De ce incurajez cumparat/vandut la mana 2a pe grupuri locale

 De ce  incurajez cumparat/vandut la mana 2a pe grupuri locale?

1. nu imi usuca bugetul daca nu am planuit ceva din timp.
2. ma simt mai bine sa cumpar o rochie la mana 2a daca stiu ca banii raman local, la o familie, decat sa se duca la un magazin cu sediu social si taxe platite in … Cipru.
3. familia care vinde (adica eu, sau vecina) va avea mai putine lucruri in casa, mai usor de intretinut
4. pretul si rapididatea achizitiei. Da, un mixer ce mie imi zacea acolo de cateva luni nefolosit va ajunge in bucataria cuiva in seara asta.
5. abia asa am inceput sa vad cati bani am cheltuit pe produse folosite de 2-3 ori. Tot ce am castigat din vandut de la inceputul anului asta am pus intr-un borcan. Da, am mai bagat mana in borcan, de 2 ori. Ssst. Si tot am 500 adunati. Valoarea e f. mare pt ca multe produse le-am vandut la 10-20% din valoarea initiala (doar cateva la 50%). Un calcul estimativ imi indica bani cheltuiti …peste 4000 si asta in ultimii 2 ani. Si inca nu m-am luat de multe bucatarie :). 4000 sunt numai lucrurile inutilizate!
6. spatiu. Da, nu mai iau lucruri ce le voi folosi o data la 2 ani. Daca am nevoie stiu ca le gasesc la mana 2a, ieftin (dar deseori nu am mai avut nevoie 😀 ).  Nu mai am probleme cu spatiul si stochez ce utilizez (am gasit loc si pentru un sac de cartofi, pentru 10 kg de mere si 2 pungi de linte etc.), nu mai spal si sterg periodic de praf acele lucruri inutilizate(economie de bani, timp), nu mai stau sa le aranjez, sa nu mai zic cat de usor si cat reduc la costurile mutarii (inca stam cu chirie).
7. un lucru abandonat de mine devine util la altul.

Va aduc aminte ca aproximez  4000 cheltuiti inutil, da?. Si ma mai intreb de ce nu imi ajunge timpul si nici banii de avans de casa.
Si pentru asta imi repet ca Eu sunt dintodeauna toti banii necesari pentru manifestarea spiritului

Rearanjare produse de menaj si cosmetice

Pt chimicalele din casa (produse de menaj, detergenti, cosmetice etc) am o regula simpla pe care mi-am impus-o  de ceva ani (dar nu reusesc sa o respect  mereu): nu cumpar/incep un produs nou pana nu il termin pe anteriorul. No, doamnelor, sa va vad la farduri si oje cum faceti asta… :))
Mi-am dat seama insa ca se intampla deseori sa arunc un sampon/crema desi mai era ceva produs pe fundul tubului, dar na, foloseam tubul nou si evident uitat de cel vechi…ce ajungea sa expire si sa plece la pubela.

Avantajele metodei: dulap de cosmetice mai liber, produse care nu ajung sa le aruncam expirate (doar le folosim, da?), mai putin praf de curatat, mai usor de folosit/gasit dimineata cand sunt pe fuga.

In plus, un truc ce tocmai l-am remarcat la hotel la Londra, truc ce duce la 10-20% economii si vreau sa il incerc: adaugat apa in sampon/sapun de maini/gel de dus/detergent de vase/de rufe lichid. 10-20 %. Astfel sapunul de maini spala la fel de bine, dar cantitatea de pierderi se reduce, in plus se clateste mai usor. In final, economie de 10-20% la aceste produse (suma deloc de neglijat). Si evident mai putine drumuri la cumparaturi/mai putine ambalaje aruncate ( Doar sa aveti atentie sa nu diluati prea tare 🙂 )

Si unde reciclam?

Daca vrei sa incepi sa reciclezi, un punct de inceput este sa cauti centre ce colecteaza cat mai aproape de casa/acces: http://www.hartareciclarii.ro/pages/harta/ . Remarc din ce in ce mai multe locatii au aparut/sunt inregistrate aproape de mine – asa ca reciclatul este din ce in ce mai usor.
Pentru cei ce merg periodic la hypermarket Auchan au scapat de deplasari. Acolo sunt containere pentru o mare parte din materialele reciclabile : doze de aluminiu, sacose de plastic, peturi, becuri, tuburi de neon și baterii (mai puțin sticla, asta e un minus).
La Cora se colecteaza baterii si becuri.
La Mega Image se pot recicla bateriile si in anumite locații sticlele de PET.
Pentru uleiul uzat http://colectareuleiuzat.ro/persoane-fizice/ (contra cost) – strange-l in borcan cu filet, si du-l.

