Aprilie: Ce mancam de sezon adica fructe, legume, peste, carne

 

Scriu 12 articole cu ce alimente de sezon sunt luna de luna, un fel de ghid de orientat ce e cu adevarat proaspat si consumabil acum. Si sa il republic peste ani. De ce? pt ca datorita serelor si transportului si stocarii smechere si chimicalelor si liberei circulatii a marfurilor, astazi avem sezoanele ametite si confuze, nu mai avem repere si deseori uitam ca de sezon sunt produse proaspete si aromate. Ideile sunt inspirate din gradina mea, din piata de la producatori, dar si din articole asemanatoare cu recomandari de gradinarit, de la grupurile de gradinarit unde vad ce recolteaza ceilalti dar si din cosurile de legume livrate etc.. Sper ca aceste articole sa ghideze meniul saptamanal, din motive de maximizare vitamine dar si minimizare buget. Win win ;)

E aprilie. E plina primavara. Natura ofera, corpul cere – reglarile alimentatiei la sezon vin din experienta a mii de ani si de generatii: iarna ni se duc resursele de vitamine, corpul a salvat si a tinut cat a putut pana la dezghet  astfel ca e necesar sa le inlocuim acum pt a nu incepe sa ne inbolnavim.

Ce mancam de sezon in aprilie?

1. Pesti doar congelati. Incepe prohibitia.
– Scrumbia este o delicatesa a perioadei: un peste gras,gras, gras, in frigeam la tigaie si scurgeam grasime…
-ficat de cod. Iau la conserva. Este si la Cora, si la kaufland, e o sursa minunata de vit. D si grasime. Recomand din lunile cand trecem la bluza cu maneca lunga. Ok, recomand si bilete de avion intr-o tara cu soare 😀 . Sardinele vi le recomand, consumate cu tot cu oase, dar nu am luat de mult si nu stiu cum sa le gatesc.
-si scoicile sunt la apogeu dar bugetul meu nu 🙂

2. carnuri. Miel, vitel, porc in lapte, ied. Pt cei care consuma etic, e sezonul de fatat la oi si crescatorii nu tin masculii asa ca ii taie. Ok sa ii cumparam acum. Pentru vegetarieni: stiu ca va e mila dar ganditi-va ca fara fatat oaia/vaca/si nici capra nu va da lapte decat cateva luni.

3. branze proaspete. Cas de oaie, branza de vaca, capra – toate sunt grase acum, doar e sezonul de fatari. Daca aveti o sursa de tara, consumati si corasla de vaca. E recunoscuta pentru valorile nutritive.
Si oua – a trecut gerul, se oua iar gainile. Daca aveti sursa de la tara s-ar putea sa le stranga pt pus closte.

4. leguume de sezon. De fapt asta e principalul motiv pentru care scriu, ca se plangea Dana ca rosiile nu mai au gust. E absolut normal! rosiile in camp romanesc reapar din iunie (si alea cu stat in sera din primavara timpurie), iar la inceputul lui septembrie dispar din gradinile romanilor iar tot ce vine fie e de sera si bronzata la bec… iar aprilie e sezon de:
– gulii
– frunze. Frunze de patrunjel (am cateva fire ce au supravietuit peste iarna), de ciboulette, ceapa verde, usturoi verde, macris, untisor, menta leurda, loboda, spanac etc.
-din paduri culese: urzici, frunze de papadie, untisor, leurda. Am semanat rucola si spanac.
-andive (acestea cresc in intuneric si racoare deci se produc toata iarna in beciuri si acoperite)
-salatele verzi, ridichi, ceapa verde, usturoi verde
-frunzele de ridichi. Stiu, ani de zile le-am aruncat.
-sparanghel. La grill, cu o lingurita de ulei de samburi de struguri (dezmat 😀 ) si sare mare. Voi repeta sapt. asta si ma gandesc sa cultiv sparanghel 🙂
-praz
-mazare timpurie. Mie mi-a supravietuit inghetului, a inflori in martie, si am cules cateva pastai la sfarsitul lui aprilie! . Pe viitor seman mult mai multe. Vedeti ca e un tip de mazare care se mananca si teaca, frageda (fiarta).
-frunze de sfecla (se gatesc ca spanacul)

