semanat | Iubesc orasul meu

Cum imbogatim solul din ghivece si jardiniere

Am primit intrebarea asta de la prietene. Zilele astea cu vreme asa frumoasa a dus mai multa lume ca de obicei sa petreaca gradinarind pe balcon. Pe alocuri achizitionarea de pamant nou fertil e imposibila, asa ca incepe sa fie refolosit cel care este deja si tare ma bucur de asta, chiar daca nu apreciez si conjuctura.

Dupa un an, pamantul din jardiniere este obosit si cu prea putini nutrienti. In gradina/padure ciclul natural de frunze uscate/iarba uscata/gaini / rame imbogateste natural cu nutrienti solul dar asta nu e posibil asta si in ghivece – mai trece o cotofana pe la noi prin balcon dar m-ar deranja rau sa vad ca se gainatzeaza fix in petuniile mele. Asa ca se vede usor ca pamantul nu mai e negru negru ci gri, pe alocuri capata o crusta alba (de la sarurile din apa de la robinet), si e nisipos/faramicios fiind lipsit de humusul gras.

Cum il imbogatim? cu surse de carbon si resturi vegetale. Ce am incercat si aparent a functionat bine acasa:
– carton. Pun pe fundul ghiveciului si adaug peste pamantul vechi. Merge folosit carton de la cutii necolorate, de la cutiile de oua (ala necolorat evident), ala din interiorul hartiei igienice. Nu puneti doar la baza, puteti adauga si treptat ceva carton maruntit (inmuiati-l in apa, si in cateva minte devine usor de incorporat in sol)
– rastorn ghiveciul vechi si curat vechiul pamant de radacini si resturi, arunc radacinile si pamantul care imi ramane il amestec intr-o galeata/lighean ( unde se poate 😀 ) cu resturi vegetale: frunze obosite de la salata sau de la ridichi dar bine maruntite, coji de banane maruntite (fara numar faranumaar, bananele contin potasiu si asta ajuta sa dezvolte plantele) , cateva linguri de epsom salt ca sursa de magneziu, zat de la cafea (stiu ca se spune ca modifica ph-ul dar in cantitati moderate face bine iar schimbarea ph-ului e temporara pt doar 2 maxim 3 sapt asa ca am adaugat tot zatul colectat din ce bea sotul din ultimile zile plus udat pamantul cu apa in care spalam cescutza lui de cafea) , coji de dovlecel si morcov si castravete si mar la fel de bine maruntite. Maruntirea asta are o importanta si de aia o repet sa nu o sariti: va grabi descompunerea si aduce la omogenizarea pamantului.
-resturi si frunze de urzici. Si astea maruntite. Cred ca e planta cea mai complexa ce poate fi folosita asa de usor in gradina dar si in mancare. Poate fi si resturile de la urzici gatite, inclusiv apa de la fierberea lor (desi apa aia e buna de baut, rece, cu putina miere, e ajutatoare pt cei cu tuse si probleme respiratorii)
-fertilizanti din comert. Desi daca tot ajungeti in supermarket, luati si voi un sac de pamant nou nu sariti la fertilizanti si amestecati pamantul no u cu ala vechi, undeva la 50% 50%
-umezesc solul asta si amestec de 2-3 ori pe zi ( sunt acasa, ce o sa fac toata ziua daca nu sa amestec in pamant? da, mai stau ce stau tolanita la soare pe scaunul din balcon dar mai si ma ridic sa amestec la pamant cam ca in mamaliga).
-udat cu apa in care spal carnea. Apa asta contine resturi de sange si anumite minerale. Atentie, cu apa rece de la spalat sangele, nu cu fierbinte ca are si urme de grasime – cum noi deseori avem carne de tzara si taiata artizanal, carnea are mult sange asa ca o spal in 1-2 ape, sau las la dezgetzat in ligheanul cu apa – asta e o apa perfect de udat
-apa in care spal legumele si fructele, resturile de smoothie. De obicei le spal intr-un castron mare asa ca am cu ce. Deseori am legume si fructe bio asa ca nu am de ce sa ma ingrijorez ca ar fi apa cu pesticide sau cine stie ce.
-resturi de bere sau de iaurt. Ambele contin probiotice utile solului, asa ca bea rar sotul o bere dar eu ii scurg sticla la flori… merge si apa cu care clatesc paharul de bere/castronul de la iaurt.

