Nenea ce si-a curatat bucatica de tara

De nenea Tommy Kleyn sigur nu ati auzit. E pe facebook si are duoar 367 prieteni/urmaritori – deci e un om banal, ca mine, ca voi. Si totusi a facut ceva simplu si nemaipomenit.

In drumul lui zilnic la munca cu bicicleta ( v-aam zis ca e un om banal) trecea pe marginea unui canal ( Rotherdam, Olanda). Un canal murdar. Nu stiu daca s-a vaicarit; nu stim daca nu a dracuit pe oamenii ce au facut mizeria dar si astia de la stat ca ii iau taxe mari (mari ca in Ro) si toti somerii sau cersetorii care stau cu mana intinsa dar nu curata nimic.

Si intr-o zi a decis sa plece cu jumatate de ora mai devreme si sa  curete bucata de canal pe unde trecea (dupa cum vad pare o scurtatura dosnica).  Jumatate de ora zilnic in plus in care sa stranga singurel gunoaiele ce ii deranjau retina.
Pe facebook a scris: o ora jumatate sa umple primul sac de gunoi. In final a strans 22 de saci, iar de cateva ori a venit si un prieten cu el. 30 minute zilnic, atat a facut pentru ca era deranjat de mizerie. Finalul este extraordinar: poza unde compara inainte cu DUPA are 164 de like-uri

A primit si un premiu, de care este foarte incantat. Pt el, dati click pe pagina lui : https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10206490321519806&set=a.10206221908929659.1073741829.1322940780&type=3&theater

In final, prioectul lui a primit peste 28oo like-uri. Deja sunt cateva persoane care au fost inspirati si facut ceva la fel. Tu ai face asta pt orasul tau?

Oda sacosei de panza

Astazi am facut cadou unei prietene niste verdeturi si… o sacosa de panza cusuta de mine, din reciclarea unui material din casa. Stiu ca o va folosi la cumparaturi, stiu ca o va tine in poseta ei si o va folosi la nevoie.
De astazi, mai putine pungi de unica folosinta vor fi pe planeta. Da, majoritatea pungilor sunt folosite doar o data in viata lor.

Draga parinte din parc

Astazi inaugurez ciclul: mesaje de printat si lipit pe stalpii din parcurile de copii. E deja cald, sesiunea de joaca afara a inceput, copiii isi petrec 1-2 ore si mai mult afara, iar unii parinti au nevoie de putina reamintire a bunei conduite.
Ideea nu e a mea – vine de pe niste stalpi din Alba Iulia dar o preiau si o continui. Printati, va rog, documentele, si lipiti-le de stalpi – copacii nu au nicio vina.  Foaia printata va fi jumatate din A4 – nici nu e nevoie de mai mult.

Draga parinte din parc,

Nu mai fuma printe copii. Nu, faptul ca tigara indreptata intr-o parte duce fumul in sus nu rezolva problema, o parte din fumul cancerigen tot intre copii ajunge. Nu mai arunca chistoacele pe jos, unii din copii vor crede ca sunt de mancare si le vor gusta.
Poate chiar al tau!?!?!?

Draga parinte din parc,

In cazul in care copilul tau e singurul din par ce are caciula si geaca sa stii ca nu toti ceilaltii copii sunt imbracati prea subtire.

Draga parinte din parc,

Nu iti mai obliga copilul sa imparta jucariile cu ceilalti. pe tine nu te obliga nimeni sa imparti nevasta (da, sigur o iubesti, dar si copiii isi iubesc plasticoseniile si plusoseniile). Ii pti explica de ce e  bine  sa lase si pe altii, il poti ruga dar nu obliga; nu asa il inveti sa fie generos, cu forta)


Draga parinte din parc,

Daca tot ii dai de mancare la locul de joaca si il alergi cu casoleta plina de terci de cereale, fructe cu scobitori infripte in ele, pufuleti, tocana de ciuperci, daaca iti cade din sufertasul sau din gura copilului un spirc de de mancare n-o lasa acolo pe topogan, ca mai vin si alti copii care n-or sa se bucure sa calce sau sa isi bage mana in sosuletul vostru.

In format word poate fi printat si lipit. Cu cat mai multe afise, cu atat mai bine pentru toti

Despre necesitatea scaderii emisiei de CO2

Stiti cu totii cum e sa locuim intr-un oras poluat. Orice scadere a emisiei va avea efect pozitiv in lant: dormit mai bine la tot orasul, sanatate:,  viroze si alergii mai putine la tot orasul etc. toate astea vor duce la un calm si o atitudine mai frumoasa la tot orasul dar si productivitate mai mare. Pentru cine a circulat prin tara si in lume sigur a remarcat ce diferenta poate fi intre un oras incarcat si un sat de munte. Dar socant pt mine au fost relatarile colegilor ce au fost in Bangalore/Taiwan etc. unde  datorita CO2 si poluarii ramane ca un nor atasat orasului, iar cumpararea de filtre de aer in fiecare camera este o necesitate. Chiar daca nu e perfect orasul meu, nu mi-am dat seama ce am pana nu am pierdut asta.

Cum sa reducem?
Aici deja am argumentat cele 2 cai:
-incurajarea spatiului verde va converti o parte din CO2
-diminuarea emisiei de carbon prin reciclarea deseurilor, reducerea consumului de energie ( exemplu de la Marea Britanie )

Ce putem face rapid si usor?
-mers pe jos mai mult
-redus achizitii / cumparat cu cap
-redus folosirea de electricitate in casa
-cultivat cateva ghivece frumoase si utile

4 pasi. Simplu, usor, aplicabil azi fara niciun efort.

