Category: salariu mediu pe economie

Alimente care ajuta in problemele respiratorii

In ultimii 2 ani  omenirea e zguduita de un virus ce lasa pe multi cu o capacitate respiratorie redusa. Sunt si alte boli ce au efecte secundare similare asa ca de mii de ani s-au identificat ca anumite alimente ajuta la recuperarea capacitatii pulmonara si altele accentueaza problemele.

Simptomele cele mai cunoscute ce indica o capacitate pulmonara e scazuta:
-capacitate redusa la inspirat/expirat
– probleme la efort – dificultate de la primele trepte de scari sau vorbitul in timpul mersului e dificil
-tuse continua, acea tuse reziduala post raceala ce tine cu lunile
-presiune toracica si suflu cu sunet la expirat
etc
Simptomele astea sesuprapun la mai multe afectiuni, inclusiv la cei alergici cu usoare secretii locale, dar inclusiv la cei cu probleme diferite recomandarile generale alimentare le imbunatatesc incetisor situatia.
Capacitatea pulmonara se poate masura cu aparate specifice (spirometrie) dar costa si mai ales ia timp (se face de catre un cadru medical cu experienta in asta).

Din alimentele ce sustin aparatul respirator, s-a remarcat ca persoanele ce au trecut la alimentatia mediteraneeana  au mai putine crize de astm si capacitatea pulmonara le creste usor. Ce inseamna alimentatie mediteraneeana? Avocado (ar fi un antioxidant, bogat in glutathion), frunzoasele (spanac, kale, verze, urzici), citricele – ca si frunzoasele sunt cunoscute pt vitamina C, mere si banane, alimentele bogate in vit D dar si expunerea la soare, alimentele cu beta-caroten (morcovii si frunzoasele), pepene galben, cartofii dulci si dovleacul, brocolli, pomegranates, uleiul de masline pe cat posibil presat artizanal si nu tratat termic etc  etc.
Usturoiul (nu degeaba panaceu universal la romani) e de mare ajutor.
Apa bauta (si nu cafea/alcool/sucuri/ceaiuri ) ci apa. Deshidratarea corpului dar si aerul prea uscat si prea cald din casa afecteaza prima data plamanii unde se intampla o reactie de vasoconstrictie = contractare si reducere a bronhiilor si de aceea aerisirea dormitorului inainte de culcare e recomandata la toti cei cu probleme respiratorii. La fel si temperatura prea calda (sau prea rece) din dormitor poate duce la o reactie a bronhiilor sa se stranga si sa scada capacitatea respitatorie mai ales noaptea cand muschii se relaxeaza si presiunea toracica vine mai greu pe plamani.
Mai nou cunoscutele ghimbir si curcuma se pare ca ajuta la relaxarea musculaturii asociate respiratiei, plus vin cu efectul lor antiinflamator ( si mai si ajuta sistemul imunitar).
Cafeaua sau ceaiurile negre/verzi au efect similar ca medicamentul theophylline   care nu stiu ce face dar l-am auzit prescris post raceli grele cu tuse reziduala de luni de zile.
Uleiul esential de eucalipt sau de lavanda (desi atentie la reactiile alergice si la producatori si la dozare) – ca orice lucru in cantitate prea mare poate da efecte adverse.
Sunt  si ceaiuri care ajuta la tusea reziduala si ajuta curatat plamanii de secretia post viroze: ceai de cimbrisor,  ceaiul de musetel si menta, ceaiul de ceapa desi il urasc e cunoscut pt efectele sale, putina miere iar ajuta (efect natural antibacterian).