In 2-3 zile pamantul amestecat asa e numai bun de folosit, desi nu o data am pus direct fara sa il las sa astepte, si udat cu ce aveam de udat ocazional (resturi de bere, resturi de cafea, resturi de iaurt si apa de la clatit recipientele acestora) si dupa aia.

Intr-o zi o sa imi iau rabdare si o sa pozez ce am semanat (iar am sarit calul, dar nu e bai, impart si la vecine si prietene). Nu mai am gradina inchiriata dar tare am inverzit balconul …

Analiza meniului sapt 1-7 sept.

cam asa arata lista cu care merg la piata. Ok, de obicei scriu mai urat — Meniul saptamanal

Cum blogul imi are rol de jurnal, voi scrie, temporar, meniul saptamanal. Aceste articole le vreau sa imi pot urmari consumul, sa imi caut retete in trecut, sa inteleg ce e bio si cat si daca pot imbunatati, ce cumpar de pe piata locala, si mai ales sa vad ce pot simplifica si imbunatati.
Cu fiecare meniu imi voi face niste meditatii si subiect de imbunatatit.
Consider ca meniul nostru e suficient de sanatos pt nevoia noastra datorita sanatatii radiante de care dam dovada (analize de sange bune, nicio raceala in familie de multi ani).

Cam asa arata o schema de cumparaturi saptamanala la noi – merg o data pe saptamana la piata, suprmarket doar iarna si ocazional. Acopera 7 zile pe saptamana, 3 mese pe zi, 3 persoane. Avem pachete toti. Fiica mea mananca la fel ca mine (cantitati) noi oricum gatim cu mai putina sare de cand am inceput sa hranesc copilul. Fara zile decise, adica felul de marti pot sa il fac joi si invers, dar vineri si sambata seara nu am pachete pt a 2 zi deci pot pune ciorbe/pizza in meniu.
Saptamana asta cumparaturile le facui la piata, si mai am cate ceva folosit din dulapuri: ulei si mustar. Mai am si o gradina ce mi-a acoperit sapt. asta: patrunjel, marar, cateva rosioare, aproximativ 2 kg cartofi, 2 kg castraveti, fasolica verde, 3 frunze de kale etc.

Ce concluzii trag privind meniul?
-painea de casa nu se poate felia subtire, daca vreau tartine la pachet nu va putea musca copila. Asa ca iau una de la brutarie, si congelez cateva felii.
-mai mult de jumatate din alimentatie e cruda. Mi-ar placea mai mult dar mancam si carne si paste (eu renunt cu usurinta la astea, ceilalti 2 m-ar bate)
-am peste 15 kg de fructe si legume si e bine: pepene 5 kg, 2 kg prune, 1 kg mere, pere si piersici aproape 2 kg, salate, rosii 2 kg, castravetii. Ignoram cele 5 kg de rosii si 5 kg de prune/pere/mere puse pe iarna.
-mai repet cumparatul de rosii si facut sos de paste pe iarna in congelator.
-mai fac marmelada. Deja 2 borcane s-au mancat.
-mai mult de jumatate de cumparaturi sunt direct de la mici producatori. Mi se pare firesc sa ii sustin si vreau mai mult: ei sunt sursa mea de sanatate. Prune, rosii, lactatele si ouale, mere, pere, salata verde, piersici etc.
-sa fac iar comanda de carne de vita. Sa caut si porc. Iau cand producatorul taie, asadar sunt pe lista de asteptare impreuna cu alti 20-30 interesati, luam fiecare cate 10 kg si imi ajung 10 saptamani. Ficateii sunt ok ca sunt ieftini si usor de gatit dar nu f. ok
-s-o gatat uleiul de masline. La anul iau 3 kg de la grec. Recolta urmatoare e in noiembrie….
-sa reduc ce iau de import/sere. Pepenele, o parte din piersici, strugurii, lamai. La lamai si struguri nu putem renunta.
-fara dulce sapt. asta asa ca am facut iaurt si pus o lingura de marmelada. Desert minunat aseara, sotul si-a cumparat o chestie maro 😀
-fac iaurt la fiecare 2 sapt. Cealalta sapt. cumpar iaurtul. 2 borcane de 400ml ne ajunge.
-peste biban. Nu stiu daca e de crescatorie sau nu. Sa studiez ce pesti sunt pescuiti si ce de cultura si sa evit cei de cultura.
-limonada merge si fara miere. De cand fac fara miere beau mai putin colocatarii si beau eu 😀 deci nicio afacere.
-cerealele la micul dejun nu sunt bio… o sa iau bio, deci o vizita la DM.
-inca produc plastice, de la sticlele lapte, unt, iaurt, smantana, as incerca sa il rog sa puna si in sticle de sticla si sa le returnez dar realmente este coada de fiecare data. Mai am cate o punga de la struguri si de la ficatei.
-branza o cumpar in cutia mea de la inghetata, s-a invatat vanzatoarea.
-ma intorc cu cutiile de oua. Producatorii se bucura. Sa nu uit sa fac comanda de oua pt sapt urmatoare si sa ma scrie pe caiet