Gradina pe acoperis

La multe cladiri acoperisul este un spatiu abandonat. Astazi, la DSAMB acoperisul gri si scorojit a devenit o mica gradina, o sursa de oxigen si entuziasm, si de ce nu, o sursa de legume.
Grupul Grădini Urbane Comunitare a adus in zona Vitan, pe acest acoperis: rasaduri, pamant si multa munca.
Ce s-a obtinut:

(poza preluata de pe  http://adevarul.ro/news/bucuresti/gradina-acoperisul-blocului-resit-cativa-bucuresteni-creasca-busuioc-rosii-terasa-1_53d611160d133766a8cd85f5/index.html )

Mai multe informatii am gasit pe grupul organizator: http://www.facebook.com/GradiniUrbaneComunitare , unde explica principiile combinarii plantelor, permacultura, cum se construiesc straturi inaltate,  avantaje, tips & tricks etc. Daca doriti sa participati ca voluntar, scrieti-le.

Oare putem face la fel si noi singuri?  Sa copiem ce au facut acolo e destul de greu, pentru ca implica studiu si cumparare materiale pt re-izolarea  acoperisurilor, in ideea de a crea rezistenta la umezeala  si sa suporte stratul de pamant.  Ce am incercat eu este o mini  gradina in containere, mobila, si mi-a reusit. Am folosit lazi de lemn de la ambalaje, lazi ce ajungeau la gunoi, si rezista destul de bine, desi unele au deja 2 ani de stat in ploaie si cu pamant in ele.

Pana cand sa suportam urateniile in oras?

Intr-un orasel din Franta, un primar extremist s-a suparat pe oras ca e urat, lugubru, sinistru. Daca si primarul a remarcat asta, atunci oraselul e intradevar urat si are nevoie de o imbunatatire rapida. Una din ideile lui de infrumusetare a fost: vopsit fundul fantanii arteziene in bleo si peretii in turcuaz, adaugat ceva flori prin oras si… vopsit o statuie (o opera de arta moderna) in … bleo. Scandalul a aparut imediat, creatorul operei de arta (o statuie din fier si piatra cumparata de primarie cu peste 10 ani in urma) a protestat, prin dreptul integritatii creatiei sale . Nicio probblema, ca actual primar a replicat la fel de dur: “e greu de numit asta arta…” , “grupul statuar a fost platit integral acum 10 ani” etc. De sute de ani oamenii discuta care e diferenta intre arta si doar o incercare/kitch. De data asta, apreciez initiativa si dorinta de schimbare, dar mai ales actiunea de a infrumuseta atmosfera. Eu as zugravi / colora niste pereti la scoala pe langa care trec. Eventual cauta artisti murali sa picteze niste flori.

Tu ce ai vopsi in jurul tau?

2 minute pt curatat (initiativa de a scoate plasticul din natura)

 

Ideea e simpla, si e englezeasca: actionam noi dar si inspiram lumea si mobilizam si pe altii, ca atunci cand trecem  printr-un loc de natura, sa acordam 2 minute (atat!!) in care  sa strangem de pe jos resturile de plastic, ramase aici de ziua trecuta sau de ani de zile. Efortul e minim, reusita maxima, daca ne mobilizam  putin.

 

Ganditi-va sa pierdeti si voi 2 minute in plus la plecarea de pe plaja, acordate pentru cules plasticele si gunoaiele de pe jos.

Toleranta la oras

Orasul modern, aparut ca loc ideal (sau idealizat) al libertatii, vine in contrast cu amabilitatea/ ospitalitatea specifica oamenilor de la tara. De fapt, o mare parte a oamenilor in ultimile secole     au pornit din satele lor catre orase, manati de mirajul libertatii alegerii.
Ce caracteristici aparte au orasenii? In primul rand diversitatea umana. Fiecare om e unic, si venind din multe zone ale tarii, fiecare vine cu bagajul cultural. Apoi complexitatea – prin interactiune, oamenii  se schimba si adapteaza, isi contureaza unicitatea dar si atributele. Ei, in conditiile aceastea, orasele  populate dezvolta o toleranta dar si intoleranta specifica. Orasul devine bipolar,  nu mai remarcam mirosurile, sunetele vecinilor, mizeria, dar nici nu facem nimic, continuam cu ea asa, din obisnuinta.
Un alt atribut al oraselor si orasenilor este competitia. Competitia intre orase, intre indivizi, intre magazine/ farmacii, intre masini, portofele, performante etc. duc  la obisnuinta unor fraze gen: oasele trebuie, orasenii vor etc
In acest amalgam si intersectie de sfere umane, ajunge omul sa se recunoasca, sa isi vada adevarata fata. Poate si de aceeas sunt mai multe tensiuni si confilcte in orase.
Toleranta prespune abandonarea stereotipurilor, prejudecatilor, cunoasterea si acceptarea celui de alaturi care este diferit, prespune intelegere si abandonarea fricilor. E greu? e usor? E diferit. Diferit de atmosfera satului, unde ierarhia familiala domina viata, unde jumatate din sat e ruda cu cealalta jumatate, unde contactul cu strainii este rar si privit cu ochi critic.
Toleranta construita permite adaptarea mai bine a vietii cotidiene,  cu tot dinamismul specific orasului. Pentru a tolera inconvenientele vietii, deseori trebuie sa nu ne lasam prinsi, sa luam evenimentele ca atare, si lejer  sa avansam.