Cum ajung voluntar pe ambulanta in Bucuresti

Cum sa devii voluntar SABIF?

Intentia de a deveni voluntar il reprezinta primul pas din lungul proces pe care trebuie sa il parcurgi pentru a deveni membru voluntar in cadrul Serviciului de Ambulanta Bucuresti.
Acest lucru presupune sa trimiteti un email la adresaCOORDONAREASSB@YAHOOGROUPS.COM , in care trebuie sa va exprimati intentia de a deveni membru voluntar.
In urma solicitarii on-line, cei de la coordonare raspund cu un email cu un formular care trebuie completat si trimis inapoi la aceeasi adresa. In baza completarii formularului veti fi programati la un interviu. Detaliile legate de data interviului si ora le veti primi prin SMS.
Urmatorul pas il reprezinta interviul propriu-zis care consta in testare conostintelor de cultura generala (intrebari din istorie, geografie, matematica, romana, anatomie), test care trebuie promovat cu minim nota 7 pentru a putea merge mai departe la interviul oral.
O data declarati admisi se pregateste un dosar (tip A4, de carton) care se aduce in termen de 30 zile la secretariat serviciului de Ambulanta, dosar care cuprinde:
  • adeverinta medicala care sa ateste ca sunteti apti pentru voluntariat;
  • cazier judiciar (informatii despre eliberare cazier pe site-ul Politiei Romane);
  • copie xerox dupa diploma ultimei forme de invatamant absolvite;
  • adeverinta de la unitatea de invatamant cu specificatia ’pentru voluntariat SSB
  • copie xerox dupa Cartea de Identitate;
  • asigurare de malpraxis (asigurarea se poate face la orice centru de asigurari, costa aprox 15-17 lei)
Dupa depunerea dosarului se primeste avizul pentru semnarea contractului de voluntariat si completarea formularului de inscriere la cursul BLS (basic life support).
Se participa la cursul BLS. Dureaza 2 zile intr-un weeeknd / 8 ore, finalizate prin 2 probe, una scrisa si una practica. Pentru a intra in proba practica este necesar ca la testarea scrisa nota sa fie minim 7, urmata de testarea practica, pentru promovarea careia nota minima necesara este tot 7.
Dupa promovare cursului BLS se participa la Instructajul pentru Protectia Muncii. Se anunta departamenul de coordonare la adresaCOORDONAREASSB@YAHOOGROUPS.COM ca s-a absolvit cursul BLS si s-a facut protectia muncii, urmand ca dupa acest pas sa fiti anuntati prin SMS referitor la ora si data unei sedinte organizate de coordonatorii pentru voluntarii noi, sedinta in care va vor fi oferite informatii generale legate de activatatea de voluntariat, regulament de ordine interioara si nu in ultimul rand se obtinelegitimatia de voluntar, care va ofera dreptul sa faceti garzi cu echipajele SABIF pe ambulante.

Cat dureaza acest proces ?

Din momentul in care trimiti emailul cu intentia de a deveni voluntar si pana primesti formularul de inscriere dureaza 1-7 zile.
Dupa completarea formularului de inscriere, programarea pentru interviu dureaza 1-2 satamani.
Dupa ce candidatul e declarat admis la interviu, programarea la cursul de BLS dureaza intre 2-5 saptamani, totul depinde de cat de repede se formeaza o grupa pentru BLS (7/8 persoane).
Sedinta de coordonare si obtinerea legitimatiei de voluntar: 1-7 zile dupa ce ati anuntat ca ati absolvit cursul BLS si ati facut Instructajul pentru Protectia Muncii.
In concluzie tot acest proces de a deveni membru voluntar al serviciului de Ambulanta dureaza minim 1 luna si maxim 3 luni.

Exista obligatii ca voluntar?

Prin contract, voluntarul se obliga sa faca MINIM 3 garzi pe luna, garda fiind de12 ore si sa respecte regulamentul de ordine interioara.

Cum e organizat Serviciul de Ambulante?

Exista 3 tipuri de ambulante: ambulante de tip A / B / C
Ambulantele de tip A sunt ambulante de trasport, pentru cazuri considerate minore, echipajul este format din Ambulantier si Voluntar.
Ambulantele de tip B si C sunt ambulante de urgenta, diferenta dintre ele este ca tipul de ambulanta B este format din Ambulantier, Asistent si Voluntar iar tipul C este format din Ambulantier, Medic, Asistent si Voluntar.
Exita o perioda de proba de 3 luni in care, voluntarii noi fac garzi pe ambulante de tip A iar terminarea perioadei de proba vor trece pe ambulante de tip B.
Dupa 6 luni de voluntariat se face instructajul pentru ALS (Advanced Life Support)

De ce sa fii voluntar?

