Category: timp;

Cum sa ne bucuram de iarna

Uneori cei din jur care se plang de vremea de afara ne intristeaza – cum sa ne suparam pe ceva ce vine si pleaca? Cum sa nu profitam de ce avem?. Eu ma bucur de iarna! E anotimpul cand stau mai mult in casa, cand ma regasesc printre hobby-uri si visez si planuiesc sa incep sa fac un business din astea :). Am reinceput sa cos la ie, am terminat proiecte de mult incepute si abandonate, am cusut pentru un caz umanitar, am reparat si reabilitat ceva vechi, cusut 2 sacose pentru prietene etc.

Ce ma bucura iarna: vin fiert, supe calde, o patura calduroasa, si timp pentru handmade. Pinterestul e o sursa extraordinara si daca as avea 8 maini ca o caracatita as putea sa fac o parte din cele din mintea mea.
Redescoperit plimbarile si fotografiatul. Daca se poate si cu prietenii. O geaca groasa, caciula cu urechi, manusile si iesit afara! Nu e lume multa, zapada ascunde imperfectiuni si releveaza frumuseti. Nici macar frunzele nu sunt sa acopere acoperisurile si arhitectura.
Bine, nu or sa va iasa poze la fel ca astea  dar  sigur si mie imi pot iesi minunate.

Sporturile de iarna merita incercate.Da, lasati replicile cu depresia iarna. Nu o cred! nordicii ar trebui sa o tina din depresie in depresie dar uite ca ei reusesc sa profite si de aceste momente: de copii stiu sa schieze (nu ca mine), sa patineze (nu ca mine care nici macar  copilul nu am curaj sa il duc la patinat!! – il duce tati ),  si de ce nu un sanius!

Iarna e momentul de invitat prietenii acasa. Jocuri de grup, un vin fiert cu scortisoara, muzica si biscuiti pot sa faca o atmosfera frumoasa! Ce daca e in martie, beculetele si decoratiunile de Craciun se pot lasa prin casa 🙂

2

Devino prietenul copiilor din centre de plasament!

Articol preluat de: http://edu-news.ro/devino-prietenul-copiilor-din-centre-de-plasament-cum-sa-fii-bun-si-dupa-sarbatori-daruind-2-ore-pe-saptamana/

Prin programul educaţional Ajungem MARI, voluntarii susţin cursuri interactive sau ateliere de creaţie, îi ajută pe copii la teme sau le dezvăluie lumea prin ieşiri educative din centre, punând în acelaşi timp accent pe dezvoltarea personală a copiilor.

   Programul este dezvoltat de Asociaţia Lindenfeld şi a implicat până acum 1200 de voluntari pentru a sprijini 1000 de copii din Bucureşti şi alte 14 judeţe. Ajungem MARI lansează un nou apel naţional la voluntariat pentru proiectul “Dă-ţi pasiunea mai departe”, desemnat anul acesta “Proiectul anului în educaţie” la Gala Naţională a Voluntarilor.

   Ce fac voluntarii Ajungem MARI? Merg în centre, în echipe de câte doi, pentru o şedinţă de 2 ore pe săptămână, la o grupă de 3-12 copii. Lor le transmit cunoştinţe din domeniile preferate: de la matematică şi engleză, la muzică, teatru, karate, educaţie pentru sănătate sau astronomie. Copiii primesc cu bucurie toate  informaţiile prezentate într-un mod interactiv, prin joacă. Pe lângă orele din centre, voluntarii îi pot însoţi pe copii la spectacole, la muzee sau la film, ajutându-i să înţeleagă evenimentele şi să tragă singuri concluzii.

   Progresul copiilor. Prin metodele non-formale folosite, voluntarii pun accent, pe lângă îmbunătăţirea rezultatelor şcolare, pe dezvoltarea armonioasă a copiilor. Cei mici prind încredere în ei şi în cei din jur, devin mai respectuoşi şi mai deschişi, învaţă să lucreze în echipă şi să se ajute între ei, descoperă ce le place, la ce sunt buni şi ce vor să facă mai departe. Apoi voluntarii îi îndrumă să facă paşii necesari pentru a Ajunge MARI, adulţi responsabili şi independenţi.

   Cine poate deveni voluntar? Liceeni, studenţi sau adulţi, peste 15 ani şi fără limită superioară de vârstă, spontani şi dornici să facă mici minuni pentru copii, prin joacă.