Dupa cum vedeti, o saptamana multumitoare pt mine.

Ia spuneti, voi ce cumparati de la producatorii locali?

vara pe balcon, iulie 2018

E o perioada minunata, pe care o astept an de an si pe care mi-o imaginez si mai si vara viitoare. E cald, containerele mele sunt verzi verzi si suprrapopulate si atarna din ele rosiile si castravetii in floare, telina si salata si patrunjel si macris si frunze de ceapa verde si de ciboulette si ce mai am acolo le invit aproape zilnic cate putin prin salate.

E verde si cald si ud cu drag in fiecare dimineata si le zambesc si vorbesc.

Culeg roadele si ma bucur de fiecare strop de efort returnat: aproape totul e gratis aici, doar cu dragostea mea nepretuita. Lada de compost e fierbinte si ceva ganganii misuna, pamant perfect sa completez jardinierele si lazile. Remarc ca lazile de lemn rezista cel mai bine la soarele direct dar pierd umiditate mai mult decat
galetile de plastic negre. Nu e bai, sunt acasa zi de zi, le ud cu darnicie cu apa recuperata din bucatarie de la spalat rosii si cirese si ce alte ierburi mai trec prin farfurie.
Culeg si primele fasolici pastai. Nu sunt multe, dar cum adaug doar cateva la o oala de ciorbita, e semn de bine.
Busuiocul si telina si lamaitza si menta si rozmarin si alte aromate le voi taia scurt si toca si congela/usca, dupa cum oi avea chef. Sper ca pana ma intorc din vacantza sa isi revina. Singurul norisor ce imi incarca visul de vacantza cu cortul prin Frantza este fix ca raman plantele singure de parca prietena buna care ramane mereu cu ele nu s-a descurcat bine dar cred ca am un pic de sentimente de mama elicopter cu ele ca nimeni nu le vorbeste si ingrijeste ca mine 😀 😀
Ghimbirul se descurca meritoriu – il adaug in smoothie cu cate o ramura de telina si o juma de lamaie si daca e ceva fructe bine daca nu niste apa si gata mic dejun – se termina ele repede asa ca revin la altele umane si mestecabile, ca si dintii mei functioneaza :)Cum imi place sa organizez pe viitor, iulie e momentul de pregatit lucrurile pe mai tarziu. Am semanat kale, si mai seman un rand de fasolici in paharutze, sa le pun in locul plantelor ce ajung la maturitate. Mare parte se vor duce in gradina de unde ma pregatesc sa recoltez primii cartofi. Am si marar 🙂 .
Pe toamna mai caut si niste sfecla de frunze, din aia numita perpetual spinach, inca nu stiu cum o voi gati 🙂 dar lasa sa fie asta singura problema, clorofila e mereu bine primita in farfuria mea.