Eliminat triggerii alimentari = cei mai cunoscuti alergeni alimentari sunt lactate, gluten, nuci si fructele de mare, vinul si fructele uscate industriale (sulfitii adaugati), ingrediente artificiale cum ar fi conservantii si colorantii din alimentele industriale…(gasite in sucuri, painea din comert, branzeturile din comert, toate mezelurile din comert etc etc ).
Reducerea sarii e iar in toate recomandarile celor cu probleme pulmonare si astm si cu tuse indelungata.
Adaug de evitat polen, praf, parul de animale, dar si efortul fizic exagerat sau fumul de tigara sau fumatorii chiar daca nu au tigarea in gura – toate au efecte secundare asupra plamanilor prin reactia de strangere si evitare a contacului su aceste mirosuri.
Obezitatea, tensiunea mare a sangelui si colesterolul mare sunt factori ce agraveaza problemele respiratorii si o disciplina la nivelul cantitatii alimentatiei face minuni. Grasimea depozitata intern, pe organe,  consuma din spatiul din cutia toracica, dar si faptul ca un corp cu 20% mai greu implica o respiratie mai ampla cu 20%.

Da, unele alimente din lista asta costa si nu sunt accesibile tot anul, dar cele mai multe sunt accesibile si posibile cu eforturi financiare mici si accesibile fiecaruia, acum.

(sapt viitoare o sa scriu si despre exercitiile fizice pentru cresterea capacitatii respiratorii. Scriu un metrou. Si o sa scriu si ce se poate face in metrou 🙂 )

Despre buget: ce e mai eficient? sa cresc venitul, sa economisesc mai bine, sa investesc mai bine?

O intrebare care da motive de dezbateri si nu are un raspuns perfect si unanim valabil pentru toate cazurile.
La veniturile mici orice crestere de salariu conteaza,  orice economisire conteaza, si mai ales orice profit din investitii conteaza. Dar la veniturile medii? sau la cele mari? Care e mai interesanta?

Ca raspuns, cheia e in cat % din venit cheltuim.

Pentru fiecare 10.000 castigati anual, o crestere a ratei de economisire de la 10% la 20% implica o reevaluare a a cheltuielilor si salvat inca 1000 pe an.
Daca nu vrem sa mai economisim ci sa crestem venitul si a trece de la 10% la 20% economisit, ei bine efortul e mai mare: 1200 anual in plus si toti economisiti duc la 20% rata de economisire.

Pentru cine economiseste deja 50% din venit, felicitari !! daca vrea sa ajunga la 60% economisiti la fiecare 10.000 castigati, are 2 solutii:
– mai taie 1000 din cheltuielile anuale, lucru mult mai dificil deja pt ca presupun ca toate cheltuielile sunt bine analizate
-sau aduce inca un venit de 2500, bani pe care ii pune pe toti la economii, ca in final sa ajunga la 7500 economisit si o rata de economisit de 60%.
Compar 2500 cu 1000 si ratio de 2.5 la 1. Adica, e de 2.5 ori mai eficient efortul de economisire decat efortul de a mari castigul.
Cum aplicam in situatia de zi cu zi? sa zicem ca persoana e platita cu 50/ora si alege sa lucreze in plus dar sa plateasca o persoana la curatenie cu 30/ora pt a economisi timp si lucra in plus. A facut o alegere buna? Nu. Pe de alta parte ntru cine e platit cu 100/ora si plateste persoana la curatenie cu 10/ora, e o alegere mult mai buna. Despre mancat la restaurant in loc de gatit acasa pentru a lucra 2 -3 ore in plus zilnic, insa cifrele sunt si mai proaste, mancarea la restaurant avand un adaos de 3-500 %. Plus ca deseori e nesanatos, multa mancare fiind fripta si prajita.
Statisticile americanilor arata ca cei cu venit mare nu economisesc mai bine decat cei cu venituri medii pt ca au tendintza sa cheltuie mai mult si sa amane mai incolo momentul economisirii si cu cresterea venitului scade % economisit.
Sa ne folosim timpul in a castiga mai multi bani poate fi, uneori, mai putzin profitabil decat in a cheltui timpul pe economisit si investit.