   O experienţă de învăţare. Voluntarii nu au nevoie de experienţă de predare. Ei participă la un training iniţial despre metode interactive de lucru cu copiii. Apoi merg în echipe şi primesc constant sprijin şi idei din partea coordonatorilor. Pentru a face orele mai interesante şi distractive, voluntarii au asigurate materialele educaţionale.

  Beneficii pentru voluntari. Voluntarii spun că ei primesc mai mult decât dăruiesc: îmbrăţişările copiilor, satisfacţia de a vedea progresul celor mici şi energie pentru toată săptămâna. Lucrând cu copiii, voluntarii îşi dezvoltă şi ei abilităţile de comunicare şi lucru în echipă, devin mai altruişti şi mai responsabili. La finalul unui modul de voluntariat (3-4 luni) voluntarii obţin adeverinţă şi diplomă, iar experienţa de voluntariat este recunoscută ca experienţă profesională, conform Legii Voluntariatului.

   Înscrierea pentru modulul de primăvară (februarie – iunie) se face până pe 24 ianuarie prin completarea unui formular online – http://goo.gl/forms/2hWeZNUg11. Pentru organizarea training-urilor în judeţe, este necesar un număr de peste 30 de înscrieri, aşadar doritorii sunt rugaţi să transmită apelul colegilor şi prietenilor. Mai multe detalii pe http://www.ajungemmari.ro/implica-te/devino-voluntar/, iar pe pagina de Facebook se găsesc scurte poveşti ale voluntarilor de la ore – http://on.fb.me/1sZiI70

  Ajungem MARI caută voluntari în Bucureşti şi judeţele Alba, Arad, Bihor, Brăila, Braşov, Buzău, Constanţa, Cluj, Dâmboviţa, Dolj, Harghita, Hunedoara, Iaşi, Ilfov, Maramureş, Mureş, Neamţ, Prahova, Sibiu, Suceava, Timiş, Vâlcea, Vaslui, Vrancea.  În celelalte judeţe Ajungem MARI caută câte un coordonator implicat care să demareze activitatea, dedicând 4-5 ore săptămânal. Cei interesaţi pot trimite CV-ul şi o scrisoare de intenţie la adresa office@ajungemmari.ro.

Procrastinare versus decluttering

Nu imi place cum suna expresia Procrastinare versus decluttering: am alaturat 2 cuvinte moderne americane si le-am separat cu un cuvant din latina veche. Dar zau ca ceva din creierasul meu ma impiedica in procesul de ordine si tot aman, si tot aman…
Pentru voi ce inseamna destule produse in casa? ca eu m-am trezit zilele astea ca am umplut dulapurile din bucatarie (in conditiile in care acum 1 an jumatate aveam spatiu de depozitare aprox. 1/3 fata de acum).  Realmente m-am expandat si am tinut 30-40 de borcane goale, si zeci de recipiente si produse si condimente si vase si vasulete de copt dintr-o sete de… indestulare?
Ce inseamna sa am suficient? Daca as avea inca pe atata dulapuri in bucatarie, oare mi-ar ajunge? Wow, ce vis frumos: daca as avea casa mare sigur si musai as avea si o camara unde sa depozitez si mai multe gemuri, si compoturi, si multe muraturi si etc etc . Dada, iar borcane. Si cutii, si recipiente, si borcane.
Mai departe, ce inseamna prosperitate? Sa am  o masina? 2 masini? 10 masini?   10 borcane de gogonele cu pepeni murati?

Probabil setea de a avea nu se termina usor.  Nu e ca la foame: cand mor de foame mananc ce mananc pana stomacul/corpul zice stop: la borcane sau masini io ca om imi pot construi inca vreo 2 garaje incapatoare pe post de stomac.
Granita intre a dori si a avea e subtire si unica fiecaruia; iar educatia (nu numai financiara!!)  presupune sa ne descoperim limita. A mea am depasit-o cu borcanelele: am ajuns sa petrec prea mult timp cu aranjatul lor:

Distractii ieftine pentru familiile cu copii

Cred ca fiecare parinte e naucit de sarbatorile anuale: cadouri de Paste, cadouri de 1 iunie, cadouri de aniversare, cadouri de aniversarea numelor, cadou de Mos Nicolae, Craciun etc: ce mai cumpar/de unde bani /unde le mai stochez si pe astea ???