Candva Ikea colecta baterii uzate si pt un numar (40) dadea altele la schimb (cred ca 4). Prietenii colectau impreuna. Mai este oferta asta la Ikea Bucuresti?

Mini gradinaritul si consumul de apa

Eu micro gradinaresc ieftin, experimental, pe balcon (mai am si o alta mini gradina pe pamant) dar acum vreau sa vorbesc de cea de pe pervaz/de pe balcon. Cea de pe balcon imi consuma apa, la 2 zile aprox. 4-5 ligheane a cate 10l. Costul nu e f. mare, dar imi dau seama ca in anumite zone ale lumii apa este mult mai scumpa si mai rara.
Asa ca am cautat surse posibile de a face economie la apa asta…. si am gasit 2 directii:
-apa de ploaie
-refolosit o parte din apa din consumul zilnic.
Dificultatea a fost sa imi reconstruiesc pasii ce ii faceam din rutina. Sa imi recalculez si sa ma opersc din gesturi instinctuale

Cateva idei din refolositul apei din bucatarie:
-apa din canile de baut o torn la flori. Nu, nu mai scurg restul de apa in chiuveta.
-apa de la spalat salate si fructe – la flori. De ex. am facut gem de capsuni si gem de caise, si apa de la spalat toate fructele astea am turnat-o rand pe rand in containerele d epe balcon.  Astfel am salvat toata apa si am udat tot balconul
-apa de la fiert pastele/fasolea/clatit paharele/clatit vasul unde fac/beau smoothie etc (fara detergenti, fara sare) este o apa imbogatita si hranitoare pt flori. Dar rece!! ca apa clocotita omoara orice planta.
-apa cu care clatesc canile de la  cafeaua,inclusiv zatul – este iar o apa hranitoare pt flori (recomand sa fie folosita din cand in cand, cafeaua face solul acid, pt noi nu e o problema ca bem rar cafea)

Evit contaminarea cu resturile animale.

Mai nou ma uit la plante ce nu consuma multa apa, eu am ridichi, salate, castraveti, busuioc, menta si astea tuati tuati le plac  multa multa apa… sigur sunt si altele care consuma mai putina – stiti vreuna?

Ei bine, se poate gradinari ieftin si la bloc. Fara efort financiar (chiar gratis daca recuperez niste lazi, imi fac compost pt a avea pamant, recuperez seminte, recuperez apa).

Voi cum refolositi apa?

Re-utilizare

Din cei 3 R din casa mea: Reciclare, Reutilizare, Refuzare, cu ceva timp in urma am re-verificat dulapurile si extras ce nu am purtat de peste 1 an. Ei bine, am gasit un plover (ce cauta acolo, nu stiu) ce nu l-am imbracat niciodata pt ca nu imi placea si l-am transformat in jacheta. Ploverul mi se parea fad in plus m-am ingrasat asa ca tzipa pe burta mea..

(poza e de pe net, nu e culoarea reala)

Ce i-am facut: o taietura pe verticala (apoi intarita cu material pe dos), 2 nasturi sub sani, si niste frunze aplicate pt a ii da putina viata.

Si mai jos este o fosta esarfa  niciodata utilizata (deja am prea multe) care a devenit o bluza -croiala taraneasca:

Si uite asa mi-am reechilibrat  sifonierul si cheltuit 0 bani, doar vreo 3-4 ore de munca.
Dupa asta mi-am dat seama ca am o gramada de esarfe pe care nu le-am triat. Inca.

Lectii invatate din Zero Dechet: ce sa mai tin in bucatarie

Inca nu mi-am ordonat bucataria suficient de mult : e inca haos, obiecte pe ici/colo neutilizate, cateva forme de biscuiti si gatit, multe cani si pahare si plastice si carti si foi si prosoape si servetele etc etc asa ca citind paginile acordate ordinii in bucatarie, am invatat cateva lucruri:
-nu e nevoie de ustensile multe, ci de unele de calitate
-pentru cele de trafic intens (cutit/tocator/oale cu capac) sa iau unele sa reziste mult. Fie le cumpar la mana 2a fie de la un magazin specializat pentru restaurante, acestea vor fi piesa de rezistenta. Si netoxice: astazi inoxul si sticla/ceramica sunt la moda.
-nu am nevoie de zeci de produse ce le folosesc poate o data in viata. Desi am unele de decorat torturile ce nu le-am folosit niciodata
-inainte de a tria, sa ma gandesc ce gatesc mai des si ce e mai important. La mine sunt supele si salatele, si tava pentru legume/friptura la cuptor. Astfel ca majoritatea produselor din bucatarie ar trebui sa fie in jurul acestora. Asadar 2 oale pt fier supe ajung (am 3, a 3a o folosesc sa fac bors si socata), 3 castroane de salata de sticla(2 identice!?!?! mari), si 2 tavi pt cuptor, una mare si una mica, 2 cutite, economul (curatatorul de legume). Cateva farfurii si 2 prosoape de bucatarie. Restul nu le folosesc decat 1 data pe luna. Merita sa le stochez? Merita sa le spal periodic si sterg de praf si mut de ici colo? Voi ce parere aveti?