Macrisul se descurca minunat. E planta perena, o data plantata supravietuieste an de an. Tot neplantat, din seminte vechi cazute mi-a iesit niste marar pe care il las de seminte, mararul e scump cand nu il am :). Cu busuiocul nu stiu ce fac dar cumpar cate un ghivecel ma fiecare 2 luni…nu ii place la mine si pace. Asta e. Rosiile au pornit din seminte, vecina a plantat cu darnicie si mi-a dat si mie. 15 fire anul asta si daca aveam loc aveam si 30, desi stiu ca balconul meu e de fix 5-6 fire, zau ca am exagerat! .Castravetii se descurca si descurca, se intind pana unde pot, daca ma sufoca o sa ii mut in gradina unde o sa se descurce si cu melcii 🙂

Ia ziceti, ce aveti verde la voi in batatura?

leustean si castravete. — Castravetele nu se descurca la umbra leusteanului

salata plantata din radacinile altei salate. Rupt frunzele de la baza si lasat sa mai rodeasca

busuioc si rosie si telina la un loc. Permacultura dupa cum avui chef 🙂

salata + kale — salata din resturi si o kale pe care o manca ceva ganganie. Kale am seminte din germania.

patrunjel, fasolica, limba mielului, rosie mica, si ceva spanac salbatec, ce mai, de toate. Le transplantez de aici…

castravetii se descurca langa petuni. Niste albinute le viziteaza, si un bondaroi e bine primit

Cultiv si spanac in jardiniere

Ce am descoperit in 2017 e ca pot cultiva spanac si in balcon si in casa, si pe balcoanele umbroase, si in lazi si in jardiniere sau ghivece!

Bon, habar nu am de ce in ultimii 5 ani nu am semanat spanac. Niciodata!. E drept ca noua nu ne place mancarea de spanac si numai ideea ne starneste piele de gaina ( nu ne place aspectul si structura) .
Ideea cultivarii mi-a venit dupa ce am mancat o tarta cu branza si spanac (quiche) dat si pentru ca am consumat proaspat cateva frunze ascunse printr-o salata si de aici m-i s-a aprins beculetul. Asa ca am decis sa incerc sa cresc spanac, nu multe frunze dar suficient cat sa ridic nutritional si sa diversific aroma salatelor. Pentru asta in ultimile 2 luni am citit din cartile si linkurile mele si despre planta asta si in final am ajuns sa inteleg ca spanacul e o planta absolut usor de cultivat, mai usor decat salata sau decat petuniile.

Ce are nevoie spanacul?

nu prea mult soare
nu prea multa umbra
pamant gras dar nu prea gras
apa multa dar nu prea multa
ghivece nici inalte nici joase (de 2 palme)
ferit de inghet si de soare puternic

Simplu, nu?

Ghivecele folosite de mine au fost cele existente in dotare: lada de lemn, jardiniera de plastic, ghiveci rotund de plastic. Adancimea de pamant pentru radacini e estimata la 20cm. Musai cu gauri sa aiba pe unde sa se scurga excesul de apa ( de vreo 2 ori am pus cateva conuri de brad la baza si apoi pus pamant, pt a permite aerul sa circule, dar daca aveti coji de nuci de cocos, si ele sunt minunate)

Pozitionarea ghivecelor depinde de perioada anului. Cum am semanat primavara, am pus intr-un loc unde au lumina dar nu soare 100%. Peste vara voi semana in coltul umbros al balconului, iar la toamna voi pune ghivece fix in locul cu maximul soare. Pentru cine are pervaz si le tine in casa, o perdea poate filtra daca e prea mult soare.

Spatiul intre plante e de 3-4 degete. Cum eu planuiesc sa tund des frunzele fragede (baby spanac), am lasat spatiu mai mic.

Sol: eu am din lada mea de compost, dar merge minunat cu orice pamant de flori sau de padure.

