semanat | Iubesc orasul meu

Ceapa verde – iarna

Pentru ca eu adaug frunze de ceapa verde constant in salate cred ca am descoperit modul cel mai usor in care sa le am proaspete si ieftin. Inspiratia a venit de pe pinterest dar a contat si neinspiratia de la pretul cepei verzi din piata asa am vrut sa incerc sa o produc pe pervaz. Si am reusit: am frunze verzi de ceapa si usturoi perfect pentru pus intr-o salata, pline de vitamine si enzime ca doar le-am cules cu 1 minut inainte.

Costurile acestei cepe sunt zero. Sau aproape zero.

Cultivatul asta vertical imi permite sa cresc si 100 de cepe!! (nu am avut eu asa de multe la dispozitie) pentru ca ele nu au nevoie de mult loc. Daca in gradina le spatiem, ceapa de frunze funtioneaza si inghesuita si in casa (sa nu fie insa peste 24-25 gr ca sufera), si pe balcoane unde sunt mai mult de 0 grade..

Am recuperat un bidon de plastic de 5l de apa.
Am recuperat niste cepe mici ce nu le consumasem dar deja dadeau mustazi verzi.
I-am dat gauri bidonului pe fund cu foarfecul ( sa aiba pe unde elimina excesul de apa) si pe la laterale cu lumanarea si foarfecul ( sa aiba pe unde scoate mustati cepile). Am pus straturi de pamant, cepele mici aliniate cu varful in exterior.
La final am ramas fara ceapa asa ca am mai infipt cativa catei de usturoi ce aveau si ei mustati verzi.

Ce am obtinut dupa 7 zile:

Cum ziua e inca scurta frunzele s-au lungit anormal de mult catre fereastra dar nu e bai, le mananc asa pentru ca vor da alte frunze.

Recomand recoltatul numai frunzelor mari, cele mici se vor dezvolta in urmatoarele 1-2 saptamani.

Merge la fel si cu radacini de patrunjel si de telina puse toamna, si recoltat toata iarna, pana in primavara 🙂

Lectii dupa o vara de mini gradinarit

De cand am mini gradina pe pamant (ok, 50mp2, stiu) am invatat mult mai multe prin experienta.
1. lectia unu: urasc melcii. Dar zau ca ii urasc si ii omor cu placere atunci cand gasesc 3-4 cocotati pe acelasi fir de fasole… daca ma vor chema la tribunalul genocidului contra melcilor, atunci stiti de ce. La anul voi incerca mai multe plante ce nu sunt iubite de melci: marar, patrunjel, cartofi, loboda, condurasi, iar dintre bariere, cel mai bine functioneza plasticul.
2. lectia doi: Incet incet citesc despre sol si cum e cazul de tratat si manipulat. Daca ploua prea mult si apa musteste in zona funcioneaza sapat mici santuri printre plante sa drenez apa. Daca ploua prea rar fac santuri si plantez in vaile santurilor ca se mai aduna apa/umezeala/roua; daca e solul lutos si se usuca mult: mulci si compost, mulcirea ajuta sa scada evaporarea rapida in razele soarelui.
3. sa plantez ieftin. Oricum fac 50% 50% cu melcii
4. ce daca plantez ieftin, sa plantam ce mancam!! Daca noi uram fasolea verde… apai la anul sigur sa nu mai pun juma de teren cu fasole verde, cum facui anul asta :))
5. buget. Buget. Sa nu cumpar compulsiv, sa caut ce mi-ar reduce bugetul de mancare saptamanala. De ex. degeaba m-am chinuit si dat bani pe salate, ca limacsii au mancat haplea tot; mai bine las papadia si o recoltez
6. sa plantez plante locale. Da, am colectat seminte de gogosari dar acestia au nevoie de soare soare soare… intr-un final au inflorit dar… nu e suficient. Conditiile de crestere coordoneaza planta.
7. seminte. In continuare voi cumpara ieftine, dar macar o parte le colectai de anul asta….
8. compost in continuare. Da, pot produce pamant singura pe balcon, din resturi, poate la anul o sa imi iau si niste rame pe balcon… sau mai bine nu 🙂
9. sa pun la incoltit din casa. E singura sansa de a supravietui atacului melcilor. Altfel…tot ce e fraged e mancat… asa ca pun in vase simple: carton de la oua, carton de la jartie igienica etc. – ieftin si usor de transplantat
10. sa pun label la ce seman. Ca uit. Da, am semanat in acelasi loc de 2 ori.
11. sa insamantez in ghivecele si tin in casa pana da caldura, altfel… mor planutele de frig.
12. costurile udarii. Si aici nu ma refer numai la efort, ma uit ca pe balcon acum (in afara caldurii) folosesc cam 30 l de 2-3 ori pe saptamana…dar asta vara foloseam mai mult, si zilnic!. Am fi fain sa captez apa de ploaie, dar am reinvatat sa fiu economa si sa refolosesc apa din bucatarie (de la spalat cartofi, mere, salate, etc)