5. Fructe de sezon: nu mai sunt dar…
-ultimile nuci, castane, alune
-mere. Merele incep sa se stafideasca (semn de deshidratare) – de cele de supermarket ce arata frumos si lucios le iau acum de nevoie (au strat de ceara deasupra sa nu piarda umezeala). Daca nu aveti alternativa, ca mine, spalati-le cu apa fierbinte si stergeti-le bine sa se duca stratul fin de ceara. Eu am un “nene” care inca are mere. L-am intrebat cum de are: camere frigorifice imense. Nu, nu vreau sa il intreb cat plateste curentul.
– citricele(lamai,portocale, mandarine, clementine, pomelo, gref etc – luati din toate). Mandarinele de sapt. asta au super aroma.
-avocado de import. Nu e de sezon, nu e romanesc, dar e fruct care il folosesc des la salata.

Tot anul consum faina de la tarani(2 paini pe saptamana), mamaliga, linte(rosie), naut, fasolica, seminte de in, lapte si unt si smanatana de la laptarul nostru. Incercati si hrisca, bob, mei, desi pe mine nu m-au dat pe spate. Am seminte de canepa: alt aliment traditional romanesc, dar nu stiu cum sa le consum, asa ca il presara pe ici, pe colo, prin locurile esentiale si mai ales in lingura.

Voi ati mai consumat in aprilie, de sezon?

Cultiv si spanac in jardiniere

Ce am descoperit in 2017 e ca pot cultiva spanac si in balcon si in casa, si pe balcoanele umbroase, si in lazi si in jardiniere sau ghivece!

 

Bon, habar nu am de ce in ultimii 5 ani nu am semanat spanac. Niciodata!. E drept ca noua nu ne place mancarea de spanac si numai ideea ne starneste piele de gaina ( nu ne place aspectul si structura) .
Ideea cultivarii mi-a venit dupa ce am mancat o tarta cu branza si spanac (quiche) dat si pentru ca am consumat proaspat cateva frunze ascunse printr-o salata si de aici m-i s-a aprins beculetul. Asa ca am decis sa incerc sa cresc spanac,  nu multe frunze dar suficient cat sa ridic nutritional si sa diversific aroma salatelor. Pentru asta in ultimile 2 luni am citit din cartile si linkurile mele si despre planta asta si in final am ajuns sa inteleg ca spanacul e o planta absolut usor de cultivat, mai usor decat salata sau decat petuniile.

Ce are nevoie spanacul?

  • nu prea mult soare
  • nu prea multa umbra
  • pamant gras dar nu prea gras
  • apa multa dar nu prea multa
  • ghivece nici inalte nici joase (de 2 palme)
  • ferit de inghet si de soare puternic

Simplu, nu?

Ghivecele folosite de mine au fost cele existente in dotare: lada de lemn, jardiniera de plastic, ghiveci rotund de plastic. Adancimea de pamant pentru radacini e estimata la 20cm. Musai cu gauri  sa aiba pe unde sa se scurga excesul de apa ( de vreo 2 ori am pus cateva conuri de brad la baza si apoi pus pamant, pt a permite aerul sa circule, dar daca aveti coji de nuci de cocos, si ele sunt minunate)

Pozitionarea ghivecelor depinde de perioada anului. Cum am semanat primavara, am pus intr-un loc unde au lumina dar nu soare 100%. Peste vara voi semana in coltul umbros al balconului, iar la toamna voi pune ghivece fix in locul cu maximul soare. Pentru cine are pervaz si le tine in casa, o perdea poate filtra daca e prea mult soare.

Spatiul intre plante e de 3-4 degete.  Cum eu planuiesc sa tund des frunzele fragede (baby spanac), am lasat spatiu mai mic.

Sol: eu am din lada mea de compost, dar merge minunat cu orice pamant de flori sau de padure.

Seminte: am de la Agrosel, cred ca 1 leu plicul. Dar pentru la anul las o planta in soare sa infloreasca si o sa ii culeg semintele. Am semanat la 2-3 degete distanta, am acoperit cu un pic de pamant (sub 1 cm strat), udat si asta e.

Temperaturi: de la 5 grade. Cand a dat inghetul acum ceva saptamani am protejat semintele cu jumatati de sticla de plastic taiate si cu gura in jor. Intr-un final si cele din afara sticlelor au germinat dar mai greu. Cica se descurca daca sunt 5-30 gr, deci mare parte a anului.