In ultimii ani am descoperit ca se pot sarbatori zile si fara exces de bani…sau mai exact cu bani putini.

In primul rand, am incercat la fiecare aniversare sa facem o activitate deosebita, sa avem in centru nu cadoul obiect ci momentele impreuna. De genul mers intr-un loc deosebit/nou/special.
Pt serile de iarna am organizat seri cinema, cu ceva gustare/ceai aromat preparat impreuna si un film/desen animat acasa, stand pe  jos  inveliti in patura.
Plimbari si cautat de descoperit ceva nou au tot timpul efect deosebit: iarna sa ducem ceva sa hranim pasari sau iepurasi(resturi din casa, evident), primavara sa cautam noi plante etc.
Parcurile din zona le cunoastem, asa ca daca vreau o duminica deosebita si e cald, plecam undeva mai departe. Si aici mi-am facut o lista si cu preturile (unele implica platit intrare)
Picnic. Ce poate fi mai simplu si mai placut decat un picnic in aer liber?
Muzee. Am cautat muzeele din zona care sunt child friendly si am facut o lista si reiau lista atunci cand nu am alta idee- si asta ma salveaza de intratul in panica.
Liste cu prieteni si invitat acasa la activitati sau afara. Cateva idei de activitati ‘improvizate’ am gasit aici http://myfrugaladventures.com/category/articles/childrens-activities/  (merci TEA! – e un site extraordinar!)
Mai nou am inceput petrecerile in pijama: Fata aduce/ se duce la cate o prietena asa ca gatim impreuna (decoram cupcakes), sau coloram vreo plansa mare cu carioci/acoarele etc.

Gratare in natura cu familiile cu copii de varste asemanatoare/ ocupatii asemanatoare. Costuri: legume si carne,  lemne si bere pentru grataragiu – si distractia e garantata.

Voi ce alte alternative aveti?

Costuri la o masina de piine

De la 1 august am achizitionat si folosesc masina de piine, asa ca mi-am facut un mic calcul cu bugetul piinii.
Din start, compar cu perioada anterioara cand saptamanal consumam 2 piini: 2 x 1.50=3. Acum, fac aprox. 2 piini saptamanal.
Pt o piine mare (desi uneori fac o piine mai mica, la 2/3 din asta mare), dar calculez pt o piine mare, unde cheltuielile sunt:
-faina (500gr = 0.20 )
-1 cana cu apa calda =0
-o lingura de sare = 8gr=0,01
-o lingurita de drojdie 8gr=0.05
-tarate/faina integrala (100gr = 0.10)
-optional seminte (50gr=0.20)
Total ingrediente: 0.56 per piine. Adica 1.12 saptamanal
Cost electricitate neestimat(dar pe internet am gasit estimari de aprox. 10 centi americani. Cost spalat/sters prosoape/saculet de piine neestimat.
Practic, diferenta saptamanala este de 1.86.
Pe masina de piine am dat la reducere: 43 (masina no name) deci imi recuperez investitia  in: 23 saptamani.

Dar dupa o luna am remarcat o alta economie: de timp. Nu mai ies pe fuga dupa o piine la magazinul din colt, ala cu piine mai scumpa. Si mai ales nu merg cand mi-e foame, ca de acolo mai plecam cu altele adiacente: croasant/covrig/inghetata ceva. Si nici nu mai am grija: am ramas fara piine si nu e nimic deschis!! Plus mai putine hartii la gunoi.
Imi dau seama acum, cand totul e scris pe hartie ies si mai ieftin decat estimasem mintal la magazin.

Cum gestionez cumpararea de faina: o fac la 2 luni. Deja stiu ca am nevoie de 3-4kg lunar, deci la un drum cumpar 8 kg(daca as gasi cantitati mai mari, as lua, deocamdata faina la 1kg este cea mai accesibila ca pret si locatie). Drojdie deocamdata folosesc uscata ca asta am, am primit-o de la o vecina deci costuri zero, iar dintr-un plic de drojdie fac 3 piini. Cand se va termina, voi  face piine cu drojdie proaspata, unde costurile sunt aprox. de 0.05 pt o piine. Pt sare am primit cadou pungi mari de sare de muraturi, o dizolv in apa, ca pe drojdie, asadar costurile ies f. mici si la sare.