Oricat de mica ar fi gradina si oricat de ocupata as fi, stiu ca pot creste ceva ceva ce ma va rasplati.

Ghid pentru muraturi….

Inspirata de Elena si de linkul de la ea, voi scrie cateva articole despre murare (legume, fructe, carne) – procedeu ce in ultimii ani a decazut din preocuparile femeilor – pacat deoarece valorifica legumele si fructele ieftine, si le imbogateste prin flora bacteriana.

Desi suntem in plina vara si pietele abunda de legume proaspete, o sa incep sa pun muraturi pe care sa le consum pe termen scurt. Nu ca mi-ar rezista prea multe luni dar vreau sa incerc cateva retete, muraturile fiind componenta din orice alimentatie, inclusiv pt cei cei cu diete extremiste gen: de slabit Dukan, Atkins, vegetarieni, lacto-ovo-vegetarieni, Paleo etc.
De ce sunt atat de apreciate: muraturile in saramura sunt bogate in bacterii hranitoare si probiotice ce ajuta la digestie si ridica rezistenta organismului la boli. Murarea legumelor (si nu numai!!, se pot mura si fructe, oua etc) este o metoda foarte veche de pastrare a alimentelor, s-au gasit dovezi ale murarii de acum cateva mii de ani, lacto-fermentarea fiind un proces ce a ajutat omul sa treaca sanatos peste iarna, ce duce la pastrarea si chiar la imbugatirea legumelor de vitamine, minerale, enzime si aroma, sa nu uitam aroma…

Ghidul meu de muratuti descrie cateva avantaje, ceva retete de muraturi, ceva retete cum sa le consumam, totul legat de experiente si pareri personale, dar si idei pentru viitor. Totul e experiment si las cale libera imaginatiei. Sa nu uitam, murarea legumelor implica si creativitate, rabdare si duce la fiecare borcan sa aiba arome unice si diferite.

Borcanele de muraturi.

Nu stiu daca mai sunt sanse de gasit borcanele mari de 10-20l de alta data, dar oricum nu le recomand pt ca nu sunt practice: se spala greu, se transporta greu, am spart unul in copilarie incercand sa il manevrez, si daca am ratat murarea dintr-un borcan mare… mare e si mirosul.
Astazi piata abunda de alternative borcanoase asa ca eu recomand cateva solutii:
–borcanele de sticla cu capac si garnitura de cauciuc. Diferite dimensiuni, refolosibile, rezista la presiunea exterioara asa ca aerul nu intra. Dar la presiunea interioara cauzata de fermentare acest cauciuc permite gazului sa iasa, fara a fi nevoie de a deschide periodic capacul. Gazul (de fapt e vorba de dioxid de carbon produs de bacterii) ia locul aerului ce este intre legume si capac, si are rolul lui: lasa bacteriile fara oxigen. O mica remarca: nu va apucati sa fierbeti cauciucul pt ca se deformeaza, I did it in perioada cand sterilizam borcanele…
–borcanele cu capac metalic cu filet
Evident ca le putem folosi. Mai ales refolosi, doar le avem gratis, recuperare de la alte produse cumparate. Unele capace ruginesc datorita aciditatii muraturilor, dar se pot inlocui. Pt acest tip de borcane e nevoie periodic de un pic de desfacere, pt a permite gazului sa iasa, astfel un pic desurubat va lasa gazul de fermentare sa iasa repede; atentie ca nu e nevoie de deschis de tot pentru ca intra oxigen.
-borcane fara capac – o solutie folosibila perfect pt murarea rapida – dupa 1-2 saptamani acestea sunt gata de consumat.
Ca dimensiune, eu recomand borcane mai mici. Deoarece sunt singura mancatoare de muraturi din casa, prefer sa desfac un borcan mic si sa il consum. In plus mi-e mai usor sa pun la murat, astfel stiu sigur ca voi umple borcanul si va ramane foarte putin spatiu liber la gura borcanului, deci risc minim de aer.
Dar daca vrem sa le tinem pe perioade mai lungi, e nevoie de asigurat ca legumele raman anaerob, deci perfect acoperite de saramura. Asa ca metoda veche ramane perfect: pun o greutate deasupra, de obicei o farfurie, peste care bunicii puneau o piatra sa tina totul sub presiune. Astfel, legumele nu pluteau si fermentau incetisor in saramura. Evident ca acoper totul cu ceva pt a nu cadea impuritati.

