Seminte gratis, gradinarit gratis

Cat costa gradina? Cat vreeeti sa coste, atata costa! Va intindeti cat vi-e plapuma. Va doresc o plapuma mare sau mai bine luati un metru si masurati atent plapuma si va intindeti pana aproape de limite.

Seminte si rasaduri gratis se pot obtine din semintele recoltate de noi. Este mereu un risc cu rasadurile cumparate sau semintele cumparate  din surse/de la firme neverificate de noi. Si chiar daca sunt de incredere, exista riscul sa iau si sa nu fie exact soiul care il vreau (nu le cunosc numele foarte bine) sau exista un risc sa nu germineze. Si costa.
Eu am ales sa recoltez singura seminte de la plantele care mi-au placut, am cantitate in plus  si ma gandesc sa le folosesc moneda de schimb sau sa impart la vecini/prieteni din rasadurile facute. la fel,d sper sa le folosesc drept cadou si sa ofer ghivecele / mici ladite cu 2-3-4 plante asociate, si un mic indrumar cum sa ude si sa recolteze.

Ce seminte am recoltat, si cand

Seminte de busuioc
Cum: am lasat sa infloreasca, sa scoata seminte, si sa pice pe sol. O parte le-am cules pe o hartie, o parte vor ramane acolo, si se vor descurca la anul.

Seminte de rosii
Din rosiile deja incercate de mine am remarcat un soi: cherry f.roditor, a produs 9-10  ramurele cu multe multe rosioare mici si aromate. Din 2 mari si bine coapte,   rosii care mi s-a parut reprezentative pentru soi, am sectionat pielea si din interior am scos cu lingura partea din pulpa  cu seminte. Am ales semintele la sfarsitul lui august si pus pe un servetel sa se usuce. Am pus apoi un nume sa stiu ce am acolo.
Din rosiile de vara tarzie care mi-au placut la gust am ales cateva seminte. Conditia e sa fie rosia coapta bine bine, sa fie de la un producator local, sa aiba miros de pamant si tara, si aroma din copilarie. Stiu ca 5-10 seminte imi ajung, acum 2 ani vecina a pus 30 seminte si au ajuns rasadurile ei la inca 5 persoane.
Cum fugim de hibrizi: rosiile hibride au forma perfecta, toate sunt la fel, una mai perfecta ca cealalta, poate una cu 5gr mai mare/mica. Pe cand rosiile traditionale, autentice au forme strambe, crete, sunt si mici si de 3 ori mai mari. Nu luati din supermarket, ci de la tarani autentici, simpli.
Da, e posibil sa nu germineze sau sa nu rodeasca aceste seminte (se intampla la soiurile hibrid) dar merita sa incerc. In cel mai rau caz ma duc iar la piata sa iau 5 fire de rasad.

Seminte de marar
Din popor se spune ca semintele de marar se colecteaza cand vor cadea ele. Bunicii ar pune o bucata de hartie in jurul vrejului de marar, si tot ce cade se colecteaza. Eu nu am marar desi seman de 3 ani dar  am colectat ce a cazut de pe vrejul luat pentru …muraturi. Ii mai dau o sansa :)). Incolteste in 3-4 saptamani (ca si patrunjelul)

Usturoi
Din caciuliile de usturoi cumparate am pastrat cateii mai mici care imi era lene sa ii curat. Acestia se planteaza direct in pamant, cu tzepul in sus, si acopera usor cu pamant. Eu pe astia de februarie i-am pus la incoltit in apa si o sa ii dau afara mai tarziu.

Rucola
Anul trecut am avut seminte pentru germinator (bio/eco/whatever). O parte le-am semanat in pamant, cateva fire le-am rasat sa infloreasca si sa faca seminte (pastaile au 5-6 seminte fiecare). Am cules pastaile si desfacut semintele.

Ridichi
Am pastrat cateva din semintele de germinat.

Pentru petunii si condurasi: am cules seminte din ghivece dar si de pe strada :). Adica am niste maidaneze :))

Muscatele si hortensiile se inmultesc prin butasire. Am butasi,o sa mai cer/primesc.

Fasolea se inmulteste foarte usor, din 4-5 boabe. Incolteste in 2zile.

