sub 5 gr – nu ii place, e totusi o planta din zone calde.

Dintre plantele cultivate din resturi ce poate creste in casa sau pe balcon, cred ca ghimbirul este cea mai surpinzatoare. Dati-i o sansa, nu va va dezamagi.20160620_191308

Gradinarit in containere: pe verticala

Ador florile si plantele, si cum stau la bloc, ma descurc si cu ce am, adica spatiu mai mic. Gradinaritul in containere mi-a dat libertatea la un nou experiment anul asta: etajare. Pentru a maximiza spatiul de cultivare am decis sa incerc sa imi fac (din nou) givecele mele pe verticala. De data asta inspirata de turnurile verticale de gradinarit de pe amazon, am decis sa improvizez eu si sa ies mai eftin. Si am reusit: gratis 🙂

Materiale: 2 galeti. Recuperate. Daca le cumparam, as fi dat 5-10 lei. Eu le-am salvat de la un magazin ce vinde flori si le avea de aruncat, crapate.  Jos, pt colectat apa am folosit un lighean primit. Puteti incerca cu orice ghiveci de plastic mare, si etaja si 3-4! – totul e sa fie stabil.
Pamantul la mine e gratis pentru ca lada de compost produce din belsug. Mai e nevoie musai un cutit cu  lama zimtata (cutter-ul a cedat).
Pasi: am taiat fundul la galeti pt a lasa sa circule apa, am facut gauri laterale pt introdus plantele (nu f. mari, sa treaca 2-3 degete ). Acum imi pare rau ca nu am vopsit in alb galetile (negrul se infierbanta mai rau) dar asta e.
Plantatul: am pus plantutze ce le aveam deja: capsuni, galbenele, telina, patrunjel, le-am adaugat in gauri abia cand am pus pamant suficient pana la nivelul gaurii. Musai sa apas pamantul initial adaugat, pt ca in virtutea udarii si gravitatiei, acesta se taseaza si trage planta in jos (cum am patit anul trecut).

2

1

 

 

 

 

 

 

Adaug plantele in fiecare gaura, acoper cu pamant, apas iar, adaug pamant pana la nivelul urmator de gauri.

Curaj si combinati plantele! Si profitati sa vopsiti galetile in ce culori vreti!
Eu am pus plante aromatice pentru ca va sta in zona mai umbrita (capsunii sufera…) dar plantele aromatice se descurca foarte bine!
Castig: spatiu. Daca in aceeasi suprafata puteam cultiva numai ce se vede sus,  prin adaugarea a 2 capsuni, 1 patunjel, 2 teline, busuioc si ceva ciboulette amarat, am triplat practic suprafata de plantare. Si cred ca puteam pune inca o galeata, ca un extra nivel.

Dezavantaj: sa nu stea in soare prea mult timp pt ca plasticul se incinge. In plus, e nevoie de udat din belsug pentru ca apa se evapora pe mai multe parti.
Mai multe si mai ingenioase gasii la un belgian  ce a reusit sa integreze si promoveze conceptul cu ajutorul asociatiilor, si ajuta la zeci de familii in saracie extrema din Africa si Asia, fix acolo la linia dintre saracie si mizerie.

 

grabirea incoltirii semintelor

Semintele au si ele bio-ciclicitatea lor, eu omul nevolnic le dadui epste cap. De fapt natura are ritmul ei iar semintele, ca si omul, s-au adaptat in decurs de sute de mii de ani. Ca sa grabesc incoltirea, la semintele culese cu grija din toamna si tinute intr-un servetel, cu eticheta, prin dulap, le trebuie o mica pacaleala: iarna. Asa ca le-am tinut in frigider cateva zile. Apoi le-am umezit si tinut in servetel cateva zile, si stropit cu apa sa mentin umezeala pentru a simula germinarea.

La unele seminte germinarea se vede in 2-3 zile ( in special la dicotiledonate: castraveti,  dovlecel, fasole), la altele mai mult. La primele semne de germinare ( chiar daca doar cateva seminte misca), le mutai pe pamant, si acoperit cu un strat de pamant usor presarat deasupra, bine maruntit si umezit.

Din gama NU faceti ca mine: pamantul de semanat se mentine umed ! altfel semintele cedeaza…. asa ca eu am bagat totul intr-o punga, sa aiba efect de sera, altfel uscate mor si nu mai e nicio sansa.

rasaduri in cartoanele de la oua

Peste iarna multe s-au schimbat la gradina din lazile de pe balcon: ne-am mutat in casa noua asa ca am regestionat totul. Plantele perene s-au descurcat si supravietuit iernii ( leusteanul, patrunjelul, capsunii); bucurie mare cand am vazut mugurii si verdele lor, iar cele anuale s-au topit in lazile de lemn, dar nu e bai ca le voi inlocui.
Primavara aceasta am inceput in forta, cu rasaduri pe mai multe planuri.
In februarie am pus seminte de rosii colectate de mine de la o planta ce s-a insamantat si descurcat singura, de acum 2 ani. Rosia asta nu o tin minte foarte productiva (face rosii mici, lunguiete, nu multe pe ramurici), dar mi-a atras atentia ca o gasii crescand din lada de compost, iar aroma fructelor m-a rasplatit iar asta a fost factorul decisiv. Semintele le-am pus intr-o cutie de plastic alaturi de ghimbir ( cutii primite de la o prietena farmacista, asadat deseu reciclat de la pastilute), dar cu ele am gresit de 2 ori: prima cu pusul langa ghimbir, o planta insetata, si a 2 a ca am  semanat inainte de mutare si zugraveli si am neglijat plantutele de rosioare… au murit peste jumatate dar uite cata personalitate au de s-au descurcat cateva!
Cu frigul din ultimile zile  nici nu regret ca am amanat gradinaritul, ca unele ar fi suferit crunt afara….

Apoi mai am de anul trecut niste seminte Agrosel, altele de la tzara, altele primite cadou din Polonia. Cum calul de dar nu se cauta la dinti ci se uda din belsug, am purces la insamantari in toate vasele de prin casa: cutii de la iaurt, de la masarpone, ghivecele vechi dar si… cartoanele de la oua. Faina idee: cartonul e compostabil, asa ca in loc sa ajunga in lada de compost il pun ca recipient pentru seminte umplut cu pamantul gras din lada de compost; cartonul regleaza umezeala perfect pt o germinare. Peste 1-2 saptamani o sa tai cu foarfecul fiecare alveola de carton sa le separ si o bag in ladita ce il asteapta ca atare, cu tot cu cartonul deja inmuiat, astfel ca nu deranjez radacinile plapande.

20160501_201714[1] busuioc, castraveti20160501_201721[1] busuioc

20160501_201730[1]rosioarele zvelte20160501_201755[1] dovleceii+ciboulette in carton de oua20160501_201808[1] castraveti si loboda in plastic20160501_201814[1] 20160501_201927[1] dovleceii+ciboullete dupa 1 sapt

Cartoanele le-am bagat in punga pentru ca nu gasisem tavita suficienta pentru colectare apa dedesupt, dar apoi am vazut si un efect de sera, punga fiind aburita, perfect pt a uda rar rasadurile. Nu e foarte ecologic cu punga dar e practic 🙂
Si abia e inceputul, anul asta m-am avantat 🙂 si am planuri pe mai departe.
Mai am pe balcon insamantat direct in ghivece laptuci, ce au mijit frunzulitele in ciuda vremii nabataioase printre capsunile de anii trecuti. Dar despre astea voi scrie alta data 🙂