Interviu cu Diana.

Astazi iau interviu unei Diana. Cea care comenteaza cu numele “Princess Diana” ( am ales sa ii schimb numele pt a nu confunda cu Diana de la https://mamaocupata.wordpress.com/)  si cred ca i se potriveste asta dupa eleganta cu care scrie.

 

  1. Buna Diana, ne povestesti in cateva cuvinte momentul cand ai inceput sa te gandesti la bani. Momentul X, zic.

Nu pot spune cu certitudine ca a fost un moment anume. Intotdeauna am fost atenta la bani si constienta de importanta lor. Probabil ca ‘momentul’ s-a insamantat cand eram studenta in Ro si cand, impreuna cu partenerul meu, visam sa avem casa noastra si sa scapam de chirii dubioase si camine. De atunci si pana cand am reusit sa ne cumparam acea casa au trecut 10 ani si 7 de cand nu mai locuim in Romania, si in tot acest timp am incercat sa economisim si sa ne gandim constient si asumat la balanta ‘facut’ bani / ‘cheltuit’ bani / ‘investit’ bani.

2. ce ai citit pt asta? carti, articole, subiecte, bloguri, orice! Daca poti da-ne nume de carti sau linkuri. Sau ai vorbit cu cineva?
Nu am citit nimic, si pana sa iti gasesc blogul si sa cunosc comunitatea formata aici, nici nu ma gandeam intr-un mod concret si organizat despre asta. De la tine am aflat si de Mr Money Moustache si i-am citit blogul. Apoi discutam acasa cu partenerul meu despre comunitatea asta, si cam atat.

  1. ai mers singura pe drumul bugetarii? cat a contat asta pt tine?  Ce parere au avut cei din jur si mai ales cei diferiti si cum ai trecut peste. Ce te face pe tine diferita de ceilalti?

    S-a mai discutat aici – mentionat de Diana poate? – si asa e si in cazul meu, partenerul meu crede ca e mai important sa te focusezi pe a castiga mai mult decat pe a economisi mai mult dintr-un salar mic – cum faceam parintii nostri de exemplu. Eu cred in schimb ca poti economisi indifferent de venit. In rest nu prea vb cu cei din jur despre chestiile astea – in parte pt ca cei din Ro vad altfel lucrurile si ori supra-apreciaza, ori sub-estimeaza viata noastra de aici; si pe de celalata parte pt ca printre colegii si prietenii nostri, suntem singurii care depunem eforturi de economisire, bugetare si cumparat imobil etc. Majoritatea dintre ei calatoresc cu banii stransi, iar in mom in care se gand la cumparat prima casa primesc ajutorul parintilor – in general sub forma unor conturi si sume special create de parinti pt copiii ajunsi la maturitate. Noi doi nu avem acest ‘safety net’ si asta vine cu avantajele si dezavantaje.
    Nimic nu ma face diferita de ceilalti  dimpotriva, daca eu pot – sa economisesc si in acelasi timp sa traiesc echilibrat, sa mananc sanatos si sa am timp si bani si pt distractii – oricine poate!

  1. ne povestesti ce ai invatat de la cei din jur? Pana la urma, fiecare are orasul lui 🙂 – de ex. eu am inceput blogul fix pt a prezenta ce invatai de la altii, informatia sa circule :).

Foarte multe am invatat, si mi-au dat de gandit, postarile tale si comunitatea formata aici. Personal, m-a ajutat si sa stiu ca maj dintre voi nu locuiti in Ro, si mi se pare f interesant de a afla franturi despre viata in Fr, Be, Nl. (probabil e fix invers pt cine citeste din Ro, nu stiu). Dupa ce ti-am descoperit blogul (si comentariile!) am inceput sa fiu muuult mai constienta de impartirea venitului. Eu ma ocup de bugetarea meselor – si aici mi se pare ca am facut economii f mari de cand fac un buget saptamanal si gatesc totul acasa de la 0.

Intr-adevar fiecare avem ‘orasul’ nostru, si il ‘iubim’ in felul nostru. Eu locuiesc intr-un oras f mare, plin de tentatii, oportunitati de cheltuit bani si distrat. In ultimii doi-trei ani am redus aproape total mancatul in oras si multe calatorii – si asta s-a simtit considerabil la buget. Si totusi sunt intr-o permanenta dilema interioara despre care e balanta potrivita intre economisire si ‘doar o viata avem!’ – de ex. cate alimente organice sa cumpar? Cat de des sa mancam in oras? Cat de des ca calatorim? Cat de des sa cumpar bilete la opera/teatru/musicals etc? Cat de mult sa investim in haine, pantofi etc? Cat de des sa merg la coafor – sa ma si vopsesc acolo? Etc etc.