Am gasit persoane care se plang ca e prea dificil sa faca o piine, dar personal consider ca mai repede masor si pun ingredientele in masina( 3-5minute) decat sa ma duc la cumparaturi dupa piine.

Cel mai bun argument pentru producerea piinii proprii este prospetimea si calitatea: nu mai am nici aditivi, nici conservanti, nici zahar, stiu ce ingrediente am. Si dac ar scadea pretul as lua si faina de la fermier, dar deocamdata e dublu fata de pretul fainii din Aldi. Si nu in ultimul timp factorul numit gust: o piine facuta de mine este mai valoroasa tocmai pt ca e munca mea (haha, a masinii, stiu).
O idee e ca pe viitor, cand ma voi duce in vizita la cina/masa, as putea gati 1-2 piini proaspete. Comod, ieftin, simplu (mereu am problema asta: si eu ce duc??? )

Planuri de viitor
– sa adaptez reteta la piinea cu maia
– sa  iau un cutit adecvat sa tai piinea felii mai subtiri

Datoriile, gaura neagra a bugetului personal

Daca am reusit sa ‘salvam’ cate ceva de la taxe, atunci prioritatea ar fi sa ne inchidem datoriile.
De ce consider datoriile o forta neagra ce ne afecteaza bugetul personal? Pt ca ele pun presiune psihica si ma forteaza prin legaturi sa stau la un job ca imi place/nu imi place, imi limiteaza deciziile si initiativa dar si pt ca imi subtiaza bugetul lunar.
E foarte important sa intelegem si sa invatam ceva din datorii dar si natura lor. In primul rand ce e o datorie? Niste bani ce i-am imprumutat si cheltuit dar inca nu i-am muncit si castigat. Asa sunt datorii datorita investitiilor ce treptat aduc mai multi bani.  Mai sunt datorii pt studii (vezi imprumuturile pentru scolarizare care sunt ceva obisnuit in America/SUA) dar care aduc joburi cu venit de 3-4 ori mai mare ca cel fara calificare.  Mai sunt datorii si facute pt un moft sau pt lipsa de mobilizare financiara (vacanta scumpa/o alta masina mai scumpa)? . Mai sunt si cardurile de credit pe minus, in urma cheltuielilor lunare. Oricare datorie are lectia ei si sper ca ne-am invatat-o, dar acum o platim.
Imprumuturile sunt ceva bun DACA se face un calcul inainte si se vede un profit pe termen mediu/lung, si DACA particip cu un avans, semn ca pot sustine lunar o suma pusa deoparte:
1. ipoteca este o datorie buna daca e egala cu valoarea chiriei si inlocuieste chiria lunara platita anterior. Nu inseamna ca nu mai facem economii dupa!
2. creditul de studii e iar bun daca rata e acoperita cu diferenta de salariu de la jobul de zugrav de dinainte si noul salariu al inginerului
3. credit la masina e iar bun daca masina permite extinderea afacerii suficient de mult sa acopere si rata, si + noua asigurare + noul consum + service-ul
etc

Facturile lunare nu sunt datorii: factura la electricitate, apa, internet, gaz, telefon, sala de gym si reviste etc.  sunt de fapt servicii de care ne folosim lunar si pe care le platim la sfarsitul lunii, servicii pe care putem sa le folosim luna asta dar daca luna viitoare nu am job/suficienti bani atuni pot sa decid sa intrerup abonamentul si nu voi avea de platit.

In fiecare caz al datoriei ne ramane o singura solutie: achitat cat mai repede si asta fie ca se face prin plati anticipate la credit dupa credit, fie ca se face cu un credit  nou de refinantare ce duce la o perioada mai scurta si dobanda mai scurta, platile anticipate anuleaza si costuri bancare lunare pe care aparent nu le vedem: comision de administrare cont, comision de alimentare, comision de transfer, dobanda, dobanda la dobanda, asigurarea atasata etc. Luati desfasuratorul, uitati-va la cum e compusa o luna (rata din sold + dobanda + comisioane + asigurare), cat sold mai aveti de platit, si mai ales uitati-va la ultima pagina unde e notat cata dobanda se plateste in total – abia acolo putui vedea costul total al creditului, si eu l-am calculat exact abia cand am terminat creditul si facui o interogare pe cont sa vaz cati bani a scos, in total, banca, luna de luna.