In cat timp se mureaza legumele? de obicei minim 3 saptamani. Depinde si de temperatura inconjuratoare.
Cand ne dam seama ca sunt murate fara a deschide borcanul? Cand lichidul s-a ridicat, cand sunt bule produse in borcan, sau cand e un zgomot de bolboroseaza la nivelul capacului. Unul din aceste simptome e suficient pt a ne indica fermentarea. Nu recomand deschiderea pt ca permite intrarea oxigenului si dezvoltarea floarei (sau mucegaiului) deasupra -dar si legumele acestea au o sansa la consumat: se arunca cele de deasupra si se consuma cele de dedesupt.

Muraturile ratate sunt… ok, moi, fleoscaite, miros naspa – pe cand cele bune au un miros asemanator cu cel de iaurt, sau usor a otet aromat.

Bon, deci reciclam cateva borcane, le spalam, pus la uscat, pregatim si capacele potrivite si..

Apa:
Eu folosesc de la chiuveta, filtrata prin cana Brita. Unii recomanda fiarta apa si racita (mai iese din clor, apa clorurata nu e mediu util pt bacterii), apa de izvor, deci clar e nevoie de o apa fara clor pt ca clorul impiedica dezvoltarea bacteriilor prietenoase.

Sare:
mare, fara aditivi. Sare de mare – ok. Sare de mina – ok. Daca sarea contine si altceva – atunci nu risc. Sare fara iod, fara fluor, fara E-uri. Doar sare. Bunicii aveau pietroaie mari de sare aduse de la salina, o parte ajungea la animale, anumite bucati deveneau muratura. Da, nu e sare pura, dar prefer ca impuritatile sa fie de pamant decat de fluor/E-uri care uu un relativ efect sterilizant si impiedica dezvoltarea bacteriilor prietenoase iar rezultatul poate evolua in directii nedorite.
Saramura: este apa cu sare. 1l de apa cu 30gr de sare (adica o lingura si jumatate cu varf de sare sau 2 linguri rase). Eu am lingurile mari dar nu asa de mari, asa ca adaug…ceva in plus. Gust saramura: e sarata! Amestec pana se dizolva sarea si gata.
Temperatura: la temperatura ambianta (20-22 gr) se mureaza mai repede, 2-3 sapt. e suficient pt o runda de castraveti murati. La 15-18 gr. dureaza mai multe sapt. pana se mureaza.
http://www.nicrunicuit.com/archives/2014/04/07/29591214.html
http://www.nicrunicuit.com/archives/2013/12/12/28645726.html

Si … actiune: legumele spalate le bag in borcane in asa fel incat sa fie cat mai putin loc posibil. Curat puzzle. Pe traseu, printre ele introducem condimentele. Turnam apa cu sarea dizolvata, sa acopere complet legumele si sa ramana cat mai putin aer intre apa si capac, apasam /punem o greutate (eu am asezat bucati de hrean dar am pus si un capac de la alt borcan.
Pt o murare rapida lasam la soare. Pt una pt iarna: punem borcanele la rece(de aceea cand e prea cald muraturile de iarna nu rezista), acolo unde temp. scade sub 15 gr (beciurile de alta data erau bine gandite).