Fiecare dintre noi avem interese proprii, fie ca suntem in elevi ai unei scoli postliceale, fie elevi ai facultatii UMF, fie oameni simpli; cu toti ne dorim sa ne imbogatim bajaul de cunostinte, iar aici este locul potrivit sa inveti multe intr-un timp scurt, deoarece cazurile sunt total diferinte intre ele, personalul este dispus sa te invete iar practica din spital este total diferita fata de garzile de voluntariat.

Cata mancare consumam saptamanal

Ce si cat consuma familia saptamanal?

Ideea mi-a venit dupa ce citii articolul din time.com cu poze cu mancarea pe o luna a unor familii de peste tot din lume. Ma uit la poze si la haine/decorul din casa si remarc ca sunt poze de acum 20-30 ani (tv-uri, haine, coafuri, mustati din anii 1980). Lumea s-a schimbat, in bine zic eu.

Asa ca am facut si eu poze cu ce am cumparat pe saptamana asta:

2 3

Tot la cumparaturi  intra si: 11 pungi de plastic …

4

Devino prietenul copiilor din centre de plasament!

Articol preluat de: http://edu-news.ro/devino-prietenul-copiilor-din-centre-de-plasament-cum-sa-fii-bun-si-dupa-sarbatori-daruind-2-ore-pe-saptamana/

Prin programul educaţional Ajungem MARI, voluntarii susţin cursuri interactive sau ateliere de creaţie, îi ajută pe copii la teme sau le dezvăluie lumea prin ieşiri educative din centre, punând în acelaşi timp accent pe dezvoltarea personală a copiilor.

   Programul este dezvoltat de Asociaţia Lindenfeld şi a implicat până acum 1200 de voluntari pentru a sprijini 1000 de copii din Bucureşti şi alte 14 judeţe. Ajungem MARI lansează un nou apel naţional la voluntariat pentru proiectul “Dă-ţi pasiunea mai departe”, desemnat anul acesta “Proiectul anului în educaţie” la Gala Naţională a Voluntarilor.

   Ce fac voluntarii Ajungem MARI? Merg în centre, în echipe de câte doi, pentru o şedinţă de 2 ore pe săptămână, la o grupă de 3-12 copii. Lor le transmit cunoştinţe din domeniile preferate: de la matematică şi engleză, la muzică, teatru, karate, educaţie pentru sănătate sau astronomie. Copiii primesc cu bucurie toate  informaţiile prezentate într-un mod interactiv, prin joacă. Pe lângă orele din centre, voluntarii îi pot însoţi pe copii la spectacole, la muzee sau la film, ajutându-i să înţeleagă evenimentele şi să tragă singuri concluzii.

   Progresul copiilor. Prin metodele non-formale folosite, voluntarii pun accent, pe lângă îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, pe dezvoltarea armonioasă a copiilor. Cei mici prind încredere în ei şi în cei din jur, devin mai respectuoşi şi mai deschişi, învaţă să lucreze în echipă şi să se ajute între ei, descoperă ce le place, la ce sunt buni şi ce vor să facă mai departe. Apoi voluntarii îi îndrumă să facă paşii necesari pentru a Ajunge MARI, adulţi responsabili şi independenţi.

   Cine poate deveni voluntar? Liceeni, studenţi sau adulţi, peste 15 ani şi fără limită superioară de vârstă, spontani şi dornici să facă mici minuni pentru copii, prin joacă.

   O experienţă de învăţare. Voluntarii nu au nevoie de experienţă de predare. Ei participă la un training iniţial despre metode interactive de lucru cu copiii. Apoi merg în echipe şi primesc constant sprijin şi idei din partea coordonatorilor. Pentru a face orele mai interesante şi distractive, voluntarii au asigurate materialele educaţionale.

  Beneficii pentru voluntari. Voluntarii spun că ei primesc mai mult decât dăruiesc: îmbrăţişările copiilor, satisfacţia de a vedea progresul celor mici şi energie pentru toată săptămâna. Lucrând cu copiii, voluntarii îşi dezvoltă şi ei abilităţile de comunicare şi lucru în echipă, devin mai altruişti şi mai responsabili. La finalul unui modul de voluntariat (3-4 luni) voluntarii obţin adeverinţă şi diplomă, iar experienţa de voluntariat este recunoscută ca experienţă profesională, conform Legii Voluntariatului.