Faceti calculele nu pe luna!! ci pe an. Faceti calculele cat se duc pe total.
Nu calculai ca dau rata de 550 lei la casa, ci ca pe an se duceau 6000 lei la banca din care doar 20% erau din sold si restul dobanzi si comisioane. Adica 4000 se duc aiurea – si deja perspectiva e alta si incep sa caut solutii pt a sustine asta.

O  problema mai delicata a datoriilor este imposibilitatea platii. Fie ca datoria e la o ruda  fie ca e la banca, ne duce ‘credibilitatea pe piata’ jos, dar si penalizari ametitoare, ce pot dezechilibra si bugetul lunilor urmatoare.

Si nu uitati, indatorarea este ca o sabie cu 2 taisuri: in primul rand taie din bugetul personal, dar si acesti bani virtuali creati de banca/guvern duc la inflatia economiei.

Putem crea amintiri si fara zeci de item-uri dupa noi

Am iesit la plimbare zilele trecute doar cu o sticla de apa cu noi: era cald asa ca eram cu putine haine, incaltaminte ca doar stam in oras, palarie ca e soare si o singura sticla de apa de 1l pentru toti. Ma intreb cum de am ajuns in ultimii ani sa imi ia si 1 ora pana mobilizez sa pregatim bagajele/haine si sa iesim din casa?
Si cat timp pierdem din viata noastra cqutqnd si impachetand aparat foto, sandvish, alt tip de sandvish, pungi, paturica, crema solara, haine de schimb, jucarii, scaun pliant, 2 cola si 3 beri, portofel cu carduri etc. CAT?
Plimbarea a fost spontana si tocmai de aia ne-am amuzat atata: nu am apucat  sa imi pierd entuziasmul ambaland si pregatind…

 Ne-am intins pe iarba, la umbra. Soarele era puternic, dar am gasit ceva copaci prin parc.
 Altadata as fi fost in panica sa nu am camera la mine. Sau telefonul. Altadata foloseam mereu pozele pt a ‘crea amintiri’. Astazi am ajuns sa ma intorc la simplitate si sa ma bucur simplu si sincer de moment, fara sa am dovada in aparatul foto/sau in telefon. De para ar fi o dovada de dus la tribunal, de stocat si catalogat, de demonstrat la altii ca…da, am fost acolo.  Astazi aceasta zi minunata e in sufletul nostru. Si promit sa nu o uit asa usor.

 Am reinceput sa ma bucur de cativa ani de libertatea fara telefon, fara  aparatura, doar noi si natura. Cred ca o camera foto pe de o parte ajunge sa fure din amintiri… efortul de a prinde o poza in evenimente, de a pune pe toti sa se opreasca din fericirea lor si sa se uite zambind fix cand vreau eu  deseori ma tine departe de experienta si ma face sa neglijez alte sensuri: atins, gustat, emotie, iubire, libertate. 

Dezabonarea de la newsletters chiar functioneaza

Da, dezabonarea de la newsletters chiar functioneaza.

De cateva luni tot sterg mailuri si dau unsubscribe. Si tot sterg. Si tot. E o munca sisifica pentru ca rezultatele nu se vad asa usor, si nu mi-am dat seama de evolutie pana…. azi dimineata cand, in loc sa sterg mailuri ca alta data de la primii ochi mijiti sau sa rasfoiesc poze cu ceasuri/masini/rochii,ei bine am avut timp sa rafoiesc…vreo 10 pagini online despre educatie financiara. E extraordinar momentul,  mi-am dat seama ca abia aceste 15min le-am petrecut…pt mine.

Personal nu recomand sters toate mailurile de marketing. Am sters la inceput pe cele ce nu m-am uitat cu lunile, apoi pe cele prea agresive, cu mesaje de gen: musai sa il ai, cumpara acum, nu imi vine sa cred ce oferta etc. – pana la urma acestea lovesc fix in creierul meu destept destept (si modest), ma gandesc ca la alte persoane pot  crea senzatia artificiala de necesitate (ba chiar ma gandesc cum de a putut trai omenirea pana acum fara tirbuson cu stea in cap ).

Despre pensie – planuri pentru peste 30 ani

 In ultimii ani incep din ce in ce mai serios sa ma gandesc sa renunt la serviciul zilnic, salariu lunar, taxe lunare si anuale. Dilema mea ramane: si la pensie ce fac?