Cum sa invatam copiii sa fie generosi

Copiii invata copiind parintii – asa ca daca vrem un copil generos, prima data sa ne uitam in oglinda si sa imbunatatim  ce e acolo. Generozitatea e o componenta obisnuita a vietii mele, vreau o casa si o viata simpla, asa ca lucrurile vin si pleaca din  lumea noastra. Incerc sa pastrez numai ceea ce utilizez cu adevarat, in loc sa stochez ceva in dulap prefer ca restul  lucrurilor sa ajunga acolo unde e nevoie de ele. Astfel, copiii invata ca lucrurile sunt facute cu un scop, si nu e nevoie  sa la tinem pe toate doar de dragul de a  AVEA. Nu, nu cumpar un lucru ce nu va fi folosit in urmatoarele zile/saptamani,
ce nu am folosit de cateva luni -maxim un an- pleaca.

Generozitatea nu e doar legata de posesia lucrurilor. Suntem generosi si prin oferit de serviciu ( ajutor la spalat vase/ schimbat  lenjerii/udat flori etc), a informatiilor: ajutor la teme/limbi straine/ vecini/ noi veniti in oras etc dar si generozitate  in vorbe frumoase si de iubire.

Cateva idei practicate in casa la noi:
–  mod concret: in caz de abundenta ( avem peste  20 de papusi abandonate) -mai mult decat ne trebuie… sortam si dam o parte. Pregatim si ceva hainute pt papusa ca noua fetita sa aiba cu ce o schimba
– exemplul sacrificiului ( da, renunt la o portie de prajitura in favoarea tatalui doar de dragul discutiei, sau impartim ciocolata etc)
– sustinem cazurile umanitare promovate de scoala – donam bani pt scoala din Africa etc
-petreceri si cadouri tematice. La petreceri aniversam o persoana, asa ca ideea de a cere cadouri simbolice dar si o mica donatie pt copii din Nepal mi s-a parut extraordinara
– oferit cadouri cumparate in regim FairTrade/Oxfam; sau carduri/carti de colorat vandute de spitale etc
-la aniversari ducem cadou si ceva facut de noi – tricotez eu un fular/caciula, copilul un desen/felicitare etc
– m-a incantat o cunostinta ce a cerut lq petrecerea lui sa venim fara niciun cadou: daca vrem ceva, sa donam pt cazul… X
-de sarbatori gatim ceva si oferim vecinilor/prietenilor. Noua ne place sa gatim impreuna si sa donam excesul
-de cate ori intalnim cazuri umanitare, ii explic ce frumos este sa ajutam copiii care nu au asta
-in fiecare an, de Craciun, pregatim 3 5 shoebox. Las copilul sa aleaga varsta si ce sa punem in interior

Ce alimente aruncam la cosul de gunoi din bucatarie?

In ultimii ani, preocupata de ecologie dar si de finante am incercat sa reduc pierderile si gunoiul. Am remarcat ca sunt un simplu european – cam 20% din alimente ajungeau la gunoi pt ca… planuiam gresit cumparaturile si consumul.  Si da, cu planning, astazi arunc maxim 1-2 fructe care s-au stricat sau un rest de salata- si deseori astea pleaca la compost.

Un alt lucru care il aruncam si nici nu m-am gandit la el este apa in care gateam legumele. Astazi ea devine baza la supa sau de fiert paste/naut/linte – mancarea viitoare fiind mult mai gustoasa. O mare parte din vitamine se pierd prin fierbere, dar mai raman si minerale in apa, minerale valoroase.
De asemenea, apa de la legume poate fi folosita la gradinarit (asta fac cu apa in care am fiert urzicile/spanacul/cartofii in coaja/apa de la fiert ouale/orez etc) – si florile din ghivece vor aprecia un bonus de minerale si vitamine. Atentie insa sa nu fie apa cu sare sau bicarbonat, acestea sunt… ierbicid.