Pentru cine economiseste deja 80% din venit si vrea sa ajunga la 90% rata de economisire, efortul e mult mai mare si presupune iesit mult din zona de confort pentru efort. Nu mai scriu cifrele aici, pentru ca persoanele ce deja economisesc 80% au un nivel extraordinar de disciplina, de venit, si si-au facut ei calculele si inca nu am ajuns acolo dar cand ajung, scriu.

Ce diferenta putem face prin investitii?
Pai putem. O crestere de 7% anuala din investitii poate echivala un 7% crestere a ratei de economisire a familiei, dar mai ales investitia aduce un profit pasiv, fara efort, cumva facem bani cand dormim.
Totusi, la inceputuri, cand aveam doar  cateva mii investite, acei 7% inseamnau doar o crestere de 100 in plus anual, bani bine primiti dealtfel pt ca tot bani munciti sunt dar  mai eficient mi-a fost sa reduc pachetul de abonament de telefon de la 15 la 5 si asa sa economisesc 120 pe an, sau sa imi gatesc pachet zilnic si sa castig asa 5 zilnic dar si sa construiesc o sanatate impecabila si zero costuri la farmacie (sau aproape, ca ultimul dentist nu mi-a placut ce mi-a facut).

Ca o concluzie, concentrati-va pe toate 3:
SAVINGS
RAISE INCOME
INVEST

In ordinea asta.  Temelia sunt economiile. Nu putem investi daca nu am economisit intai. Nu putem inainta fie de avem un salariu mai mare daca nu directionam banii aia in economii.
La inceputurile financiare, cresterea economisirii prin reducerea cheltuielilor e cel mai eficient si imediat. Dupa luni de disciplina si de creare de noi comportamente si gasit echilibrul, cresterea veniturilor inseamna un salt financiar. Investitiile nu vor inceta sa aduca profit, din ce in ce mai bine.

Meniu sapt 30sept ->6 oct

Meniul sapt asteia e mult mai sofisticat:
-macroul la tava (nu l-am facut sapt. trecuta)
– supa de galusti cu oase fierte indelung (am luat oase de vita si porc, 2 kg, in punga de plastic… )
-salate multe.
Am luat:
-oua. Cartoanele returnate. Cu drag va zic ca pe unul din cartoane am vazut data de 2015, va dati seama de cate ori s-a plimbat cartonul ala cu oua catre client si inapoi la producator?
-branza telemea de bivolita, in cutia mea
-struguri ceasla in sacosa  mea. Boaba marunta si dulce cu gust de vie, de ales boabele stricate ca sunt pe duca.  Nu, nu am gasit must inca.
-o sacosa de portocale pt suc (in sacosa mea) si ceva citrice pt limonada. Din noiembrie vom comanda din spania direct. Nenea de la piatza le avea in lazi de carton si a zis ca apreciaza ca punem in sacosa noastra, pe el il costa 150 euro pungile, lunar, si i-a dat cadou o portocala copilei (care s-aa declarat fericita). Am mai primit aprecieri asemanatoare de la un nene cumparator de la piata – noi ii spunem Barbosu’  cu care ne tot intersectam in fiecare sambata la aceleasi tarabe de cativa ani.
-niste banane urate si patate, mai ieftine ca lumea le evita, cu eticheta de fairtrade, am mancat deja 3, nu cred ca apuc sa fac din ele mini clatite cum visam
-lapte, 4l, 2 sticle de plastic aduse. Unt in hartie cerata (macar ma consolez ca e 500gr deci o hartie pt cateva sapt) si smantana (cutie de plastic) – toate direct de la producator, nepasteurizate
-o sacosa de morcovi (avem niste cai in apropiere si le dam o gustarica si lor), gulii  noua (le mancam ca pe mere). Chiar, se pricepe cineva la cai? unul mananca f. greu morcovii, daca nu il rup in 2-3 bucati incearca sa il rupa el in pamant
-ardei albi grasi de copt, gogosari de copt, vinete, varza, aduse de undeva din zona moldovei.
-covrigi cu mac si strudel de mere, alune de pamant, pt colocatari . Toate vandute direct in sac de hartie. Eu incerc no gluten (sau macar less gluten) si no nuts 😀 si sper sa sa dau de capat dermatitei
– marar, patrunjel, pleurotus, 2 cepe, pastarnac, sacosa de mere, avocado.  Mi-am dat seama ca mararul si patrunjelul vin in legaturi cu…elastice. O sa duc elasticele inapoi la taraba 🙂
Mai avem castraveti din gradina, rosii ultimile (restul le pun la murat), macris, iese salata de vreo 3 cine, cu telemeaua aia si cu ce naut (am fiert juma de kg de naut, portionat in borcane)
Mai am de luat somon fumé de la megaimage pt paste, si orez – bio. Plastice.
Am mai luat o punga de plastic de la mercerie, de unde am cumparat tot felul de pamblici si atze si nasturi mici, macar le-a pus toate intr-o singura punguta (nu aveam la mine sacosica sa le pun)