Ce murai pana acum: castraveciori, gogonele, fasole pastai, mere, pepeni mici, conopida, morcovi, varza, sfecla rosie etc.

Ce condimente folosesc: marar uscat ( pt murare rapida am pus si verde), hrean, boabe de mustar, usturoi etc.

Va continua.

Si inca un articol de lauda mini gradinaritului in containere

De data asta inspirata de bloguri din Alaska: https://alaskavegetablegardening.wordpress.com/ si http://chateau-listeur.blogspot.be/2015/07/how-much-food-do-you-grow.html
No zau, daca si ei reusesc sa gradinareasca si sa acopere o parte din necesarul familiei in conditiile dure de vreme, de ce nu si noi in oras?

Practic, mini gradinaritul in containere permite deplasarea si orientarea lor dupa soare si dupa bunul plac.
Containere se adapteaza la ce spatiu avem (mic/mare). Nu e nevoie de casa cu gradina, sau proprietate mare, se poate face si in apartament si la casa, si la etaj etc.
Nu necesita timp: spatiul e mic asa ca timpul implicat e putin. Cu cat mai mult timp si vointa ai, se poate extinde.
Mobilitate. Da, se pot repozitiona dupa caz(mutare/redecorare etc).
Nu ne pasa de vreme si intemperii. Singura intemperie sunt eu.
Libertate mare de alegere plante. Mult mai mult decat intr-o gradina in camp unde calculam vant, sol, aciditate, daunatori bipezi/multipezi etc.
Culoare vietii- orice casa/balcon/colt trist se poate redecora si da viata.
Si copiii o pot face. Astfel copiii pot invata despre legume, fructe, plante, gatit. Ba chiar asa incep sa le aprecieze mai mult in farfurie.
Reducerea deseurilor. Eu refolosesc apa si resturile de legume si fructe pt gradinarit. Asta e cel mai mare castig practic: produc gunoi mai putin.
Nu e nevoie de experienta sa incep gradinaritul ca hobby.
E ieftin (se poate face si gratis) si se poate incepe acum.

Dintre plantele cele mai rapide crescute de mine:
-ridichi – recoltare in 4-5 sapt
-salata – recoltare in 4-5 sapt
-carrots – recoltare in 8-9 sapt
-spanac – recoltare in 8-9 sapt
se pot cultiva in….containere, evident, de acum : o lada de lemn/lighean vechi, pamant (compost), seminte, apa si…

Iar un tabel cu necesarul unor plante intr-un ghiveci gasiti aici.

P.S. Cateva idei inspirationale de la alask-ieni: cand mut o planta afara, pot sa ii fac o mini sera cu o sticla de plastic intoarsa in jos. Asta o va proteja cateva zile. Nu am incercat pana acum!