Incolteste in 2 saptamani.  Dupa inca 3 incep sa recoltez frunze.

Udat: din belsug dar nu pe frunze, pamantul sa ramana umed cateva zile. Asa ca cine poate acoperi solul cu paie/resturi vegetale…minunat (mulcire).

Nu am fertilizat. Apa de la spalat legume, fructe, carne a ajuns sa il ude.

Recoltare: la 50-60 zile de la semanat, cand planta dja are 5-6 frunze: rup cate 2 cele mai mari s. Ba chiar incantata de rezultat, o sa seman la fiecare 3 saptamani sa acoper perioada mai lunga. Recoltew frunzele mari din exterior prima data, ca altfel ocupa spatiu.

Daunatori: doar melcii si omizile dar din astea nu in balcon si nici pe pervaz.

Cate recolte? pai chiar 5-6! pentru ca tund frunza cu frunza! ba  as putea semana in acelasi ghiveci inainte cu o saptamana de recoltarea finala!

Cica daca are multa caldura si soare va inflori si frunzele sunt mai atoase.

Alimente cu zero calorii un mit fantastic de atragator

 

 

Daca pana in 1989 noi romanii eram sub nutriti (eu nu, multumita eforturilor sustinute ale bunicilor ce aveau permanent in ograda vaci, porci, minim 100 gaini, gradina, beci si pod plin chiar in perioada fara electricitate), la 30 de ani dupa am ajuns o tara de supraponderali. Obezitatea e in floare si bolile cardiovasculare cauza a peste 60% din decese si se pot preveni  prin mici pasi..

Nu e nicio sansa sa scoatem placerea de a manca din romani, dar as vrea sa atrag atentia la placerea indoparii altora  (si nu numai la copii, ci si la musafiri, rude, prieteni etc) asa ca am adunat in ultimii ani o colectie de alimente valoroase cu …. aproape zero calorii ce pot corecta fix acest risc fara sa atacam si sa renuntam la placerea meselor.

De fapt, ce inseamna zero calorii? Realitatea e ca singurul aliment cu zero calorii e apa pura (daca are bacterii sau alge sau urme de proteine s-ar putea sa fie si acolo vreo juma de calorie 😀 ) – asadar apa e singura zero calorii.
Dar pe langa apa exista alimente care in procesul de digestie consuma suficient de mult incat sa balanseze aportul si in final corpul ramane cu aproape zero calorii dar un cumul valoros de vitamine, enzime, minerale. Aceste alimente ajuta in curele de   slabire cand INLOCUIESC bombele calorice traditionale numite sarmale, salata beuf, fripturi etc.

Bon, o sa adun aici cateva alimente la indemana ce au calorii aproape zero; lista o voi updata in timp si sper sa ma tin cat pot de ea:

  1. frunze gratis din natura: frunze de papadie, urzici, leurda, untisor. Si stiu sigur ca putem continua.
  2. fructele de padure. Daca stiti prin paduri de unde sa le culegeti, atunci faceti-o, dar aveti grija sa nu distrugeti tufisurile sa ramana si pe la anul. Padurile romaniei sunt generoase in fructe valoroase: catina, merisoare, zmeura, mure, fragute, coacaze, coarne, merisoare, afine, etc etc
    Congelati excesul – la iarna pot compune un smoothie  minunat.
  1. familia cruciferelor. Mai exact verze albe, rosii, de bruxelles, radichio, brocolli, conopida, varza chinezeasca, kale, hrean etc. etc. Crude sau murate (evit gatitul si potentez produsele crude) au calorii suficient de putine incat … o cina cu acestea (salate, dar fara adaos de maioneze) sunt cine cu cateva zeci de calorii, consumate de altfel in tocatul si pregatitul salatei.
  2. familia dicotiledonatelor. Stiti de castraveti, dar stiti si ca dovlecelul poate consumat la fel in salate?
  3. frunze gen spanac, ceapa verde, usturoi, andive, patrunjel, leustean, marar, salatele verzi, cresson, rucolla, macris, loboda, frunzele asiatice, frunze de morcovi si frunze de ridichi etc. etc. Frunzele verzi. Chiar si frunzele rosii de loboda sau de sfecla rosie.
  4. citrice. gref, si lamaie. Ok, au si zaharuri dar putine (mai putin decat portocalele si mandarinele).
  5. radacinoase: sfecla rosie, telina, ridichi, topinambur, radacina patrunjel etc. Rezista bine iarna, si se consuma si frunzele in salate.
  6. fasolea verde. Fiarta musai (nu se consuma crude). Ciupercile se consuma si crude dar si marinate.
  7. rosii si ardei. Ceapa si usturoi.
  8. mere si pere si prune. Aceste fructe au insotit poporul roman de mii de ani… se pare ca si caisele si zarzarele ar fi dar nu am cautat informatiile.
  9. alge. Si nu luati ca mine chlorella pudra 😀
  10. Ceaiurile de plante au zero calorii. Plante culese, sa se vada frunzele, nu cele la pliculete pt ca unele sunt indulcite si nicintr-un caz cele imbuteliate.
  11. germenii de seminte