Seminte: am de la Agrosel, cred ca 1 leu plicul. Dar pentru la anul las o planta in soare sa infloreasca si o sa ii culeg semintele. Am semanat la 2-3 degete distanta, am acoperit cu un pic de pamant (sub 1 cm strat), udat si asta e.

Temperaturi: de la 5 grade. Cand a dat inghetul acum ceva saptamani am protejat semintele cu jumatati de sticla de plastic taiate si cu gura in jor. Intr-un final si cele din afara sticlelor au germinat dar mai greu. Cica se descurca daca sunt 5-30 gr, deci mare parte a anului.

Incolteste in 2 saptamani. Dupa inca 3 incep sa recoltez frunze.

Udat: din belsug dar nu pe frunze, pamantul sa ramana umed cateva zile. Asa ca cine poate acoperi solul cu paie/resturi vegetale…minunat (mulcire).

Nu am fertilizat. Apa de la spalat legume, fructe, carne a ajuns sa il ude.

Recoltare: la 50-60 zile de la semanat, cand planta dja are 5-6 frunze: rup cate 2 cele mai mari s. Ba chiar incantata de rezultat, o sa seman la fiecare 3 saptamani sa acoper perioada mai lunga. Recoltew frunzele mari din exterior prima data, ca altfel ocupa spatiu.

Daunatori: doar melcii si omizile dar din astea nu in balcon si nici pe pervaz.

Cate recolte? pai chiar 5-6! pentru ca tund frunza cu frunza! ba as putea semana in acelasi ghiveci inainte cu o saptamana de recoltarea finala!

Cica daca are multa caldura si soare va inflori si frunzele sunt mai atoase.

Alimente cu zero calorii sunt un mit fantastic de atragator

Daca pana in 1989 noi romanii eram sub nutriti (eu nu, multumita eforturilor sustinute ale bunicilor ce aveau permanent in ograda vaci, porci, minim 100 gaini, gradina, beci si pod plin chiar in perioada fara electricitate), la 30 de ani dupa am ajuns o tara de supraponderali. Obezitatea e in floare si bolile cardiovasculare cauza a peste 60% din decese si se pot preveni prin mici pasi..

Nu e nicio sansa sa scoatem placerea de a manca din romani, dar as vrea sa atrag atentia la placerea indoparii altora (si nu numai la copii, ci si la musafiri, rude, prieteni etc) asa ca am adunat in ultimii ani o colectie de alimente valoroase cu …. aproape zero calorii ce pot corecta fix acest risc fara sa atacam si sa renuntam la placerea meselor.

De fapt, ce inseamna zero calorii? Realitatea e ca singurul aliment cu zero calorii e apa pura (daca are bacterii sau alge sau urme de proteine s-ar putea sa fie si acolo vreo juma de calorie 😀 ) – asadar apa e singura zero calorii.
Dar pe langa apa exista alimente care in procesul de digestie consuma suficient de mult incat sa balanseze aportul si in final corpul ramane cu aproape zero calorii dar un cumul valoros de vitamine, enzime, minerale. Aceste alimente ajuta in curele de slabire cand INLOCUIESC bombele calorice traditionale numite sarmale, salata beuf, fripturi etc.

Bon, o sa adun aici cateva alimente la indemana ce au calorii aproape zero; lista o voi updata in timp si sper sa ma tin cat pot de ea:

frunze gratis din natura: frunze de papadie, urzici, leurda, untisor. Si stiu sigur ca putem continua.
fructele de padure. Daca stiti prin paduri de unde sa le culegeti, atunci faceti-o, dar aveti grija sa nu distrugeti tufisurile sa ramana si pe la anul. Padurile romaniei sunt generoase in fructe valoroase: catina, merisoare, zmeura, mure, fragute, coacaze, coarne, merisoare, afine, etc etc
Congelati excesul – la iarna pot compune un smoothie minunat.

