Oda sacosei de panza

Astazi am facut cadou unei prietene niste verdeturi si… o sacosa de panza cusuta de mine, din reciclarea unui material din casa. Stiu ca o va folosi la cumparaturi, stiu ca o va tine in poseta ei si o va folosi la nevoie.
De astazi, mai putine pungi de unica folosinta vor fi pe planeta. Da, majoritatea pungilor sunt folosite doar o data in viata lor.

Educatie financiara (episodul 2)

Desi am scris episodul 1 si episodul 3  imi dau seama ca nu e obligatoriu de citit in ordinea data. Regulile sunt reguli din viata mea, care le-am aplicat, si care le-au aplicat si alti prieteni.

Va dau tema pentru acasa: de cautat pe google despre “financial literacy” (cum circula banii in lume) – pentru a intelege cum sunt creati, cum sunt manipulati, interesul bancilor etc.

Regula 4. pune pe hartie input/output, controleaza sa fie aprox. 1/4 casa, 1/4 facturi si distractii, 1/4 mancare si 1/4 deoparte. Aproximativ, da? Pt ca depinde de venit, zona geografica, pretul chiriilor/transport, mancarurile locale, copii in familie etc. Dar un buget sanatos are aceste segmente. Stai cu parintii/nu platesti chirie/ipoteca? Super, esti un norocos si profita de norocul asta nu pe a da banii pe un nou mobil ci a evolua financiar.

Regula  5. Exista si esecuri
Daca am esuat o saptamana si nu am respectat bugetul si meniul…nu e nicio problema. O luam de la capat, si ne adaptam. Formulele de succes nu sunt vesnice, ele se schimba in functie de schimbarile sociale care le conditioneaza.
Da, bugetul familiei poate fi dezechilibrat de aparitia unui nou copil sau taierea salariala. Ne adaptam, reducem segmentele celelalte, nu e sfarsitul lumii.

Regula 6. fa buget anual sa ai imagine de asamblu.
Asta e invatata de la colegul meu de birou: si-a calculat cati bani dadea pe cafeaua zilnica de la colt, pe luna, pe an, si a iesit 800. A investit intr-un aparat mic de cafea si isi face el cafeluta in birou, si estimeaza ca a ramas la 200 cheltuili pe an.
Verisoara mea cumpara balsam de rufe, 6 pe luna, 70 pe an. A renuntat la el si in fiecare luna in loc de balsam de rufe pune banutii intr-un borcan. Bine, nu e singurul lucru la care a renuntat 🙂 – dar borcanul se umple, vizibil.

Regula 7. sa intelegem creditele
Aici e o problema actuala, dureroasa.
Un credit poate fi o povara sau poate fi o investitie: de ex. daca inlocuiesc chiria cu rata la banca identica si in 20 ani am imobilul meu si nu portofel gras la proprietar atunci e o decizie buna. Dar aici recomand si studiu de evoltuie moneda, inflatie, dinamica imobiliare etc.
De ex eu am facut credit in moneda in care luam salariu si am verificat sa nu am rata mai mare decat somajul. Apoi am facut plate anticipate cu scaderea perioadei, prima plata de 1000 lei a scazut din cei 25 ani ramasi cu …. mai mult de 1 an.Inainte de credit insa am experimentat un an cand puneam deoparte din venit…echivalentul ratei estimate. Am vazut ca sunt disciplinata si credibila, am strans asa si ceva avans.
Bancile nu lupta in interesul clientului. Angajatul din banca e platit, ia comision, isi apara scaunul si jobul cu toti dintii, il doare in fix de tine, el vrea sa iti vanda ceva ce nu are (ca banii ii va imprumuta de la alta banca, de pe piata interbancara), si tu ii dai inapoi bani fizici, din care o parte ajung un comision gras bancii. Da-i cat mai putin si cat mai repede, nu au muncit aia din banca prea mult pt bani.

Regula 8. cumpara/cheltuie pe produse locale
De obicei sunt mai proaspete si mai bune, dar e si vorba de obisnuinta genetica cu acel aliment/produs. Alergiile apar mai des la produse importate decat la produse locale, durata transportului si stocarii e in general mai mare la produsele importate decat cele locale, si in afara de vinuri, cognac, parmezan nu stiu ceva sa fie mai bun cu trecerea anilor 🙂

Regula  9. regula minimalista
Nu e obligatorie, pt mine a fost un experiment. Am redus o perioada toate cheltuielile, mergand pe avarie. Practic am simulat si descoperit cat e bugetul minim minimorum pt familia mea care nu ma frustreaza, astfel acum stiu ce fond de rezerva am nevoie. Imi cunosc astfel limita familiei, si am construit am un fond de siguranta de 6 luni cu care stiu ca ma pot descurca pe avarie daca raman fara job (si fara somaj).