Si totusi, orasul meu – pe langa dilemele materiale – mi-a daruit o imensa libertate (mai ales in gandire), deschidere spre nou, spre informatie, spre diversitatea de orice fel, calm si incredere – pe care, personal, consider ca nu le-as fi avut daca ramaneam in Ro.  

  1. Ai un procent din venit economisit? s-a schimbat cu anii asta?

Momentan fiecare dintre noi doi economiseste 30% din propriul venit – e cel mai bun procent al nostru de pana acum si speram sa-l mentinem tot asa. Procentul asta nu il reuseam deodata amandoi acum cativa ani, dar chiar si atunci, cu multe fluctuatii de venit si circumstante diferite, tot timpul am incercat sa economisim.

7. investitiile. Primul pas cum a fost? Ce gandeai inainte despre ele si ce gandesti acum?

Inca nu pot spune ca stiu multe despre asta, nivelul meu aici e inca f basic. In afara de casa pe care am cumparat-o recent, nu am alte investitii, dar e ceva ce ma intereseaza si la care vreau sa ma gand mai mult in viitor. 

8. extra job?  pro sau contra? . E un extra job sa grija bugetului si a investiilor – cati timp  acorzi (studiu, munca, etc)?

Pro extra job, cu siguranta. Spre deosebire de partenerul meu care de-a lungul doctoratului a avut bursa ce acoperea taxele plus ‘mini salar’ (science 😊), eu imi platesc doctoratul (humanities… nu sunt fonduri 😞) si asa ca de-a lungul studiilor am tot avut joburi extra – lucrat in scoli, nanny, diverse joburi academice etc. Chiar si asa, plata studiilor reprezinta o investitie in mine/in cariera. 

9. Te-a schimbat pe tine ca femeie? Rutina, obisnuintele de alta data si de acum sunt aceleasi?. Dar prietenii?

Nu atentia pe finantare si bugetare m-a schimbat, ci faptul ca traiesc intr-un mediu in care nu trebuie sa investesti f multi bani pe aspectul exterior, masini etc, asa cum vad la prietenii ramasi in tara. Prietenii sunt aceasi, plus atii noi – nici unii, nici altii nu m-au influentat gandirea spre o constientizare a bugetului.

10. Ai si copii? Influenteaza asta bugetul tau?

Nu inca, sper in viitorul apropiat insa. Ma sperie procupa detaliile financiare legate de concediu de materninate si mai ales paternitate – care depind mult de angajator, negocieri etc. In jurul meu aud doua scenarii 1. ‘fa copii cat sunteti tineri si sanatosi, nu mai asteptati, banii vin si trec, copiii cresc pe langa tine, bunicii din Ro toti sunt plictisiti dornici sa calatoreasca ajute’ J vs 2. ‘neaparat locuit in zona cu scoli bune; cont separat + investitii pt copii; calatorit cat mai mult pt a le arata culturi diferite; lucrat cu parintii/tutor acasa extra pt a avea un avans la scoala si/sau burse de studiu; trimis in tabere de sport/muzica’ etc. (din nou acea balanta de care vb mai sus si care e greu de descifrat). In final cred ca varsta noastra ne va infuenta cel mai mult sa grabim deciziile J

11. ai mai spus ca esti atenta la ecologie si mediu. Crezi ca atentia la buget impacteaza asta? Ne povestesti putin ce faci tu pt orasul tau?
In afara de reciclat meticulous si o grija pt ‘less waste’ nimic altceva. Dar e un subiect care ma preocupa.

11. Ce faci propriu zis cand e vorba de finante? si unde crezi ca mai ai nevoie de lucrat si intentionezi in viitorul apropiat?
Planuit, planuit planuit! bugetat organizat, research online, cumparat cumpatat, romanescul ‘daca pot face eu ceva, nu il platesc pe altu sa faca pt mine’ (desi visez guilty la un cleaner)

In viitorul apropiat sper sa navighez cu bine (ma gand aici la cariera si buget) spre materninate si consolidarea carierei. Spre deosebire de multe pers de aici de pe blog, eu nu ma gand la independenta financiara, ci la o consolidare si fructificare indelungataaaa a carierei in care am investit atata timp si bani.