   Înscrierea pentru modulul de primăvară (februarie – iunie) se face până pe 24 ianuarie prin completarea unui formular online – http://goo.gl/forms/2hWeZNUg11. Pentru organizarea training-urilor în judeţe, este necesar un număr de peste 30 de înscrieri, aşadar doritorii sunt rugaţi să transmită apelul colegilor şi prietenilor. Mai multe detalii pe http://www.ajungemmari.ro/implica-te/devino-voluntar/, iar pe pagina de Facebook se găsesc scurte poveşti ale voluntarilor de la ore – http://on.fb.me/1sZiI70

  Ajungem MARI caută voluntari în Bucureşti şi judeţele Alba, Arad, Bihor, Brăila, Braşov, Buzău, Constanţa, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.  În celelalte judeţe Ajungem MARI caută câte un coordonator implicat care să demareze activitatea, dedicând 4-5 ore săptămânal. Cei interesaţi pot trimite CV-ul şi o scrisoare de intenţie la adresa office@ajungemmari.ro.

Un buna ziua si multumesc pot insenina ziua si celorlalti din orasul meu

Lucrez intr-o multinationala (imensa, peste o mie de oameni) si acum 10 minute a intrat in biroul nostru femeia de serviciu. Contextul il cunoasteti: tanti impinge carutul cu produse de curatat, in stanga seful vorbeste cu o colega, in dreapta colegul tasteaza, eu citesc un raport etc.
Femeia de serviciu a spus Buna ziua. Dupa ceva secunde de tacere am constientizat ca nimeni nu i-a raspuns, nici macar eu. Ridic capul si ii raspund: Buna ziua!. Femeia de serviciu a tresarit si zambit – oare in cate birouri impersonale intra si nimeni nu ii raspunde la Buna ziua??

Propun un experiment: cand coborati din metrou si va lasa cineva spatiu, cand cumparati/platiti ceva, spuneti un cald Buna ziua/Multumesc/O zi buna. Sigur gasiti un angajat morocanos, un paznic inghetat de frig ce putina caldura sufleteasca merita.

Ce facem cu excesul de mancare dupa sarbatori si petreceri?

De sarbatorile astea eu am fost in concediu, dar sigur sunt si alte sarbatori si petreceri cu exces de alimente. Ei bine, ce facem cu ele?
Tocmai citii pe digi24 (ok, nu e sursa cea mai credibila) ca romanii arunca aprox. 70-100kg de mancare anual, de 3 ori mai mult ca francezii. Si imi aduc aminte ca intradevar, vedeam dupa sarbatori la tomberon din Berceni (bloc comunist cu oameni obisnuiti, nu zona de lux) aruncati cozonaci intregi, jumatati de fripturi, iaurturi neincepute etc.
Si cand aud ca unii se plang ca nu au bani de mancare si de electrocasnice…pe cand supermarketurile in bucuresti pareau pline buluc!

De ce? Pentru ca avem inca spaima ca n-avem ce manca, ramasa din vremea lui Ceasca? Cand vom scapa de frica latenta de foame, care se trage din vremurile comunismului, care ne impinge sa cumparam mult si de toate ca poate nu mai gasim alta data.
Mai e si timpul,  ca daca stau noua ore pe zi la serviciu si mai fac si ora la dus, o ora la intors, mai trebuie sa si dorm vreo sapte, ramai doar cu sapte ore in care sa fac cumparaturi, etc… . Adica nu ramane timp sa fac cumparaturi zilnic sau la doua zile, asa ca le cumpear pe toate o data pe saptamana.
Si inca o problema, partiala – costurile. E mai scump (ca pret pe litru/kilogram) sa cumpar cantitati mici decat cantitati mari, iar promotiile iau mintile.
Dar la toate aste argumente vad aceeasi problema: bad planning, no time & money management …