Ce remarcai eu la alimentele astea? culorile vii!

 

Suficient? nu. Doar cu aceste alimente putem trai cateva saptamani-luni dar pe termen lung nu e o alimentatie echilibrata pentru ca bogata in vitamine, minerale, enzime, apa de calitate, glucide, dar nu in proteine si nici in grasimi: e nevoie sa le balansam si completam cu alte alimente, consistente.

Dar aceste alimente pot aduce beneficii minunate fix celor 60% din primul aliniat (mai ales daca mergem sa le culegem singuri 😀 pentru a combina miscarea cu necesarul),si pot creste speranta de viata cu 10-20 de ani fara a aduce pe la medic, si de ce nu, usureaza bugetul.

 

Daca mai aveti idei, va astept!

Limba mielului – o planta de crescut in gradina si de cules din natura

Planta asta a venit in gradina adusa de vant, pasari, sau Dumnezeu. Nu am plivit-o la timp si apoi vazui ca de fapt e atragatoare si cand a inflorit am recunoscut-o din cartile mele dupa poza si descriere: o o planta comestibila.
planta

In latina ii zice: Borago officinalis, in romana limba mielului, in franceza bourrache. Creste si in solurile saracite. E prietenoasa cu natura (atrage albinele), si nu invadeaza pe alte plante utile. Dar cel mai interesant pt mine este ca frunzele si florile se consuma. Frunzele au gust vag de castravete (eu le culeg numai pe cele fragede, ca sunt paroase si colocatarii le-ar identifica rapid ca sunt in farfurie, amestecate cu altele…), rup tija si rup in salate, iar florile au un aspect minunat, stelar, un albastru movalind, pe astea le-am mancat la locul faptei.  Rezista la inghet (sper!!!, vor verifica acusi ca vine baba iarna) si infloreste inca de la 10-15 gr, asa ca o voi recolta si dupa primul inghet…

Cica e bun companion pt rosii si verze. Nu am rosii dar am sadit verzele langa ea. O sa iau una si pe balcon, mi se pare decorativa si placuta.
Cica au nu stiu ce vitamine si nu stiu ce minerale si proprietari terapeutice- dar cum naturopatia nu e tarlaua mea, raman la salate 🙂 .

Eu pe ierburi uitate nu am gasit-o, si nici Mimi de la hrana vie nu a scris prea multe despre ea asa ca e musai sa o prezint.

 

(p.s. sotul si fiica nu imi citesc blogul 😀 , dar si cand or sa inceapa…vor scoate lupa sa vaza ce pun in farfurii 😀  )

 