13. si ultima intrebare, singura in care cer o cifra de la tine: cati ani ai?

32 .

 

 

 

Iti multumim si mai poftim pe la noi cu povesti frumoase.

Trucs et astuces pour gagner du temps

Pana pieptan noul interviu, va prezint o carte.

Dupa cum v-ati prins, e in franceza. Am primit-o acum un an de la o prietena, eu sunt potrivita sa citesc asa carte deoarece sunt implicata in multe chestii. Cartea vine din colectia Reader Digest si cred ca fiecare avem de invatat ceva din ea.

Inspirata de Iulia de la economisim.info si ultimul ei articol despre organizare, as vrea sa povestesc cateva din cele ‘prinse’ din zbor din cartea asta. Nu, nu am citit-o pe toata, realmente nu am timp :)))) – mai mult fiica mea a frunzarit si mi-a zis niste idei ce mi s-au potrivit pt lenesha de mine. (bon, modesta cum ma stiti, cred ca si cartea ar avea ce invata de la mine, hahaha).

1. impartit treburile pe taskuri si zone. Asta si Mari Kondo e intalnita. Cum am aplicat eu? imi impun cate 10-15 min pt cate un spatiu sa fac ordine.
La treburile lungi si monotone am impartit pe bucati(de ex. am geamuri mari si multe,  66mp2 de suprafata de sticla de spalat, si m-am fofarlit de anul trecut la spalatul lor. Ei bine in primavara mi-am impus sa spal cate o parte pe saptamana, aprox 30 min de fiecare runda sau chiar mai putin- si cu mandrie va zic ca in weekend am terminat si ultima bucata, doar ca e nevoie sa incep din nou sa le spal ca intre timp s-au jegosit cele spalate primele; dar nu e bai, o iau iar pe rand cu aceeasi metoda care mi-e f. potrivita mie ca nu am mai intrat in starea aia de panica daca mai aud de spalat geamuri)

2. combinat treburile. Adicalea daca plec dimineata iau si geanta de dus sticle la reciclat. Sau daca tot perii dintii 3-4 minute, pot freca si o chiuveta (am bicarbonatul in baie) – pe rand ajung sa spal toate 3 chiuvetele suficient de des sa arate ok.

3. tin lucrurile pe zone si grupate pe specificitate. Toate gecile intr-un loc, toate lingurile intr-un loc, toate cartile intr-un loc. Asta cu cartile e cea mai grea, suntem 3 impatimiti de carti, fiica mea are 5 sub perna si doarme cu ele, doamni feri si pazeste sa ii iau cartile.

4. vorbit cu vecinii. Am reusit sa avem un grup de shopping in jur, lucru care realmente ma bucura si imi salveaza in drumuri. Da, iau si pt vecine cate una/alta, dar nu imi e in afara efortului, mare chestie e cand am sacosa de cumparaturi de recuperat de la 500m ….

5. triez mai des dulapurile dar tot asa, pe sectiuni, incerc sa tin produsele grupate pe gama lor. Triez des si curat cate o zona/raft, de e. cand astept sa fiarba mamaliga sau sa se incalzeasca ciorba. Timpii astia (3-5min) alta data erau pierduti ca m-as fi foit pe langa mamaliga, acum ii ‘pierd’ cu chestii monotone si enervante. Am reusit asa sa am sub atenta supraveghere stocurile mai bine, de ex. gasii condimente ce le folosii mai rar ca uitai de ele, sau am aruncat o punga expirata.

6.  sa ordonez frigiderul. In spate/langa congelator temp e cea mai mica deci pt carne si produse f.perisabile, lada de legume si usa sunt cele mai ‘calduroase’ zone. Nu mai inghesui toate si nici nu mai pun cartoane (de ex de la oua, sau cine cumpara iaurt in cartoane) – cartonul e izolant  termic, iar aerul in frigider e musai sa circule.

7. cartea propune ambalaj pt fiecare aliment. Eu folosesc aceleasi cutii/castroane cu capac sau cu husa cusuta de mine.

