Ce alimente aruncam la cosul de gunoi din bucatarie?

In ultimii ani, preocupata de ecologie dar si de finante am incercat sa reduc pierderile si gunoiul. Am remarcat ca sunt un simplu european – cam 20% din alimente ajungeau la gunoi pt ca… planuiam gresit cumparaturile si consumul.  Si da, cu planning, astazi arunc maxim 1-2 fructe care s-au stricat sau un rest de salata- si deseori astea pleaca la compost.

Un alt lucru care il aruncam si nici nu m-am gandit la el este apa in care gateam legumele. Astazi ea devine baza la supa sau de fiert paste/naut/linte – mancarea viitoare fiind mult mai gustoasa. O mare parte din vitamine se pierd prin fierbere, dar mai raman si minerale in apa, minerale valoroase.
De asemenea, apa de la legume poate fi folosita la gradinarit (asta fac cu apa in care am fiert urzicile/spanacul/cartofii in coaja/apa de la fiert ouale/orez etc) – si florile din ghivece vor aprecia un bonus de minerale si vitamine. Atentie insa sa nu fie apa cu sare sau bicarbonat, acestea sunt… ierbicid.

Nu mai arunc nici oasele. Da, pot fi refierte si devin o piftie/baza de supa f. buna. Oasele de la friptura, oasele de la supa etc. le adun in frigider, adaug si un picior de porc/coada/ ceva os cu cartilagii, adaug apa sa le acopere si pun capac si le pun la foc mic, la fiert pt 3-4 ore (minimum). In final am o supa de oase numai buna de utilizat in bucatarie.

Nu mai arunc betele de la legume. Eu adun tijele de la patrunjel/marar/macris/spanac/leustean/menta/rozmarin etc, le leg, si bag  pentru o perioada in oala in care fierb mancarea. Daca nu am la ce sa le folosesc pe loc, le congelez/pun in frigider intr-o punguta si adaug la urmatorul gatit.

Cati bani se economisesc asa? Francezii au estimat ca peste 1000 euro pe o familie pe an. Ridic din umeri – acum 4 ani aveam buget de 3 ori mai mare pt mancare, nu e imposibil de atins cifra uriasa de la francezi.

Si cu ceilalti din jur ce facem?

Elena s-a plans acum mai multe zile ca… e greu sa convinga familia de importanta schimbarii in viata lor (spre simplitate).
 Prima reactie a fost o gluma de-a mea mai veche: daca decid singura sa vand masinile, televizoarele, dulapurile, laptopurile si tabletele din casa, atunci sa fac bine sa nu vand canapeaua ca sa am unde dormi la noapte :))))))))

 Apoi am inceput sa vizualez pasii din viata mea, cu care am reusit sa ‘implic’ si copilulul pe calea simplitatii.

 1. sa fiu un bun exemplu. Chiar unu ‘laudaros’ . Am mai putine haine asa ca sunt prima care ma imbrac in casa – fara discutii/dileme/scarpinat in cap maimutzeste si intrebarea: “Daaarrr eu cu she ma imbrac azi? A?”
2. Implicat copil: sortam/decide ea ce pastreaza in camera ei, ce doneaza, cui doneaza, ce e prea stricat, ce nu ii place si vindem si ce si-ar mai dori. La inceputuri i-am oferit sansa de a achizitiona o jucarie noua/si gasi spatiu de expus pt o jucarie noua/care statea dosita in dulap
3. incurajat copilul sa fie darnic. Da, stiu, pana la o anumita varsta copiii sunt egocentristi si narcisisti. Educatia e cea care ii modeleaza -ei invata de la parinti conceptul de a darui celor care nu au, contactul cu oameni in nevoie ii  modeleaza si maturizeaza si ajuta sa constientizeze ca viata poate avea si urcusuri si coborasuri.
4. redus consumerismul si contactul copilului cu asta. Mai precis: no media/no tv/no pubs; implicat la lista de meniu si de cumparaturi.
Mi-am dat seama cat de multa influenta are  tv-ul dupa o vizita la socri (au 3 tv-uri in 3 camere,si 2 mergeau continuu) si dupa 2 zile, ma intreaba copilul: mami, putem avea aia???
Discutat importanta/achizitia fiecarui lucru: spatiu de stocare, mod de transport, cost, cumparam 1 mare sau 2 mici etc.
5. Invatat copilul sa aprecieze ce are. Stiu, e greu – am venit in contact cu oameni si case ce aveau realmente DULAPURI pline de jucarii aruncate claie peste gramada/stocate etajat. Cea mai frumoasa explicatie am vazut-o la o veche prietena(ti pup Danuta – https://danieladiaconescu.wordpress.com/), unde fetele au venit de la gradi/scoala cu: “mami, de ce nu avem si noi tv in camera”. Mami le-a intrebat: si cand te uiti la tv? dupa ce venim de la scoala/gradi unde mergem?: in parc. Dupa parc?: acasa si mancam. Dupa ? teme si desenat si jucat cu vecinele. Deci unde punem tv-ul?
6. Invatat  sa aprecieze experienta/momentul si nu lucrul.
Aici depinde de imaginatia fiecaruia sa creeze activitati: gradinarim/gatim/facem curat/plimbari impreuna.
7. implicat vecinele. Povestit ce fac, si intrebat la schimbari de sezon daca au haine inca purtabile de donat la cazurile umanitare, pt ca tocmai pregatesc niste colete. Reactiile romanesti sunt lente, dar si cand vin….am sortat vreo 3 4 ore 🙂