 Am deja 15 ani contribuiti la taxe, iar astazi pt a iesi la pensie e nevoie de un numar de ani contribuiti dar si de varsta implinita. Problema ce nu poate fi estimata este cum evolueaza legile si regulile in timp, dar nu pot sa nu remarc faptul ca trendul romanesc urmareste cel occidentul unde actual sunt minim 40 ani contribuiti si pensionat la 67 ani si e in crestere, la fiecare 5-10 ani au marit pragul cu 2-3 ani.

 Pentru viitor, eu vad cateva cai de ales:
Calea 1:lucrez 40 ani(mai am inca 25 ani de stat pe scaunul asta). Salariul tot pe cartea de munca, deci contribui temeinic la pensie. Statul are grija de mine. Pensia iese aprox. jumatate din salariu.
Calea 2: lucrez partial la negru si tin legal salariul minim pe economie. Diferenta in plus ar trebui sa vina cu 20-30 % mai mult (cam atat ajung taxele platite de firme si oferite…). Totalizez cei 40 ani necesari la pensie. Ies cu o pensie de aprox 600 lei de la stat. Fac si ceva rezerve:. din banii la negru, pun 300 lei deoparte in plus lunar. Vezi calculele din excel de mai jos.
Calea 3: lucrez total la negru. Fac contract cu casa de pensii si contribui cu minimum, ca liber profesionist: inseamna 300 lei lunar la casa de pensii. Daca nu am platit cu ani in urma, asta e, nu se poate completa in urma.
Calea 4: lucrez total la negru si nu dau nimic la casa de pensii. Pun cei 300 lei deoparte ce i-as fi dat (3600 pe an) timp de 20 ani.

In paralel am pensie privata (nu in Romania)  – profit si depun valoarea egala cu deducerea din taxe.

Ce se intampla cu cei 300 lei pusi lunar deoparte?
In 20 ani= strang 72000 la ciorap, daca ii tin in casa. Dar daca ii tin in banca si dobanda aferenta e de 4% (plus dobanda la dobanda):

 

Cum cheltui suma asta daca mai am inca 20 ani de trait ca pensionar: 120 mii /20 /12 luni = ceva peste 400 pe luna.

Pot trai cu calculele astea?

Calea 1: da (la pensie voi fi disciplinata pt a mentine nivelul de viata si injumatati cheltuielile,  pt ca nici nu mai sunt cheltuieli transport, pachet la munca, cheltuieli vestimetatie, socializat cu colegii, cadouri la colegi, plus timp mai mult pt economisit la cheltuielile lunare, nici copii /gradi/pempersi etc)
Calea  2: da pt cei cu pana in salariul mediu pe economie (pensia la salariu minim e cam 600 lei + cei 400 lei proveniti din ‘fondul’ propriu duc la o suma rezonabila).
Pentru cei cu salariu peste mediu pe economie, si vor sa mentina nivelul de viata, e nevoie de investit banii cu dobanda mai mare cea calculata de mine 4%; sau o suma mai mare economomisita. Daca nu e posibil asta, atunci sa ramana pe calea 1.
Calea 3: da pentru cei cu salariu sub 1000 lei.  Jumatate din romani sunt in situatia asta.
Calea 4: da pentru cei cu salariu minim pe economie. Pentru  cei cu salariu mai mare si care vor sa mentina nivelul de viata, e nevoie de investit banii cu dobanda mai mare cea calculata de mine 4%; sau o suma mai mare economomisita. Daca nu e posibil asta, atunci sa ramana pe calea 1.

Ce nu pot lua in calcule cu variantele acestea? inflatia. Pensia de la stat minima garantata ar acoperi aceasta inflatie, pe cand depozitele personale nu. Practic, banii astia de 400 lei estimati de mine acum acopera azi meniul pe o luna -dar peste 20 ani …. Solutia propusa de un economist acu ceva timp a fost sa fac depozit in euro (riscuri mai mici de inflatie, euro a avut in ultimii ani si inflatie negativa in anumite tari europene!) – asa ca depozitele mici in Cipru au devenit o varianta convenabila pt multi din Europa.

Alternative de investitie cu profit mai mare decat tinut un depozit cu dobanda 3.5% (cat este acum la Banca Transilvania): cont cu depozit mare, investitie intr-un imobil ce va fi inchiriat,  investitie in actiuni, investitie in teren etc. Mai aveti si alte idei sa va asigurati batranetile?