familia cruciferelor. Mai exact verze albe, rosii, de bruxelles, radichio, brocolli, conopida, varza chinezeasca, kale, hrean etc. etc. Crude sau murate (evit gatitul si potentez produsele crude) au calorii suficient de putine incat … o cina cu acestea (salate, dar fara adaos de maioneze) sunt cine cu cateva zeci de calorii, consumate de altfel in tocatul si pregatitul salatei.
familia dicotiledonatelor. Stiti de castraveti, dar stiti si ca dovlecelul poate consumat la fel in salate?
frunze gen spanac, ceapa verde, usturoi, andive, patrunjel, leustean, marar, salatele verzi, cresson, rucolla, macris, loboda, frunzele asiatice, frunze de morcovi si frunze de ridichi etc. etc. Frunzele verzi. Chiar si frunzele rosii de loboda sau de sfecla rosie.
citrice. gref, si lamaie. Ok, au si zaharuri dar putine (mai putin decat portocalele si mandarinele).
radacinoase: sfecla rosie, telina, ridichi, topinambur, radacina patrunjel etc. Rezista bine iarna, si se consuma si frunzele in salate.
fasolea verde. Fiarta musai (nu se consuma crude). Ciupercile se consuma si crude dar si marinate.
rosii si ardei. Ceapa si usturoi.
mere si pere si prune. Aceste fructe au insotit poporul roman de mii de ani… se pare ca si caisele si zarzarele ar fi dar nu am cautat informatiile.
alge. Si nu luati ca mine chlorella pudra 😀
Ceaiurile de plante au zero calorii. Plante culese, sa se vada frunzele, nu cele la pliculete pt ca unele sunt indulcite si nicintr-un caz cele imbuteliate.
germenii de seminte

Ce remarcai eu la alimentele astea? culorile vii!

Suficient? nu. Doar cu aceste alimente putem trai cateva saptamani-luni dar pe termen lung nu e o alimentatie echilibrata pentru ca bogata in vitamine, minerale, enzime, apa de calitate, glucide, dar nu in proteine si nici in grasimi: e nevoie sa le balansam si completam cu alte alimente, consistente.

Dar aceste alimente pot aduce beneficii minunate fix celor 60% din primul aliniat (mai ales daca mergem sa le culegem singuri 😀 pentru a combina miscarea cu necesarul),si pot creste speranta de viata cu 10-20 de ani fara a aduce pe la medic, si de ce nu, usureaza bugetul.

Daca mai aveti idei, va astept!

Limba mielului – o planta de crescut in gradina si de cules din natura

Planta asta a venit in gradina adusa de vant, pasari, sau Dumnezeu. Nu am plivit-o la timp si apoi vazui ca de fapt e atragatoare si cand a inflorit am recunoscut-o din cartile mele dupa poza si descriere: o o planta comestibila.
planta

In latina ii zice: Borago officinalis, in romana limba mielului, in franceza bourrache. Creste si in solurile saracite. E prietenoasa cu natura (atrage albinele), si nu invadeaza pe alte plante utile. Dar cel mai interesant pt mine este ca frunzele si florile se consuma. Frunzele au gust vag de castravete (eu le culeg numai pe cele fragede, ca sunt paroase si colocatarii le-ar identifica rapid ca sunt in farfurie, amestecate cu altele…), rup tija si rup in salate, iar florile au un aspect minunat, stelar, un albastru movalind, pe astea le-am mancat la locul faptei. Rezista la inghet (sper!!!, vor verifica acusi ca vine baba iarna) si infloreste inca de la 10-15 gr, asa ca o voi recolta si dupa primul inghet…

Cica e bun companion pt rosii si verze. Nu am rosii dar am sadit verzele langa ea. O sa iau una si pe balcon, mi se pare decorativa si placuta.
Cica au nu stiu ce vitamine si nu stiu ce minerale si proprietari terapeutice- dar cum naturopatia nu e tarlaua mea, raman la salate 🙂 .

Eu pe ierburi uitate nu am gasit-o, si nici Mimi de la hrana vie nu a scris prea multe despre ea asa ca e musai sa o prezint.