Timpi:
-sambata pe la 8 am inceput sa ne imbracam/strangem gentile sub brat si cutiile de oua/copilul/vecinele etc. si plecat la piatza
-la 10 si ceva eram inapoi (am mers de data asta cu masina, cand mergem cu metroul ne ia aproape o ora sa ajungem, e nevoie sa schimbam metrou)
-despachetatul a fost facut treptat, asa ca am pus direct oasele la spalat cu apa fierbinte si la fiert in slow cooker pt 8 ore cu o bucata de lamaie (se vede bolborosind doar prin cateva locuri, nu toata oala). In ultima ora am pus si morcovi, pastarnac, telina, gogosar.
– am pus la copt vinete si ardei si gogosari (nu mai coc neam gogosari!! am uitat de ce nu coceam: se curatza greeeeu, ardeii albi grasi sau kapia sunt minunat de copt)
-am fiert pleurotusii (lasat asa mari, mi-a fost lene sa ii toc). I-am scurs. Adaugat o lingura unt, 3 catei de usturoi tocat, 1 lingura apa, lasat 2 min sa se inmoaie, pus pleurotusii peste si peste 3-4 min si 3-400gr de smantana.
– facut o mamaliga cu br si la si ou.
-la 14:00 eram mancati si toate alea la spalat, muuulte la spalat.
-toata apa folosita la spalat oase, legume, pleurotus, fiert etc. am folosit-o la udat balconul (am semanat spanac si rucolla si cresson)
Supa de galusti am terminat-o noaptea (am aruncat oasele si carnea grasa, facut galustile, prea lene mi-a fost sa strecor zama sa fie limpede) si am “supliment” natural si f. ieftin de minerale si colagen pt 3 zile la toata familia. Legumele coapte, ciuperci cu smantana, supa, nautul fiert le am pe toata sapt. Voi face o zi salate (branze, ou fiert, salata verde, rosii, castraveti, macris) si o zi din cele gatite.
La pachete vor fi salate de cruditati alaturi de 1-2 proteine (branza, ou, avocado sau naut, toate le am la indemana), paste cu somon fumé.

Pana aici toate sunt de sezon si f.ieftine.  Meniul facut cu astea este un meniu divers,  fara multe chimicale (iau fructe si legume mici si patate). Oasele nu sunt bio dar din pacate nu gasesc la producatori sa imi dea cate un os/picior/coaste/coloana vertrebrala .

 

Partea scumpa si plasticoasa (in aparerea mea comand insa o data la 3 luni si impreuna cu vecine) vor veni din Olanda sapt asta: cacao, unt de cacao, nuci, faina de cocos, faina de migdale, faina de curmale, seminte canepa, etc. majoritatea bio din Olanda. Nope, nu e canepa frunze 😀 . Sunt in borcane de plastic cu filet, fiecare produs ei le au varsate si le pun in recipiente de plastic. Partea ok e ca noi refolosim recipientele lor ( pt stocat bricolaje, joaca, deplasari mancare etc), partea ne ok este ca nu se recicleaza.  Cartoanele sunt reciclate si le reciclez (acopar gradina pe iarna) – ramane sa indepartez banda cleioasa cu care au impachetat