Unele produse se pot cumpara cumpatat, cu buget estimat, ca doar in Romania nu e ca in occident sa inchida supermarketurile duminici si de orice sarbatoare. Iar unele chiar se pot pastra/conserva/revaloriza, chiar daca unii musafiri nu au mai venit desi s-au anuntat. Da, o mancare gatita dupa ce pleaca/nu vin musafirii poate fi donata la un spital din apropiere, la un batran din apropiere, la un cersetor etc. Unii au servit din mancarea gatita si colindatorilor -lucru frumos. O vecina a dat pachete si celor care lucrau (soferi de bus, asistente medicale etc).
Carnurile gatite se pot portiona si congela. Pot deveni pachet pt sapt. urmatoare, sau componenta de pizza peste 2 sapt. Congelarea distruge dar nu tot; oricum carnea prin gatire isi pierde vitaminele.
Sarmalele la fel, pot fi pregatite si congelate, fie fierte, fie nefierte. Avantajul este ca daca se anunta musafiri, scot punga/oala de la congelator, si in 3-4 ore am casa mirosind a sarmale (ok, eu nu mananc si nu fac sarmale, dar cine face le poate gestiona). Si acestea sunt niste alimente obisnuite la sarbatori care prin fierbere lunga li se distrug vitaminele.

Cu aperitivele nu mai e asa usor. Rosiile, morcovii etc. pot deveni o supa crema de legume (de dres a 2a zi), dar maionezele si salatele gata preparate rezista 1-2 zile maxim. Exista solutii? evident!! Ingredientele se pot spala/gati/toca si tine in vase inchise in frigider si facut un sos si salata fix cand  vin musafirii: maioneza se poate face in 30sec. la blender si totul devine proaspat facut.

Si oricum, sa tot punem kg pe tine de sarbatori a devenit desuet, nu? . Mai bine mai atenti dar sa avem cu ce plati intretinerea in ianuarie :))

Viata auto sustenabila

Nu sunt o persoana contra guvern sau contra nu stiu ce. Doar ca m-am saturat sa sustin atata coruptie, atatia incapabili si indiferenti. Si nici nu mi-am dat seama de astea atat de bine pana anul acesta, de cand nu mai lucrez ca angajat. Da, din  banii care ii incasez platesc tva, si apoi taxe sociale, si apoi impozit. Si din ce imi ramane mai platesc impozit la locuinta iar pt produsele din supermarket iar tva plus marketingul murdar al marilor corporatii mature si rapace …
Complet independenta de ele nu voi ajunge, si nici macar nu pot sa le opresc/dau un ghiont, doar ca prefer ca banii care ii muncesc ( din greu) sa se duca local, la un producator de lapte si nu trec prin acelasi lant de taxe si taxuletze.
Pot decide pentru mine; pot actiona pentru mine. Iar din revolta asta si refuzul de a fi un soricel in sistemul lor incet incet am descoperit mici pasiuni, numai bune pentru sufletul meu.
Nu, nu am fost sa demonstrez contra alimenterlor modificate genetic. Si nici nu o sa imi cresc capre si gaini in apartament. Dar pot face cateva lucruri ce duc la platit mai putin la supermarket si platit efortul meu. Si aici ma ajuta mini gradina si cultivatul in containere si imi dau condimente si legume proasptete, lada de compost ce imi reduce gunoiul produs de cateva ori( ok, a intrat in hibernare acum, la primavara o voi reactiva), dar si ca produc acasa: piine, gemuri, muraturi etc.
Pentru cine are gradina mai mare ii recomand si cateva gaini pt ca vor consuma deseurile dar si vor face oua. In plus, mai mare supr. de gradinarit poate aduce surse de legume de calitate pt muraturi/congelat pe iarna.
La fel, recomand cu tot sufletul ghivecele de plante aromatice: fie ca devin condimente proaspete pentru mancaruri si salate, fie ca vor deveni ceaiuri, fie pentru remedii pt usoarele raceli.

Tot un fel de auto-sustenabil este sa cumparam local. Da, sunt in jur si fabrici si mici producatori de confectii haine, si de incaltaminte, si de alimente. Si oamenii aceia au nevoie de un venit, de un salariu.
E totul perfect? Nu. La fel si cu produsele care le cumparam din mall/supermarket. Dar daca privesc dincolo de esecurile personale si invat din ele atunci voi continua.

Suntem un colectiv

Acum cat sunt departe de Bucuresti am stat cu ochii pe presa online, pe facebook, si pe discutiile cu rude si prieteni. Imi pare rau ca nu sunt alaturi de voi la donat sange, la dus mancare la spitale, sau pe strada la demonstratii. Imi pare rau.