Simplitatea a devenit un lux cautat

Dupa saracia impusa comunistic am inceput sa acumulez lucruri si sa imi imbogatesc viata si casa si dulapurile si debaralele si mintea cu sute de lucruri de care musai si neaparat aveam nevoie.
In zilele de astazi, cand imi dau seama ca petrec pierd minim 5-6 ore pe sapt. doar asezandu-le si mutandu-le prin casa…am inceput sa fac pas cu pas inapoi, catre simplitate.
E greu.
Fiecare pas e greu.
Cand sarim din extrema in extrema sufletul dar si reperele sunt dezechibrate. Si viata e in valuri, dar e bine sa nu lasam lipsa unor lucruri materiale sa ne afecteze sufletul ci sa genereze creativitate.

 

2 minute pt curatat (initiativa de a scoate plasticul din natura)

 

Ideea e simpla, si e englezeasca: actionam noi dar si inspiram lumea si mobilizam si pe altii, ca atunci cand trecem  printr-un loc de natura, sa acordam 2 minute (atat!!) in care  sa strangem de pe jos resturile de plastic, ramase aici de ziua trecuta sau de ani de zile. Efortul e minim, reusita maxima, daca ne mobilizam  putin.

 

Ganditi-va sa pierdeti si voi 2 minute in plus la plecarea de pe plaja, acordate pentru cules plasticele si gunoaiele de pe jos.

Toleranta la oras

Orasul modern, aparut ca loc ideal (sau idealizat) al libertatii, vine in contrast cu amabilitatea/ ospitalitatea specifica oamenilor de la tara. De fapt, o mare parte a oamenilor in ultimile secole     au pornit din satele lor catre orase, manati de mirajul libertatii alegerii.
Ce caracteristici aparte au orasenii? In primul rand diversitatea umana. Fiecare om e unic, si venind din multe zone ale tarii, fiecare vine cu bagajul cultural. Apoi complexitatea – prin interactiune, oamenii  se schimba si adapteaza, isi contureaza unicitatea dar si atributele. Ei, in conditiile aceastea, orasele  populate dezvolta o toleranta dar si intoleranta specifica. Orasul devine bipolar,  nu mai remarcam mirosurile, sunetele vecinilor, mizeria, dar nici nu facem nimic, continuam cu ea asa, din obisnuinta.
Un alt atribut al oraselor si orasenilor este competitia. Competitia intre orase, intre indivizi, intre magazine/ farmacii, intre masini, portofele, performante etc. duc  la obisnuinta unor fraze gen: oasele trebuie, orasenii vor etc
In acest amalgam si intersectie de sfere umane, ajunge omul sa se recunoasca, sa isi vada adevarata fata. Poate si de aceeas sunt mai multe tensiuni si confilcte in orase.
Toleranta prespune abandonarea stereotipurilor, prejudecatilor, cunoasterea si acceptarea celui de alaturi care este diferit, prespune intelegere si abandonarea fricilor. E greu? e usor? E diferit. Diferit de atmosfera satului, unde ierarhia familiala domina viata, unde jumatate din sat e ruda cu cealalta jumatate, unde contactul cu strainii este rar si privit cu ochi critic.
Toleranta construita permite adaptarea mai bine a vietii cotidiene,  cu tot dinamismul specific orasului. Pentru a tolera inconvenientele vietii, deseori trebuie sa nu ne lasam prinsi, sa luam evenimentele ca atare, si lejer  sa avansam.

Educa fata de langa tine

In ultimii ani au fost o serie de atacuri la adresa tinerelor. Extremistii afgani au impuscat o fata de 15 ani pt ca avut curajul sa vorbeasca in public. Cu cateva sapt. in urma extremisti nigerieni au atacat o scoala de fete.

De ce extremistii  sunt speriati de o femeie educata? De ce ii sperie accesul femeii la educatie? Eu cred forta cea mai mare este educatia unei femei ca scop de transformarea a societatii. Frica lor nu este de o bomba, ci de o comunitate de femei ce pot sa citeasca o carte si sa spuna VREAU ALTCEVA.

Ce s-a intamplat in Nigeria e ingrozitor pt mine. Extremisti religiosi au rapit cele mai inteligente si ambitioase fete din regiune, cu mesajul ca le transforma in sclave. Dar si o lectie. Daca vrem ca sa evolueze o societate, atunci trebuie sa educam tinerele fete.
Asta este singurul ajutor de care avem nevoie. Nu armata, nu politicieni, nu telefonie mobila sau vaccinuri: ci investit in accesul la educatie al femeilor.

Cum functioneaza mecanismul?
O femeie educata va sti sa decida singura maternitatea, cand vrea.
Astfel situatia copiilor multi in familii care nu isi permit sa ii hraneasca va disparea. Copiii vor primi mai multa atentie de la parinti, sansele sa fie si ei educati cresc, sansele sa ajunga infractori/ extremisti /mercenari se reduc.
Educatia investita in baieti nu are acelasi efect: mama  este implicata in decizii de familie, femeia face bugetul, femeia va sti sa spuna stop cand cheltuielile depasesc incasarile,  si cand copiii au nevoie de asistenta medicala/ scoala.  Mortalitatea infantila la mamele educate e redusa, rata de abandon scolar la fel etc.

Pana si extremistii au vazut asta si reactionat. Noi cand vom actiona?