Nu mai arunc nici oasele. Da, pot fi refierte si devin o piftie/baza de supa f. buna. Oasele de la friptura, oasele de la supa etc. le adun in frigider, adaug si un picior de porc/coada/ ceva os cu cartilagii, adaug apa sa le acopere si pun capac si le pun la foc mic, la fiert pt 3-4 ore (minimum). In final am o supa de oase numai buna de utilizat in bucatarie.

Nu mai arunc betele de la legume. Eu adun tijele de la patrunjel/marar/macris/spanac/leustean/menta/rozmarin etc, le leg, si bag  pentru o perioada in oala in care fierb mancarea. Daca nu am la ce sa le folosesc pe loc, le congelez/pun in frigider intr-o punguta si adaug la urmatorul gatit.

Cati bani se economisesc asa? Francezii au estimat ca peste 1000 euro pe o familie pe an. Ridic din umeri – acum 4 ani aveam buget de 3 ori mai mare pt mancare, nu e imposibil de atins cifra uriasa de la francezi.

Si cu ceilalti din jur ce facem?

Elena s-a plans acum mai multe zile ca… e greu sa convinga familia de importanta schimbarii in viata lor (spre simplitate).
 Prima reactie a fost o gluma de-a mea mai veche: daca decid singura sa vand masinile, televizoarele, dulapurile, laptopurile si tabletele din casa, atunci sa fac bine sa nu vand canapeaua ca sa am unde dormi la noapte :))))))))

 Apoi am inceput sa vizualez pasii din viata mea, cu care am reusit sa ‘implic’ si copilulul pe calea simplitatii.

 1. sa fiu un bun exemplu. Chiar unu ‘laudaros’ . Am mai putine haine asa ca sunt prima care ma imbrac in casa – fara discutii/dileme/scarpinat in cap maimutzeste si intrebarea: “Daaarrr eu cu she ma imbrac azi? A?”
2. Implicat copil: sortam/decide ea ce pastreaza in camera ei, ce doneaza, cui doneaza, ce e prea stricat, ce nu ii place si vindem si ce si-ar mai dori. La inceputuri i-am oferit sansa de a achizitiona o jucarie noua/si gasi spatiu de expus pt o jucarie noua/care statea dosita in dulap
3. incurajat copilul sa fie darnic. Da, stiu, pana la o anumita varsta copiii sunt egocentristi si narcisisti. Educatia e cea care ii modeleaza -ei invata de la parinti conceptul de a darui celor care nu au, contactul cu oameni in nevoie ii  modeleaza si maturizeaza si ajuta sa constientizeze ca viata poate avea si urcusuri si coborasuri.
4. redus consumerismul si contactul copilului cu asta. Mai precis: no media/no tv/no pubs; implicat la lista de meniu si de cumparaturi.
Mi-am dat seama cat de multa influenta are  tv-ul dupa o vizita la socri (au 3 tv-uri in 3 camere,si 2 mergeau continuu) si dupa 2 zile, ma intreaba copilul: mami, putem avea aia???
Discutat importanta/achizitia fiecarui lucru: spatiu de stocare, mod de transport, cost, cumparam 1 mare sau 2 mici etc.
5. Invatat copilul sa aprecieze ce are. Stiu, e greu – am venit in contact cu oameni si case ce aveau realmente DULAPURI pline de jucarii aruncate claie peste gramada/stocate etajat. Cea mai frumoasa explicatie am vazut-o la o veche prietena(ti pup Danuta – https://danieladiaconescu.wordpress.com/), unde fetele au venit de la gradi/scoala cu: “mami, de ce nu avem si noi tv in camera”. Mami le-a intrebat: si cand te uiti la tv? dupa ce venim de la scoala/gradi unde mergem?: in parc. Dupa parc?: acasa si mancam. Dupa ? teme si desenat si jucat cu vecinele. Deci unde punem tv-ul?
6. Invatat  sa aprecieze experienta/momentul si nu lucrul.
Aici depinde de imaginatia fiecaruia sa creeze activitati: gradinarim/gatim/facem curat/plimbari impreuna.
7. implicat vecinele. Povestit ce fac, si intrebat la schimbari de sezon daca au haine inca purtabile de donat la cazurile umanitare, pt ca tocmai pregatesc niste colete. Reactiile romanesti sunt lente, dar si cand vin….am sortat vreo 3 4 ore 🙂

De educat si format o familie echilibrata intr-o societate consumerista nu e usor. Totul se face treptat, si adaptat nevoilor si situatiei de moment. Nu uitati, copiii fac ce vad. De noi depinde sa schimbam si influentam in bine, in primul rand modelandu-ne pe noi dupa asteptari.