Important esa nu uit si sa merg inainte. Ideea e sa invat ceva din tragedia asta oribila si sa schimb ceva la tine. Sa nu mai dau spaga, sa nu mai tolerez spaga data, sa nu ma duc in locuri cu risc, sa nu mai depasesc viteza la masina, sa nu mai arunc chistoace aprinse dar nici sa nu mai tolerez asta la altii samd. Altfel, totul o sa fie degeaba si nu mai avem nicio sansa ca societate.

Astazi sunt mandra si cu emotie in glas: S-A TREZIT ROMANIA FRUMOASA!

S-A TREZIT ROMANIA FRUMOASA!

 

 

Datoriile, gaura neagra a bugetului personal

Daca am reusit sa ‘salvam’ cate ceva de la taxe, atunci prioritatea ar fi sa ne inchidem datoriile.
De ce consider datoriile o forta neagra ce ne afecteaza bugetul personal? Pt ca ele pun presiune psihica si ma forteaza prin legaturi sa stau la un job ca imi place/nu imi place, imi limiteaza deciziile si initiativa dar si pt ca imi subtiaza bugetul lunar.
E foarte important sa intelegem si sa invatam ceva din datorii dar si natura lor. In primul rand ce e o datorie? Niste bani ce i-am imprumutat si cheltuit dar inca nu i-am muncit si castigat. Asa sunt datorii datorita investitiilor ce treptat aduc mai multi bani.  Mai sunt datorii pt studii (vezi imprumuturile pentru scolarizare care sunt ceva obisnuit in America/SUA) dar care aduc joburi cu venit de 3-4 ori mai mare ca cel fara calificare.  Mai sunt datorii si facute pt un moft sau pt lipsa de mobilizare financiara (vacanta scumpa/o alta masina mai scumpa)? . Mai sunt si cardurile de credit pe minus, in urma cheltuielilor lunare. Oricare datorie are lectia ei si sper ca ne-am invatat-o, dar acum o platim.
Imprumuturile sunt ceva bun DACA se face un calcul inainte si se vede un profit pe termen mediu/lung, si DACA particip cu un avans, semn ca pot sustine lunar o suma pusa deoparte:
1. ipoteca este o datorie buna daca e egala si inlocuies chiria lunara platita anterior
2. creditul de studii e iar bun daca rata e acoperita cu diferenta de salariu de la zugravul de dinainte si noul salariu al inginerului
3. credit la masina e iar bun daca masina permite extinderea afacerii suficient de mult sa acopere si rata, si + noua asigurare + noul consum + service-ul
etc

Facturile lunare nu sunt datorii: factura la electricitate, apa, internet, gaz, telefon, sala de gym si reviste etc.  sunt de fapt servicii de care ne folosim lunar si pe care le platim la sfarsitul lunii, servicii pe care putem sa le folosim luna asta dar daca luna viitoare nu am bani pot sa decid sa intrerup abonamentul si nu voi avea de platit.

In fiecare caz al datoriei ne ramane o singura solutie: achitat cat mai repede si asta fie ca se face prin plati anticipate la credit dupa credit, fie ca se face cu un credit  nou de refinantare ce duce la o perioada mai scurta si dobanda mai scurta, platile anticipate anuleaza!!! niste costuri bancare lunare care nu le vedem: comision de administrare cont, comision de alimentare, comision de transfer, dobanda, dobanda la dobanda etc. Luati desfasuratorul, uitati-va la cum e compusa o luna (rata din sold + dobanda + comisioane + asigurare), cat sold mai aveti de platit, si mai ales uitati-va la ultima pagina unde e notat cata dobanda se plateste in total – abia acolo putem vedea costul total al creditului, si eu l-am calculat exact abia cand am terminat creditul si facui o interogare pe cont sa vz cati bani a scos, in total, banca, luna de luna.

Faceti calculele nu pe luna!! ci pe an. Faceti calculele cat se duc pe total.
Nu calculez ca dau rata de 550 lei la casa, ci ca pe an se duc 6000 lei din care doar 20% din sold si restul dobanzi si comisioane. Adica 4000 se duc aiurea – si deja perspectiva e alta si incep sa caut solutii pt a sustine asta.

O  problema mai delicata a datoriilor este imposibilitatea platii. Fie ca datoria e la o ruda  fie ca e la banca, ne duce ‘credibilitatea pe piata’ jos, dar si penalizari ametitoare, ce pot dezechilibra si bugetul lunilor urmatoare.

Si nu uitati, indatorarea este ca o sabie cu 2 taisuri: in primul rand taie din bugetul personal, dar si acesti bani virtuali creati de banca/guvern duc la inflatia economiei.