Pasi pt un inceput de gradinarit reusit

–studiu. Ce fel de teren e: nisipos, lutos, umed, acid etc, ce fel de plante se preteaza pt clima, cel fel de plante se potrivesc pamantului, cat efort implica. Se ia in calcul compostul – va imbogati mereu solul iar costurile sunt 0.
–planificare: un desen sa vedem cum orientam plantele dupa soare, cand sa insamantam, ce punem rasaduri si ce doar in pamant. Sunt plante care cer 6-8 ore de soare, alte plantele de frunze pot sta si in umbra, etc
–buget. Da, e nevoie de calculat unde se duc banii. Unele lucruri se pot face fara bani (improvizat o stropitoare, ingrasat pamantul cu compost facut cu resturi, produs si colectat seminte din timp) dar de ex. harlet/furca de sapat nu am cum evita…. gradina incepatorului e bine sa fie ieftina, cu plante ce nu implica eforturi financiare mari, pt ca depindem de natura/greselile proprii si nu e cazul sa usture la buzunar
–cand e momentul propice de inceput lucrarile: de sapat se poate sapa din toamna si pregati terenul(acoperit pt a innabusi buruienile), impartit si marcat straturi/randuri, atentie sa nu mai dea inghet dar nici sa fie prea tarziu si sa loveasca caldurile peste plantele plapande
–rarit plantele fara mila. Da, cred ca toti avem tendinta de a semana in plus, dar pt a se dezvolta, e nevoie de rarit si ridichile!! . Fara mila, da?
-lupta cu buruienile e o lupta ce nu se termina niciodata. Pt anumite soluri functioneaza mulcirea, eu tot ce smulg las acolo pe loc, in ideea ca va innabusi noile buruieni.
–udatul. Majoritatea plantelor au nevoie de 2-5 cm apa pe saptamana, asa ca in perioadele cand nu ploua… stropirea e iminenta. Va recomand sa nu turnati, ca mine, galeata in capul plantei cu forta pentru o va omori (asa am lichidat niste marar 😀 )
-nu sariti la gradina mare din prima, recomand extinderea sa se faca treptat. O gradina prea mare poate deveni obositor de ingrijit si se pierde din placere, asa ca..nu va intindeti mai mult decat va e plapuma. Eu acum am 53mp2, si am grija relativ usor dupa job + casa.
-dusmanii. La mine sunt melcii fara cochilie. Omor seara de seara peste 100, acum parca s-au mai rarit… dar mi-au mancat ridichi, usturoi, ceapa, cartofi, macris, capsuni…. bleah

Usturoiul in containere

Cu ani in urma nici nu imi pasa ce consumam, usturoi sa fie, dar mai nou ma intereseaza povestea si drumul din spatele a ceea ce mananc asa ca am inceput sa consum usturoiul bastinas, chiar daca e mai mic si greu de curatat dar gustul e mai aromat si iuteala arde mai putin si nici mujdeiul nu isi schimba culoarea in cateva ore. Cu cel bastinas scap de ‘contactul’ cu usturoiul de cultura intensiva (chinezesc cum ii zic unii), stropit sa nu incolteasca si cu cateii mari, exagerat de mari.

Usturoiul e o planta usor de ingrijit si cultivat: din cateii de anii trecuti aleg pe cei mai mici (din lene, ca nu i-am curatat pt mancat, da?) si mai ales pe cei ce deja au colt verde, semn ca au germinat si ii infing in pamant de cu toamna sau din primavara la 5-10cm adancime cu varful ascutit in sus si baza lata in jos ca de acolo pornesc radacinile – dar neaparat apasa pamantul deasupra bine, pt ca … in cateva zile catelul de usturoi va fi impins afara de radacinile noi (asa am patit-o si nu stiam de ce 😀 ) . Eu ajut putin cateii de usturoi inainte de plantare si ii ud si tin in loc intunecat pt ai pacali sa incolteasca. Planta ajunge la maturitate in 6-8 luni(iarna hiberneaza) – dar unele soiuri sunt mai harnice. Astfel, am usturoi verde cand vreau, sau de ce nu, usturoi uscat.

Cat usturoi plantez? Eu consum usturoi moderat (sunt singura din casa mancatoare de usturoi), estimez ca am nevoie de cate o caciula de usturoi la fiecare 2sapt. (uneori si mai rar) deci pt a produce usturoi uscat voi infinge in pamant 26 de catei -voi avea maxim 26 de caciulii ce imi ajung cam un 1 an. Ii place sa fie udat. Recoltarea se face cand deja jumatate din frunze sunt maro…Atentie mare la recoltare, se recolteaza pe uscat deci se opreste udatul, altfel ii poate pacali si convinge sa… incolteasca iar. Dupa recoltare se lasa cu pamant la uscat, si apoi impletit cununa.

Daca infloreste, ideam e sa rupem floarea pt a canaliza toata energia catre radacina… nu stiu daca se poate dezvolta ceva din seminte.