8. propune mers la supermarket o data pe sapt sau la 2. Eu sunt cu piatza, ma stiti, deci nu e de mine. Cel mai fain lucru din sectiunea supermarket e ca recomanda lista si nu abateri de la traseu (fac de multi ani) si mers fix la ora deschiderii in weekend – mi se pare super recomandare pt ca imi aduc aminte de acum ceva ani cozi la case…

9. la mancare au un aliniat: Une soupe et c’est tout!.  Zic ei ce zic de avantajele supelor, doar ca recomanda sa folosim si trucuri personale. La mine trucul personal e ideea de 2 in 1: facui ciorba, au mancat colocatarii carnea, eu nu am aruncat zama cu legume dar am turnat 2 cani de orez/linte si o cutie de ciuperci si le-am tuflit un pilaf/mancare de linte a 2a zi plus facut pachete la munca.  Sau fac supa de rosii, juma condimentez ca pt paste si pastrez pt sfarsitul saptamanii in vreun borcan. Sau am fiert fasole si am 5 cutii congelate.

10. O sectiune interesanta pt mine e de organizat munca. Poate ca voi stiti astea dar eu abia cartea asta mi-a dat de gandit: fiecare om are o ciclicitate de energie unica, si listele de treburi de munca ar fi bine sa puna cele mai urgente/presante/grele fix cand suntem energici si nu cand cascam dupa o cafea/ne incearca somnul etc . Exemplul lor e ca dupa masa unele persoane casc si nu se pot concentra, si de baut o cafea tot nu ajuta, asa ca ei recomanda de profitat si relaxat 30min.  Tot de la ei o idee faina e ca in drum spre munca de pus pe lista cu treburile de facut, la fel, seara inainte de a pleca acasa pus pe hartie ceva ce e musai de facut.

11. si nu in ultimul timp termenul de triere si prioritizare. Si asta e mentionat si la sectiunea bucatarie, dulap, job, activitati de vacanta, de weekend etc. – mie mi-e potrivit, ca deseori as vrea sa le fac pe toateee 🙂

 

Hai sa aveti o sapt faina.

 

 

Si ce fac cand sunt luata de fraiera?

Va aduceti aminte situatia Cristinei? Well, tocmai mi s-a intamplat. O doamna cerea haine pt copiii ei pe un grup, am promovat cazul, cum mai strang si pt alte cazuri m-am oferit sa triez. Dupa 3 ore cineva ma atentioneaza ca… le revinde, mi-a aratat cateva printscreen-uri de pe alte grupuri. O intreb direct de informatii si de ce se bat cap in cap si daca au ramas fara joburi de ce pe pagina ei de fb arata ca au mers in parcuri de distractii, la facut unghii etc.

Am iesit albie de porci dar asta e altceva. M-am simtit inselata.

In continuare voi ajuta cazurile mele. Mai atenta cu ceva caz nou…
Am anuntat alte grupuri similare. Si keep going.

Un nou blog pe piata

Una din comentatoarele mele preferate e Elena. Nu cred ca mai e nevoie de orice introducere: e romanca faina mutata in Franta de multi ani, preocupata de life-style, de viata sanatoasa, de simplitate si armonie cu natura, de consumat ce se poate produse locale, care se documenteaza si argumenteaza si explica pe gustul meu.
De depate cel mai fain articol al ei este despre sapunuri facute acasa. Nu mi-am facut inca, dar “rumeg” ideea asta de ani de zile ( din motive de reactii alergice la produsele din comert, si ca imi doresc sapunuri fara coloranti sau parfumuri).

Asa ca iti uram un bun venit in lumea online!

Despre Bunatate: be kind

In ultima perioada am vazut multe gesturi de bunatate si omenie in orasul meu. Nu le cauta la tv (habar nu am daca sunt acolo) ci in strada: jandarmi ce primesc ceai si flori, oameni ce daruiesc fructe, curatenie la locul demonstratiei etc.
Asta e orasul care mi-l ador si sustin.
Si nu e doar asta, sunt gesturi care le vad zi cu zi. De ex. acum cateva saptamani soferita de autobuz dupa ce am coborat a asteptat sa trec trecerea de pietoni prin fata autobuzului si a oprit traficul de langa ea (si soferii chiar au asteptat). Si astazi la metrou 4 persoane din dreptul usii au coborat sa faca loc celor care coborau, si au si zambit cald – lumea le-a multumit cu acelasi zambet cald.

E usor sa fim mai buni. Gesturile de bunatate vin din suflet. E o alegere. O alegere sa fim buni nu cu ceilalti, ci cu noi. Inteligenta e un dar divin, dar fericirea si bunatatea sunt alegeri. Asta imi reflecta gandurile, caracterul, si nu e o reactie la caracterul altuia. Asta vreau sa ma defineasca.