(p.s. sotul si fiica nu imi citesc blogul 😀 , dar si cand or sa inceapa…vor scoate lupa sa vaza ce pun in farfurii 😀 )

Ghimbirul in ghiveci

Asta iarna una din radacinile de ghimbir cumparate a dat semne de incoltire. Asa ceva nu se rateaza ( desi eu cumpar atent si favorizez plantele ce dau semne de incoltire, semn ca nu sunt iradiate sau plastificate sa reziste cat mai mult, semn ca sa sunt sanatoase si se pregatesc de primavara si de fluxul natural al vietii) – asa ca am rupt o bucata din el, cu tot cu nodul de incoltire, o bucata nu mai mare decat o falanga a degetului meu.
Ghimbirul asta vivace l-am pus intr-un pamant si udat cu regularitate ( ii place umezeala dar sa nu zaca in apa) asa ca… in 1-2 luni mi-a oferit cu darnicie o planta ce imi aduce aminte de trestie sau de bambus, inlt de doar 30-40cm. Apoi peste cateva sapt. vad ca un alt nod iese din pamant si alte frunzulite, si apoi alt nod ….ghimbirul imi intoarce cu generozitate clorofila, se indreapta spre lumina, si se ingalbeneste la uscaciune. Din cand in cand il scormonesc in pamant dupa rizomi ( asta se consuma in bucatarie, rizomii) , tai cate o bucatica de radacina pentru ca eu nici nu consum mult, si restul acoper cu pamant, pana data viitoare.
Nu o sa va povestesc despre virtutile medicinale ale ghimbirului, ci va incurajez sa cultivati planta. Ii place sa aiba pamant afanat, udat putin in fiecare zi, vrea lumina si caldura (nu soare direct), musai un drenaj bun al apei asa ca de pus niste pietre sau conuri de brad pe fundul ghiveciului, eventual o mana de nisip amestecat bine in pamant, si uite asa daca ajunge intr-un ghiveci frumos devine o planta decorativa.
Nu il lasati afara, ca mine, cand scade temperatura sub 5 gr – nu ii place, e totusi o planta din zone calde.

Dintre plantele cultivate din resturi ce poate creste in casa sau pe balcon, cred ca ghimbirul este cea mai surpinzatoare. Dati-i o sansa, nu va va dezamagi. 20160620_191308

Gradinarit in containere: pe verticala

Ador florile si plantele, si cum stau la bloc, ma descurc si cu ce am, adica spatiu mai mic. Gradinaritul in containere mi-a dat libertatea la un nou experiment anul asta: etajare. Pentru a maximiza spatiul de cultivare am decis sa incerc sa imi fac (din nou) givecele mele pe verticala. De data asta inspirata de turnurile verticale de gradinarit de pe amazon, am decis sa improvizez eu si sa ies mai eftin. Si am reusit: gratis 🙂

Materiale: 2 galeti. Recuperate. Daca le cumparam, as fi dat 5-10 lei. Eu le-am salvat de la un magazin ce vinde flori si le avea de aruncat, crapate. Jos, pt colectat apa am folosit un lighean primit. Puteti incerca cu orice ghiveci de plastic mare, si etaja si 3-4! – totul e sa fie stabil.
Pamantul la mine e gratis pentru ca lada de compost produce din belsug. Mai e nevoie musai un cutit cu lama zimtata (cutter-ul a cedat).
Pasi: am taiat fundul la galeti pt a lasa sa circule apa, am facut gauri laterale pt introdus plantele (nu f. mari, sa treaca 2-3 degete ). Acum imi pare rau ca nu am vopsit in alb galetile (negrul se infierbanta mai rau) dar asta e.
Plantatul: am pus plantutze ce le aveam deja: capsuni, galbenele, telina, patrunjel, le-am adaugat in gauri abia cand am pus pamant suficient pana la nivelul gaurii. Musai sa apas pamantul initial adaugat, pt ca in virtutea udarii si gravitatiei, acesta se taseaza si trage planta in jos (cum am patit anul trecut).

Adaug plantele in fiecare gaura, acoper cu pamant, apas iar, adaug pamant pana la nivelul urmator de gauri.