De educat si format o familie echilibrata intr-o societate consumerista nu e usor. Totul se face treptat, si adaptat nevoilor si situatiei de moment. Nu uitati, copiii fac ce vad. De noi depinde sa schimbam si influentam in bine, in primul rand modelandu-ne pe noi dupa asteptari.

Cum imi structurez ziua?

Dupa o discutie cu Iulia si IuliaBe  pe economisim.info , am decis sa scriu  si sa imi exemplific traseul unei structuri.
Am aceeasi intrebare de colegi si prieteni: cum imi structurez ziua ca femeie cu job full time, copil cu  teme + joaca, cursuri online, fiind singura menajera si singura la cratita din casa, pasionata de mini-gradina , hand made, citit, chat cu fetele 🙂

Intradevar, in ultimii ani muncesc mai mult si asta nu inseamna ca am mai multe lucruri terminate ci mai multe neterminate- asa ca marea mea evolutie interioara a fost sa accept ca nu pot sa mi le fac pe toate si perfect asa cum le vizualizez in capul eu.
Asa ca… nu stiu altii cum sunt dat eu am nevoie de planificat, si asta   si pt treburile casnice, si pt ce fac la job.

Sunt curioasa daca regulile mele se potrivesc oricarui tip de job/viata/om/tara, asa ca o sa va rog sa imi raspundeti.

Pasi urmariti sunt:
1. accept ca nu pot sa le fac pe toate, nu pot sa le fac perfect (brrr, stiu, e greu sa accept ca nu sunt perfecta)
2. imi scriu o lista si o tin la vedere (sunt maestra in a pierde listele, dar acum imi dau seama si ca o lista pierduta ma ajuta ca mi-am reevaluat gandurile..)
3. prima data fac ce este urgent(semnat un contract etc) sau ce este blocant pentru alte taskuri
4. fac mai intai task-urile cu impactul cel mai mare
5. tin lista aproape sa ma ajute in a ma concentra, si a nu pierde timpul – a privire pe ea ma ajuta sa stiu ce urmeaza.
6. urmaresc tehnica pomodori(la fiecare 30min o pauza desi unii zic ca e suficient la 1 ora si jumatate) – asa ca imi programez si pauzele
7. alternez taskurile – cele care nu imi plac cu cele care imi plac
8. cand fac ceva care nu imi place procesul, ma gandesc la beneficiile rezultatului (nu imi place sa spal geamuri dar imi plac geamuri curate)
9. eficientizez drumurile si cumparaturile, reduc timpul petrecut in supermarketuri si mai ales reduc timpul piiieerdut aiurea 🙂
10. cand sunt obosita/ in stare de leneveala imi fac taskurile usoare, nu cele enervante. Sau ar trebui sa ma iau de alea enervante ca ele sigur ma trezesc mai ceva ca o cafeluta 🙂
11. una pe rand. Cand ma concentrez pe 10 chestii, le fac varza. Deci cate una.
12. ies afara. Da, si pe ploaie 5 min afara(un drum la posta) sau doar de stat in soare si facut cateva exercitii de streching/sau ras cu colegii fac mai bine decat o pauza pe facebook/citit mail etc.
13. (ToDo – nu il respect, dar fac eforturi sa imi intre in rutine) dupa ce termin un task,as vrea sa imi iau cateva min sa il analizez si sa ma laud singura. Nu reusesc mereu sa imi iau aceste minute, dar de cateva ori mi-am dat seama astfel ca ar mai avea nevoie de putin efort sa iasa perfect.