Plantele companion: sfecla, capsuni. Le place solul gras, usor acid (compost cu resturi de lamaie) si mulcirea le este favorabila.Se preteaza la cultivat pe balcon, in ghivece inalte.

https://www.youtube.com/watch?v=qpCu2h3VV1s

Economie verde – un nou concept

In ultimii ani omenirea a inceput sa incetineasca consumerismul agresiv si sa caute solutii prietenoase cu mediul si cu vecinii. Economia verde e o solutie: mai putina energie si mai aproape de oameni – sunt pasii de baza. De unde a aparut acest curent? Din nevoia de a gasi solutii rapide la resursa petrol ce se termina, de la benzina ce devine din ce in ce mai scumpa (in ultimii 10 ani pretul s-a triplat) si pana la lupta contra poluarii. Anul acesta Bristol este capitala Verdeee. Cateva idei experiemtate acolo ar putea fi sursa de inspiratie pentru oricine din orasul nostru. Si eu incurajez un mod creativ de a re gandi viata, si de ce nu, sa ne inspiram din ideile lor. Unele por fi aplicate cu usurinta: sa ne cultivam un minim de alimente singuri, folosit magazine si servicii locale, alimente locale, reducerea plasticilor si ambalajelor, reducerea si reciclarea ambalajelor, crestesa numarului de biciclete in defavoarea numarului de masini, cresterea partajarii masinilor/drumurilor cu masini, energie verde etc etc.

Orasul altora: Chicago

Chicago s-a facut remarcat prin acoperisul verde al primariei. Decizia a fost luata in 2001, si are ca scop reducerea poluarii, supra incalzirii. Vara este vizitabil!

Marele dezavantaj este costul initial de instalare, care ajunge…dublu decat un acoperis obisnuit. Sunt cateva straturi adaugate: hidroizolatie dar si pt mentinerea umiditatii. In zonele seismice e nevoie de interventii la structura de rezistenta. In plus, toate aceste straturi ingreuneaza cladirea. In zonele unde nu ploua suficient, e nevoie de o sursa in plus de apa.

Dupa experienta cladirilor, o alta problema aparuta este numarul de instecte crescut, ce poate fi deranjant pt unii locuitori.

Gardening containers

Adica mini gradina din lazi

Dupa ce am discutat cum sa facem rost de cutii/lazi gratis, cum facem pamant gratis, ce seminte colectam, acum vorbim putin de decorat. Si pt asta ne trebuie un plan.
Raspunsul la cateva intrebari ne va ajuta sa decidem:

1. plante anuale sau plante bianuale?. Avantajul plantelor anuale este ca shimbam complet decorul in fiecare an. Avantajul plantelor bianuale este ca le putem pastra de pe un an pe altul, schimbam pozitia containerului si gata.

2. Schema de culoare
Cand avem indoieli sa combinam culorile putem apela la clasicul alb si rosu in acelasi container. Succesul e garantat!. Muscate albe langa muscate rosii, sau petunii albe langa petunii rosii – ce poate fi mai simplu?
https://fr.pinterest.com/pin/103793966386562710/

3. plantele cu frunze decorative pot acoperi un spatiu gri din balcon. De ex. iedera poate fi o planta potrivita pt un balcon ce este in umbra permanent, dar mai putem apela si la variante decorative de urzica, begonii etc.

4. contraste in containere.
Sau drama 🙂 cum imi place sa rad: o floare inalta si altele curgatoare…

5. curaj si amesteca. Containere diferite pot fi puse in contrast unu langa altul. E usor sa le despartim daca nu ne place 😉 – asta e avantajul containerelor – putem muta si asocia dupa bunul plac.

6. Pt cine cautaa comoditate: plantele perene cum ar fi trandafiri, irisi, flori din familia echinaceea etc. pot deveni usor de intretinut: curatat toamna de uscaturi, suplimentat pamant si cam atat. Pt altii: plantele suculente (vor soare si caldura si udat rar) sunt varianta mai simpla – cautati ce vi se potriveste balconului si… incercati!

7. flori langa legume. Frumusetea si aroma se pot combina. Sunt flori care se consuma si care sunt frumos decorative.