Ghimbirul in ghiveci

Asta iarna una din radacinile de ghimbir cumparate a dat semne de incoltire. Asa ceva nu se rateaza ( desi eu cumpar atent si favorizez plantele ce dau semne de incoltire, semn ca nu sunt iradiate sau plastificate sa reziste cat mai mult, semn ca sa sunt sanatoase si se pregatesc de primavara si de fluxul natural al vietii) – asa ca am rupt o bucata din el, cu tot cu nodul de incoltire, o bucata nu mai mare decat o falanga a degetului meu.
Ghimbirul asta vivace l-am pus intr-un pamant si udat cu regularitate ( ii place umezeala dar sa nu zaca in apa) asa ca… in 1-2 luni mi-a oferit cu darnicie o planta ce imi aduce aminte de trestie sau de bambus, inlt de doar 30-40cm.  Apoi peste cateva sapt. vad ca un alt nod iese din pamant si alte frunzulite, si apoi alt nod ….ghimbirul imi intoarce cu generozitate clorofila, se indreapta spre lumina, si se ingalbeneste la uscaciune. Din cand in cand il scormonesc in pamant dupa rizomi ( asta se consuma in bucatarie, rizomii) , tai cate o bucatica de radacina pentru ca eu nici nu consum mult, si restul acoper cu pamant, pana data viitoare.
Nu o sa va povestesc despre virtutile medicinale ale ghimbirului, ci va incurajez sa cultivati planta. Ii place sa aiba pamant afanat, udat putin in fiecare zi, vrea lumina si caldura (nu soare direct), musai un drenaj bun al apei asa ca de pus niste pietre sau conuri de brad pe fundul ghiveciului, eventual o mana de nisip amestecat bine in pamant, si uite asa daca ajunge intr-un ghiveci frumos devine o planta decorativa.
Nu il lasati afara, ca mine, cand scade temperatura sub 5 gr – nu ii place, e totusi o planta din zone calde.

Dintre plantele cultivate din resturi ce poate creste in casa sau pe balcon, cred ca ghimbirul este cea mai surpinzatoare. Dati-i o sansa, nu va va dezamagi.20160620_191308

Gradinarit in containere: pe verticala

Ador florile si plantele, si cum stau la bloc, ma descurc si cu ce am, adica spatiu mai mic. Gradinaritul in containere mi-a dat libertatea la un nou experiment anul asta: etajare. Pentru a maximiza spatiul de cultivare am decis sa incerc sa imi fac (din nou) givecele mele pe verticala. De data asta inspirata de turnurile verticale de gradinarit de pe amazon, am decis sa improvizez eu si sa ies mai eftin. Si am reusit: gratis 🙂

Materiale: 2 galeti. Recuperate. Daca le cumparam, as fi dat 5-10 lei. Eu le-am salvat de la un magazin ce vinde flori si le avea de aruncat, crapate.  Jos, pt colectat apa am folosit un lighean primit. Puteti incerca cu orice ghiveci de plastic mare, si etaja si 3-4! – totul e sa fie stabil.
Pamantul la mine e gratis pentru ca lada de compost produce din belsug. Mai e nevoie musai un cutit cu  lama zimtata (cutter-ul a cedat).
Pasi: am taiat fundul la galeti pt a lasa sa circule apa, am facut gauri laterale pt introdus plantele (nu f. mari, sa treaca 2-3 degete ). Acum imi pare rau ca nu am vopsit in alb galetile (negrul se infierbanta mai rau) dar asta e.
Plantatul: am pus plantutze ce le aveam deja: capsuni, galbenele, telina, patrunjel, le-am adaugat in gauri abia cand am pus pamant suficient pana la nivelul gaurii. Musai sa apas pamantul initial adaugat, pt ca in virtutea udarii si gravitatiei, acesta se taseaza si trage planta in jos (cum am patit anul trecut).

2

1

 

 

 

 

 

 

Adaug plantele in fiecare gaura, acoper cu pamant, apas iar, adaug pamant pana la nivelul urmator de gauri.

Curaj si combinati plantele! Si profitati sa vopsiti galetile in ce culori vreti!
Eu am pus plante aromatice pentru ca va sta in zona mai umbrita (capsunii sufera…) dar plantele aromatice se descurca foarte bine!
Castig: spatiu. Daca in aceeasi suprafata puteam cultiva numai ce se vede sus,  prin adaugarea a 2 capsuni, 1 patunjel, 2 teline, busuioc si ceva ciboulette amarat, am triplat practic suprafata de plantare. Si cred ca puteam pune inca o galeata, ca un extra nivel.

Dezavantaj: sa nu stea in soare prea mult timp pt ca plasticul se incinge. In plus, e nevoie de udat din belsug pentru ca apa se evapora pe mai multe parti.
Mai multe si mai ingenioase gasii la un belgian  ce a reusit sa integreze si promoveze conceptul cu ajutorul asociatiilor, si ajuta la zeci de familii in saracie extrema din Africa si Asia, fix acolo la linia dintre saracie si mizerie.