 

 

Airbnb si colaborarea cu agentiile imobiliare

Ideea mi-a venit citind presa straina: si daca inainte de a ne mutat intr-o noua locatie as alege sa locuiesc pt cateva zile acolo, prin airbnb? Oare ar fi cei mai bine cheltuiti 100-200 euro pt a lua pulsul vietii de zi cu zi a cartierului, de discutat cu gazda,  de mers la magazinul de la colt, asculta noaptea zgomotul strazii sau ‘admira’ de la geam ce vecinii ce petrec seara de seara pe strada, clima, poluarea, copiii si jocurile lor etc

Articol citit pe Huffingtonpost

 

Let’s do it Romania – septembrie 2016

Let’s do it Romania – septembrie 2016

Cred ca deja toti cei care au internet stiu ce poate face o actiune in grup: Let’s Do it Romania (nu stiu cine sunt in spate) dar stiu cine sunt in fata: mii si mii de romani de pretutindeni. Sa fiu de piatra si tot ma misca momentul cand vad ca mii de oameni simpli se unesc si lucreaza cu o singura directie: mai multa natura si mai curata.

Eu nu am facut nimic. Si nici nu imi e rusinica, pur si simplu avui musafiri si chestii de facut. Dar vreau sa laud prieteni de pretutindeni ce au facut (din timisoara, in Bacau, in Bucuresti etc). Ai mei, ai altora.

Care e cel mai frumos gest de saptamana asta facut pentru orasul vostru?

Candva imi placea sa numar lucrurile frumoase vazute peste zi, dar si sa le promovez:

  • oameni ce au lasat prioritate la coborare, la intersectii, la trecerea de pietoni
  • sa numar zambete si multumesc-uri
  • sa zambesc la gesturi firesti si frumoase ale copiilor si mamelor in parc etc.
  • Am uitat de asta.
    Astazi am facut un gest ce il rumeg de cateva luni: am oferit o cana colegului de birou. Nu avea, asa ca bea cateva ceaiuri si cafele pe zi…in pahare de unica folosinta. Ceaiuri sunt la dispozitie (o parte aduse de colegi, o parte aduse de mine din gradina) dar langa fierbatorul de apa se adunau mereu la sfarsitul zilei un cos de pahare de unica folosinta, uzate. Trist pentru mine, de munca pentru femeia de serviciu ce vine in fiecare dimineata si verifica starea cosurilor si in cazul asta ia cu tot cu sac si schimba cu un sac nou. Nu si astazi.
    Oricum aveam prea multe cesti acasa si le mutam de ici colo.

    cana

    Beneficiile mersului pe jos

    Acum ceva timp citii un raport american al academiei de chirugie despre mers. Si despre cat de bun e mersul pe jos!! Mai ales ca sub
    10% dintre oameni participa la marathoane, ciclism, jogging, sport si sala de forta zilnic, dar mersul ramane pentru restul, masa de 90% care e ca mine si ca voi: oameni obisnuiti. Da, pt noi mersul pe jos e bun si suficient daca e facut zilnic, minim 30min -1 ora,  la orice oraaaa din zi sau din noapte. 30 minute pe jos de mers pe jos in plus inseamna 30 minute mai putin din stat in masina/tv/la calculator. Sunt sigura ca orice poate face rost de 30minute extra din viata lui, fie prin coborat mai repede din autobuz cu 2-3 statii, parcat mai departe etc.
    De ce sa mergem? pai pt sanatate: in randul persoanelor ce merg pe jos  minim 30min zilnic s-a masurat statistic:
    – 50% sanse mai mici de stari depresive
    -50%  sanse mai mici de cancere
    – 70% sanse mai mici de hipertensiune arteriala
    – 70% sanse mai mici de diabet
    – 30% sanse mai mici de boli de colon
    – 70% sanse mai mici de a avea probleme cu circulatia periferica

    etc

    De ce oamenii din oras merg mai putin? Ei bine, ma uit in jur si rumeg:
    – Din obisnuinta!!! au joburi din ce in ce mai statice, 1 km de mers ni se pare deja muult
    – masini din ce in ce mai multe, autobuze etc (comoditate)
    – trafic mare, teama de a merge pe strazi din cauza masinilor (frica)

    Si nici nu e musai de mers mult. 30minute -1 ora in plus vor face diferenta! Gratis, frumos, sanatos, usor. Mersul ramane cea mai accesibila forma de deplasare, de miscare, de sport, de activat circulatia sangvina periferica fara bani sau gimnastica sau diete specifice.