Bugetul in 50% 30% 20%

Ideea nu e a mea, vine de de la colegi. Teoria mi s-a parut atat de simpla si personala si realizabila incat nu pot sa nu v-o laud: se iau incasarile si se impartit venitul in 3 parti:
50% partile esentiale, 30% parti optionale, 20% economii si investitii.
Fiecare isi decide partile esentiale. Fiecare isi decide optionalele. Nu imi ajung banii pentru investitii? nu tai de la celelalte ci maresc incasarile!
La cheltuielile esentiale eu as pune: casa, electricitate, apa, scoala copilului, vacante. Colegul a pus vacanta la parti optionale. Cred ca eu as pune un curs/o calificare la investitii.
Scade venitul atunci automat tai din fiecare: fiecare parte a bugetului va fi impactata dar nu eliminata.

Mi s-a parut nemaipomenit tocmai ca se bazeaza incasarile si cheltuielile pe ralitatea proprie.

Pentru voi e fezabil asa buget?

Educatie financiara (episodul 3)

Chiar daca nu ati citit episodul 1   sau episodul 2, nu e nicio problema, se poate incepe si de aici.

Regula 10:
plateste datoriile si facturile.
Redu numarul si valoare facturilor, ele consuma mai mult decat mancarea. Un singur telefon cu pret mic, sistem de recuperare apa de ploaie, echipamente electrice ce au consum electric mai scazut etc – toate astea fac economii de 10-50 pe luna, adica 120-600 pe an.

Regula 11: habar nu am daca am mai zis-o: plateste cat mai putin la stat. Da, statul/institutii va avea grija de viitorul nostru, noi putem avea grija mai bine de viitorul nostru 😀
Asa ca …daca putem reduce valoarea impozitelor, daca platim in avans si avem deduceri la impozitul pe casa sau deducere pt persoane in intretinere etc, daca putem sa evitam comisioanele la banci – ei bine aia sunt tot banii nostri!

Regula 12: focus pe profesie. Cauta un skill dus la perfectiune, si pergateste alte 3-5 la nivel de baza. Viata e dinamica, oricand voi sti sa iau o idee si sa o duc la perfectiune. In viata sunt mereu urcusuri si coborasuri, schimbari, asa ca profita de moment.
Cateva din sfaturile din carti (si eu care nu le-am aplicat): fa ce iti place. Cand iti place ceva, fa tot posibilul sa faci bine. Invata de la ceilalti, intreaba, uita-te.
Cauta o sursa alternativa financiara, dintr-un domeniu relativ diferit. Privind la dinamica ultimilor ani, inteleg de ce pe unii  criza i-a doborat de tot, si pe altii i-a lasat in loc de 2 joburi cu unul singur.

Regula 13.
Numar ghinionist? ei bine, nu.
Doneaza, microfinanteaza in jurul tau. Ai o ruda care vrea sa faca o mica afacere si nu are toti banii pt masina pentru livrari? ai vreo vecina ce a ramas fara job si stii ca face prajituri bune? ai in cercul extins vreun copil ce e in prag de abandon scolar? sustine-le visul. Toate astea se intorc in societate, ciclul banilor se va intoarce la tine.
Eu cumpar miere de la o ruda – si ii platesc in avans recolta viitoare. Cumpar piine si torturi facute de vecine, prefer sa le vina lor un mic profit si sa nu ajunga sa se descurce mai greu.  Uita-te in jur, sigur vei vedea o mica solutie.

Educatie financiara (episodul 2)

Desi am scris episodul 1 si episodul 3  imi dau seama ca nu e obligatoriu de citit in ordinea data. Regulile sunt reguli din viata mea, care le-am aplicat, si care le-au aplicat si alti prieteni.

Va dau tema pentru acasa: de cautat pe google despre “financial literacy” (cum circula banii in lume) – pentru a intelege cum sunt creati, cum sunt manipulati, interesul bancilor etc.