Curaj si combinati plantele! Si profitati sa vopsiti galetile in ce culori vreti!
Eu am pus plante aromatice pentru ca va sta in zona mai umbrita (capsunii sufera…) dar plantele aromatice se descurca foarte bine!
Castig: spatiu. Daca in aceeasi suprafata puteam cultiva numai ce se vede sus, prin adaugarea a 2 capsuni, 1 patunjel, 2 teline, busuioc si ceva ciboulette amarat, am triplat practic suprafata de plantare. Si cred ca puteam pune inca o galeata, ca un extra nivel.

Dezavantaj: sa nu stea in soare prea mult timp pt ca plasticul se incinge. In plus, e nevoie de udat din belsug pentru ca apa se evapora pe mai multe parti.
Mai multe si mai ingenioase gasii la un belgian ce a reusit sa integreze si promoveze conceptul cu ajutorul asociatiilor, si ajuta la zeci de familii in saracie extrema din Africa si Asia, fix acolo la linia dintre saracie si mizerie.

poze din gradina

rasaduri in cartoanele de la oua

Peste iarna multe s-au schimbat la gradina din lazile de pe balcon: ne-am mutat in casa noua asa ca am regestionat totul. Plantele perene s-au descurcat si supravietuit iernii ( leusteanul, patrunjelul, capsunii); bucurie mare cand am vazut mugurii si verdele lor, iar cele anuale s-au topit in lazile de lemn, dar nu e bai ca le voi inlocui.
Primavara aceasta am inceput in forta, cu rasaduri pe mai multe planuri.
In februarie am pus seminte de rosii colectate de mine de la o planta ce s-a insamantat si descurcat singura, de acum 2 ani. Rosia asta nu o tin minte foarte productiva (face rosii mici, lunguiete, nu multe pe ramurici), dar mi-a atras atentia ca o gasii crescand din lada de compost, iar aroma fructelor m-a rasplatit iar asta a fost factorul decisiv. Semintele le-am pus intr-o cutie de plastic alaturi de ghimbir ( cutii primite de la o prietena farmacista, asadat deseu reciclat de la pastilute), dar cu ele am gresit de 2 ori: prima cu pusul langa ghimbir, o planta insetata, si a 2 a ca am semanat inainte de mutare si zugraveli si am neglijat plantutele de rosioare… au murit peste jumatate dar uite cata personalitate au de s-au descurcat cateva!
Cu frigul din ultimile zile nici nu regret ca am amanat gradinaritul, ca unele ar fi suferit crunt afara….

Apoi mai am de anul trecut niste seminte Agrosel, altele de la tzara, altele primite cadou din Polonia. Cum calul de dar nu se cauta la dinti ci se uda din belsug, am purces la insamantari in toate vasele de prin casa: cutii de la iaurt, de la masarpone, ghivecele vechi dar si… cartoanele de la oua. Faina idee: cartonul e compostabil, asa ca in loc sa ajunga in lada de compost il pun ca recipient pentru seminte umplut cu pamantul gras din lada de compost; cartonul regleaza umezeala perfect pt o germinare. Peste 1-2 saptamani o sa tai cu foarfecul fiecare alveola de carton sa le separ si o bag in ladita ce il asteapta ca atare, cu tot cu cartonul deja inmuiat, astfel ca nu deranjez radacinile plapande.

busuioc, castraveti busuioc

rosioarele zvelte dovleceii+ciboulette in carton de oua castraveti si loboda in plastic dovleceii+ciboullete dupa 1 sapt

Cartoanele le-am bagat in punga pentru ca nu gasisem tavita suficienta pentru colectare apa dedesupt, dar apoi am vazut si un efect de sera, punga fiind aburita, perfect pt a uda rar rasadurile. Nu e foarte ecologic cu punga dar e practic 🙂
Si abia e inceputul, anul asta m-am avantat 🙂 si am planuri pe mai departe.
Mai am pe balcon insamantat direct in ghivece laptuci, ce au mijit frunzulitele in ciuda vremii nabataioase printre capsunile de anii trecuti. Dar despre astea voi scrie alta data 🙂