Mai multe idei superbe am gasit aici: http://www.thegracefulgardener.com/?p=2854

Ce cultivam din resturi

Dupa cum Abraham Lincoln a spus : “The trouble with quotes on the internet is you never now if they are true.” eu experimentez de cativa ani ce pot cultiva din resturi. Asta e unul din citatele care ma caracterizeaza: Abraham Lincoln a murit in 1865 dar nu din cauza lui am inceput sa testez acasa ceea ce pe net pare credibil sau nu ci din placerea de a experimenta si dragostea de plante (si mai ales uciderea in masa ce se pare ca o practic printre plante).

Despre cresterea legumelor din resturile din bucatatie am gasit pe mai multe site-uri: doar suntem in anii cand reciclarea e la moda. Avantaje: zero costuri, cresc repede, evolutia se vede in fiecare zi, satisfactia de a creste ceva din miinile mele este …. nemaipomenita,plus am implicat si copil si explicat ce se intampla.
Ce folosesc de la legumele crescute din resturi? pai frunze fragede pt salate, pentru decorat feluri de mancare, dar si unele le-am pus in pamant pt a obtine planta ca atare.

Ce nu spune nimeni pe net este ca nu merge …la fiecare planta, la fiecare casa, la fiecare clima. Lipsa de soare si caldura va incetini dezvoltarea; se poate cultiva in apa dar apa de la chiuveta poate fi prea clorurata; recomand plante organice pt ca au sanse sunt sanse mai mari de iesit decat din produsele in supermarket care sunt majoritatea iradiate sa nu mai incolteasca; sau ca unele plante intra in anul 2 al ciclului de viata deci vor inflori in loc sa ne faca bulbi sau frunzele dorite etc etc.

Din experienta mea, cele mai ‘entuziaste’ plante sa isi revina din resturi sunt:

1. morcovul si sfecla rosie. Am taiat aprox. 0,5cm din partea dintre radacina si frunze si pus in farfurie cu apa. In 1 sapt. am avut frunzulite de cativa cm pe care le-am consumat in salata. Sfecla scoate si radacini dar morcovul f. greu, asa ca doar sfecla a ajuns si in pamant. Morcovul a ramas doar sa produca frunzulite si sa consum frunzulitele – bucatile care au inceput sa putrezeasca le-am aruncat imediat.

2. telina. Am taiat aprox. 0,5cm din partea dintre radacina si frunze si pus in apa. In 1 sapt. am avut frunzulite de cativa cm pe care le-am consumat in salata, dar scos si radacini si am pus totul in pamant.
La fel cu pastarnacul.

3. cateii de usturoi i-am pus in apa sau pamant. I-am ales pe aceia ce deja erau incoltiti… In apa au scos radacini si frunzulite in 2 sapt. Apoi i-am mutat in pamant. I-am mancat pe post de usturoi verde.

4. patrunjelul e de 2 feluri: de radacina sau de frunze. Cel de frunze face o radacina mica si firava, am pus radacina in pamant si s-a adaptat rapid, primele frunze (cateva sapt.)sunt super aromate dar apoi se grabeste sa faca flori

5. nap pus in pamant va face radacini si flori. L-am aruncat :))) ca a crescut de 1m pe balcon si voia sa ma invadeze in casa.

6. praz si ceapa verde. Le-am taiat de aprox. 2cm din partea dinspre radacina, lasand radacina integra. In 2 sapt. au inceput sa scoata frunzulite.

Aici e praz si telina ( se vede ce am pus la supa? 🙂 )

7. rozmarin. Am tuns un tufis mai in varsta si ramurile le-am pus in apa. Jumatate au inradacinat!

8. Busuioc: am tuns un tufis mai in varsta si ramurile le-am pus in apa. Din 20 de ramurele, 2 au inradacinat.

9. ramurele de trandafiri, de muscate, frunze de violele de parma: s-au descurcat minunat puse in apa. Trandafirul in final am uitat sa il ud deci…a murit, asa ca nu va mai pun poze

10. am gasit o coaja de cartof ce a incoltit in lada de compost. Am recuperat-o si e in pamant, sunt curioasa daca va produce, vad ca se dezvolta muuult mai greu decat plantele din cartofii incoltiti.