Regula 4. pune pe hartie input/output, controleaza sa fie aprox. 1/4 casa, 1/4 facturi si distractii, 1/4 mancare si 1/4 deoparte. Aproximativ, da? Pt ca depinde de venit, zona geografica, pretul chiriilor/transport, mancarurile locale, copii in familie etc. Dar un buget sanatos are aceste segmente. Stai cu parintii/nu platesti chirie/ipoteca? Super, esti un norocos si profita de norocul asta nu pe a da banii pe un nou mobil ci a evolua financiar.

Regula  5. Exista si esecuri
Daca am esuat o saptamana si nu am respectat bugetul si meniul…nu e nicio problema. O luam de la capat, si ne adaptam. Formulele de succes nu sunt vesnice, ele se schimba in functie de schimbarile sociale care le conditioneaza.
Da, bugetul familiei poate fi dezechilibrat de aparitia unui nou copil sau taierea salariala. Ne adaptam, reducem segmentele celelalte, nu e sfarsitul lumii.

Regula 6. fa buget anual sa ai imagine de asamblu.
Asta e invatata de la colegul meu de birou: si-a calculat cati bani dadea pe cafeaua zilnica de la colt, pe luna, pe an, si a iesit 800. A investit intr-un aparat mic de cafea si isi face el cafeluta in birou, si estimeaza ca a ramas la 200 cheltuili pe an.
Verisoara mea cumpara balsam de rufe, 6 pe luna, 70 pe an. A renuntat la el si in fiecare luna in loc de balsam de rufe pune banutii intr-un borcan. Bine, nu e singurul lucru la care a renuntat 🙂 – dar borcanul se umple, vizibil.

Regula 7. sa intelegem creditele
Aici e o problema actuala, dureroasa.
Un credit poate fi o povara sau poate fi o investitie: de ex. daca inlocuiesc chiria cu rata la banca identica si in 20 ani am imobilul meu si nu portofel gras la proprietar atunci e o decizie buna. Dar aici recomand si studiu de evoltuie moneda, inflatie, dinamica imobiliare etc.
De ex eu am facut credit in moneda in care luam salariu si am verificat sa nu am rata mai mare decat somajul. Apoi am facut plate anticipate cu scaderea perioadei, prima plata de 1000 lei a scazut din cei 25 ani ramasi cu …. mai mult de 1 an.Inainte de credit insa am experimentat un an cand puneam deoparte din venit…echivalentul ratei estimate. Am vazut ca sunt disciplinata si credibila, am strans asa si ceva avans.
Bancile nu lupta in interesul clientului. Angajatul din banca e platit, ia comision, isi apara scaunul si jobul cu toti dintii, il doare in fix de tine, el vrea sa iti vanda ceva ce nu are (ca banii ii va imprumuta de la alta banca, de pe piata interbancara), si tu ii dai inapoi bani fizici, din care o parte ajung un comision gras bancii. Da-i cat mai putin si cat mai repede, nu au muncit aia din banca prea mult pt bani.

Regula 8. cumpara/cheltuie pe produse locale
De obicei sunt mai proaspete si mai bune, dar e si vorba de obisnuinta genetica cu acel aliment/produs. Alergiile apar mai des la produse importate decat la produse locale, durata transportului si stocarii e in general mai mare la produsele importate decat cele locale, si in afara de vinuri, cognac, parmezan nu stiu ceva sa fie mai bun cu trecerea anilor 🙂

Regula  9. regula minimalista
Nu e obligatorie, pt mine a fost un experiment. Am redus o perioada toate cheltuielile, mergand pe avarie. Practic am simulat si descoperit cat e bugetul minim minimorum pt familia mea care nu ma frustreaza, astfel acum stiu ce fond de rezerva am nevoie. Imi cunosc astfel limita familiei, si am construit am un fond de siguranta de 6 luni cu care stiu ca ma pot descurca pe avarie daca raman fara job (si fara somaj).