 

rasaduri in cartoanele de la oua

Peste iarna multe s-au schimbat la gradina din lazile de pe balcon: ne-am mutat in casa noua asa ca am regestionat totul. Plantele perene s-au descurcat si supravietuit iernii ( leusteanul, patrunjelul, capsunii); bucurie mare cand am vazut mugurii si verdele lor, iar cele anuale s-au topit in lazile de lemn, dar nu e bai ca le voi inlocui.
Primavara aceasta am inceput in forta, cu rasaduri pe mai multe planuri.
In februarie am pus seminte de rosii colectate de mine de la o planta ce s-a insamantat si descurcat singura, de acum 2 ani. Rosia asta nu o tin minte foarte productiva (face rosii mici, lunguiete, nu multe pe ramurici), dar mi-a atras atentia ca o gasii crescand din lada de compost, iar aroma fructelor m-a rasplatit iar asta a fost factorul decisiv. Semintele le-am pus intr-o cutie de plastic alaturi de ghimbir ( cutii primite de la o prietena farmacista, asadat deseu reciclat de la pastilute), dar cu ele am gresit de 2 ori: prima cu pusul langa ghimbir, o planta insetata, si a 2 a ca am  semanat inainte de mutare si zugraveli si am neglijat plantutele de rosioare… au murit peste jumatate dar uite cata personalitate au de s-au descurcat cateva!
Cu frigul din ultimile zile  nici nu regret ca am amanat gradinaritul, ca unele ar fi suferit crunt afara….

Apoi mai am de anul trecut niste seminte Agrosel, altele de la tzara, altele primite cadou din Polonia. Cum calul de dar nu se cauta la dinti ci se uda din belsug, am purces la insamantari in toate vasele de prin casa: cutii de la iaurt, de la masarpone, ghivecele vechi dar si… cartoanele de la oua. Faina idee: cartonul e compostabil, asa ca in loc sa ajunga in lada de compost il pun ca recipient pentru seminte umplut cu pamantul gras din lada de compost; cartonul regleaza umezeala perfect pt o germinare. Peste 1-2 saptamani o sa tai cu foarfecul fiecare alveola de carton sa le separ si o bag in ladita ce il asteapta ca atare, cu tot cu cartonul deja inmuiat, astfel ca nu deranjez radacinile plapande.

20160501_201714[1] busuioc, castraveti20160501_201721[1] busuioc

20160501_201730[1]rosioarele zvelte20160501_201755[1] dovleceii+ciboulette in carton de oua20160501_201808[1] castraveti si loboda in plastic20160501_201814[1] 20160501_201927[1] dovleceii+ciboullete dupa 1 sapt

Cartoanele le-am bagat in punga pentru ca nu gasisem tavita suficienta pentru colectare apa dedesupt, dar apoi am vazut si un efect de sera, punga fiind aburita, perfect pt a uda rar rasadurile. Nu e foarte ecologic cu punga dar e practic 🙂
Si abia e inceputul, anul asta m-am avantat 🙂 si am planuri pe mai departe.
Mai am pe balcon insamantat direct in ghivece laptuci, ce au mijit frunzulitele in ciuda vremii nabataioase printre capsunile de anii trecuti. Dar despre astea voi scrie alta data 🙂

Ceapa verde pe timp de iarna

Pentru ca eu adaug frunze de ceapa verde constant in salate cred ca am descoperit modul cel mai usor in care sa le am proaspete si ieftin. Inspiratia a venit de pe pinterest dar a contat si neinspiratia de la pretul cepei verzi din piata asa am vrut sa incerc sa o produc pe pervaz. Si am reusit: am frunze verzi de ceapa si usturoi perfect pentru pus intr-o salata, pline de vitamine si enzime ca doar le-am cules cu 1 minut inainte.

Costurile acestei cepe sunt zero. Sau aproape zero.

Cultivatul asta vertical imi permite sa cresc si 100 de cepe!! (nu am avut eu asa de multe la dispozitie) pentru ca ele nu au nevoie de mult loc. Daca in gradina le spatiem, ceapa de frunze funtioneaza si inghesuita si in casa (sa nu fie insa peste 24-25 gr ca sufera), si pe balcoane unde sunt mai mult de 0 grade..