    In privinta slabitului, daca mentinem aceeasi alimentatie (adica traim fara frustrazi, eu sunt din gama “no frustrations, sir”), se poate slabi usor doar cu mai mult mers pe jos.
    Se pare ca un mers rapid (6km pe ora) duce la consum de 400 calorii pe ora. Un calcul sumar arata ca pe saptamana la 7 ore de mers in 7 zile, inseamna aproape 3000 calorii, adica… echivalentul a jumatate de kg slabit.  Bon, nu e musai de mers 1 ora zilnic rapid, sau 6km consecutiv, dar e nevoie de un plan si de respectat. Pentru asta recomand un pedometru ( sau instalat aplicatia pe mobil) pt a contoriza efortul.  In plus eu recomand si un excel pt a face intai o evaluare pe cateva sapt a ritmului actual de viata (cu ce greutate am si cati pasi fac zilnic in mod normal) si abia apoi facut un plan si bineinteles atacat si marit cantitatea de miscare. De ex, daca fac 5 mii de pasi zilnic si am aceeasi greutate constanta, cu un numar marit  de pasi ( sa zicem cu 50% in plus) cu siguranta ca voi slabi si construi un tonus si o masa musculara.

    Foarte interesanta e formula de slabit: persoanele mai grase ce merg la un ritm de 6km/h vor slabi mai mult decat persoanele normoponderale la aceeasi viteza. In plus va aparea o faza de platou ( din punct de vedere a greutatii) pentru ca musculatura nou conturata cantareste si ea.

    Mici trucuri ce pot deveni rutina descoperite de mine:
    -de la munca ma intorc pe jos (nu in fiecare zi, ci cand vremea e faina).
    -cobor cu 2-3 statii mai devreme din mijloacele de transport
    -plimbare de familie/cu prietenii in weekend
    -pornit pe jos pana/de la scoala cu copilul

    Poate fi plictisitor uneori, stiu. Ei bine, schimbat strada, luat un coleg, luat prietenii sau vreun vecin: in loc de iesit la o cafea cu prietenele bune, mai bine iesit la o plimbare. Weekendurile iesiti in parcuri mari/padure/munte si facem o plimbare de cateva ore.

    Luati-o progresiv: mai intai fixati 3 zile pe saptamana cu extra 15-20minute, apoi cresteti ( 5 ori pe sapt, sau cresteti durata). Cum fiecare solutie e unica si fiecare om e special, mergeti treptat pana acolo unde va simtiti confortabil.

    Pentru calorii consumate si eficienta, vedeti un calculator aici:
    http://www.mapmywalk.com/improve/calorie_calculator/
    Am facut cateva simulari si un om obez (100kg) va consuma de cateva ori mai multe calorii decat mine (57kg).  Cum 7 mii calorii arse inseamna un kg dat jos, cum mers rapid (7km /h) inseamna aprox. 3-400 calorii la mine dar 1000 de calorii la un grasut, uite ca intr-o sapt. colegul meu poate slabi un kg fara sa renunte la nimic daca….

    Sa impartim drumurile cu prietenii

    Partajam drumurile cu prietenii

     

     

    Copila mea e deja mare, si are diverse activitati de weekend (petreceri, ora  de dans, seara pijama la prietene etc). Asta inseamna dus copil, intors  acasa, dus dupa copil, intors acasa. Cine are 2-3 copii ( ca vecinii de la  etajul 7) treaba e mult mai complicata: copiii fiiind de varste diferite au activitati separate, asa ca tati are ritm de…sofer de taxi.
    Ei, o solutie gasita a fost sa discut cu parintii prietenelor si colegelor, si unul din parinti sa duca mai multi copii/aduca mai multi copii. 2-3, ca atat face fata.
    Ca doar locuim in apropiere.

    Uneori, cand duc copila, raman in apropiere si citesc o  carte/vizitez o librarie. Alteori cand am treaba multa acasa vin si fac ceva.

     

    E usor  sa fiu flexibila si sa vad solutii dincolo de ritmul obisnuit. Cu un pic de planning si cu avantajele traiului in comunitate,  beneficiile  apar imediat. (beneficii aparent minore).
    Viata e dinamica si devine si mai dinamica. Important e sa invatam sa ne adaptam si sa facem ce ne e in putere, acum.