Am recuperat un bidon de plastic de 5l de apa.
Am recuperat niste cepe mici ce nu le consumasem dar deja dadeau mustazi verzi.
I-am dat gauri bidonului pe fund cu foarfecul ( sa aiba pe unde elimina excesul de apa) si pe la laterale cu lumanarea si foarfecul ( sa aiba pe unde scoate mustati cepile). Am pus straturi de pamant, cepele mici aliniate cu varful in exterior.
La final am ramas fara ceapa asa ca am mai infipt cativa catei de usturoi ce aveau si ei mustati verzi.

Ce am obtinut dupa 7 zile:

 

 

1 2 3
Cum ziua e inca scurta frunzele s-au lungit anormal de mult catre fereastra  dar nu e bai, le mananc asa pentru ca vor da alte frunze.

Recomand recoltatul numai frunzelor mari, cele mici se vor dezvolta in urmatoarele 1-2 saptamani.

Merge la fel si cu radacini de patrunjel si de telina puse toamna, si recoltat toata iarna, pana in primavara 🙂

 

Lectii dupa o vara de mini gradinarit

De cand am mini gradina pe pamant (ok, 50mp2, stiu) am invatat mult mai multe prin experienta.
1. lectia unu: urasc melcii. Dar zau ca ii urasc si ii omor cu placere atunci cand gasesc 3-4 cocotati pe acelasi fir de fasole… daca ma vor chema la tribunalul genocidului contra melcilor, atunci  stiti de ce. La anul voi incerca mai multe plante ce nu sunt iubite de melci: marar, patrunjel, cartofi, loboda,  condurasi, iar dintre bariere, cel mai bine functioneza plasticul.
2. lectia doi: Incet incet citesc despre sol si cum e cazul de tratat si manipulat. Daca ploua prea mult si apa musteste in zona funcioneaza sapat mici santuri printre plante sa drenez apa. Daca ploua prea rar fac santuri si plantez in vaile santurilor ca se mai aduna apa/umezeala/roua; daca e solul lutos si se usuca mult: mulci si compost, mulcirea ajuta sa scada evaporarea rapida in razele soarelui.
3. sa plantez ieftin. Oricum fac 50% 50% cu melcii
4. ce daca plantez ieftin, sa plantam ce mancam!! Daca noi uram fasolea verde… apai la anul sigur sa nu mai pun juma de teren cu fasole verde, cum facui anul asta  :))
5. buget. Buget. Sa nu cumpar compulsiv, sa caut ce mi-ar reduce bugetul de mancare saptamanala. De ex. degeaba m-am chinuit si dat bani pe salate, ca limacsii au mancat haplea tot; mai bine las papadia si o recoltez
6. sa plantez plante locale. Da, am colectat seminte de gogosari dar acestia au nevoie de soare soare soare… intr-un final au inflorit dar… nu e suficient. Conditiile de crestere coordoneaza planta.
7. seminte. In continuare voi cumpara ieftine, dar macar o parte le colectai de anul asta….
8. compost in continuare. Da, pot produce pamant singura pe balcon, din resturi, poate la anul o sa imi iau si niste rame pe balcon… sau mai bine nu 🙂
9. sa pun la incoltit din casa. E singura sansa de a supravietui atacului melcilor. Altfel…tot ce e fraged e mancat… asa ca pun in vase simple: carton de la oua, carton de la jartie igienica etc. – ieftin si usor de transplantat
10. sa pun label la ce seman. Ca uit. Da, am semanat in acelasi loc de 2 ori.
11. sa insamantez in ghivecele si tin in casa  pana da caldura, altfel… mor planutele de frig.
12. costurile udarii. Si aici nu ma refer numai la efort, ma uit ca pe balcon acum (in afara caldurii) folosesc cam 30 l de 2-3 ori pe saptamana…dar asta vara foloseam mai mult, si zilnic!. Am fi fain sa captez apa de ploaie, dar am reinvatat sa fiu economa si sa refolosesc apa din bucatarie (de la spalat cartofi, mere, salate, etc)

Oricat de mica ar fi gradina si oricat de ocupata as fi, stiu ca pot creste ceva ceva ce ma va rasplati.