Ghimbir/cartofi – e suficient o radacina care a incoltit, un cartof micut, si se dezvolta mai departe.Voi incerca si cu cartof dulce, am inteles ca incolteste mai greu.

Leusteanul sper ca se va descurca singurel mai departe din aceeasi radacina.

Narcise, lalele, irisi – bulbii se divid singurei si replanteaza. Cand nu mai am unde sa ii pun, fac mici ghivecele cu ei si le ofer cadou.

Orhideele fac frunze si radacini aeriene adica o noua planta fix pe ramurile de inflorire. Le las sa ajunga radacinile mari, apoi o desprind de mama si pun in acelasi tip de substrat.

Telina, pastarnac, patrunjel, sfecla rosie am reusit sa inradacinez din resturi: am taiat un disc de aprox. jumatate de cm din radacina din partea de unde ies frunzele si pus in apa. In cateva saptamani are frunzulite si radacini. Le folosesc pt consumat frunzele fragede, in salate.

Despre necesitatea scaderii emisiei de CO2

Stiti cu totii cum e sa locuim intr-un oras poluat. Orice scadere a emisiei va avea efect pozitiv in lant: dormit mai bine la tot orasul, sanatate:,  viroze si alergii mai putine la tot orasul etc. toate astea vor duce la un calm si o atitudine mai frumoasa la tot orasul dar si productivitate mai mare. Pentru cine a circulat prin tara si in lume sigur a remarcat ce diferenta poate fi intre un oras incarcat si un sat de munte. Dar socant pt mine au fost relatarile colegilor ce au fost in Bangalore/Taiwan etc. unde  datorita CO2 si poluarii ramane ca un nor atasat orasului, iar cumpararea de filtre de aer in fiecare camera este o necesitate. Chiar daca nu e perfect orasul meu, nu mi-am dat seama ce am pana nu am pierdut asta.

Cum sa reducem?
Aici deja am argumentat cele 2 cai:
-incurajarea spatiului verde va converti o parte din CO2
-diminuarea emisiei de carbon prin reciclarea deseurilor, reducerea consumului de energie ( exemplu de la Marea Britanie )

Ce putem face rapid si usor?
-mers pe jos mai mult
-redus achizitii / cumparat cu cap
-redus folosirea de electricitate in casa
-cultivat cateva ghivece frumoase si utile

4 pasi. Simplu, usor, aplicabil azi fara niciun efort.

Oricine poate invata o limba straina.

Cel mai greu a fost sa gasesc metoda potrivita mie.
O sa scriu aici ce metode am incercat si ce scuze am gasit si ce a functionat pana la urma pana la mine.

1. Nevoia e cea mai buna motivatie. Imi repet asta periodic.
2. Sa nu mai caut scuze: cat imi caut scuze nu voi vedea solutia 🙂
3. scuza ca eu sunt inginera si nu sunt facuta pentru limbi a mers in liceu (aveam 10 la fizica si 5 la franceza),dar nu mai merge la 40 ani: acum pot schimba abordarea si voi reusi.
4. sa invat cum imi place, cu pasiune.  Acum citesc in franceza o carte despre gradinarit.
5. daca vreau sa invat o limba, incep sa studiez si despre cultura/natia aia.
6. copiii invata mai usor pt ca nu sunt perfectionisti, nu se supara daca fac greseli, pot spune: “Bathroom, where?” si asa se fac intelesi, si in timp avanseaza. Hai sa fim copii.
7. am 40 ani si pot sa fac greseli. E normal, din ele invat cel mai repede.
8. Sa analizez ce timp vreau sa aloc pt asta. Sa decid. Sa fiu consecventa zilnic si respect timpul.
9. sa accept ca nu rezist la program de elefant: 8 ore pe zi, 7 zile pe sapt. Am nevoie de pauze.
10. sa castig un timp practic pierdut: citesc 15 min in metrou la dus, 15 la intors. Inseamna 30min pe zi x 5 zile= 2.5 ore pe sapt . E colosal de mult!!
11. cautat o persoana cu care sa vorbesc. Fie contra bani (profesor personal) fie o persoana cu aceeasi motivatie ca si mine.
12. sa nu mai mor de grija curului altora. Da, exista persoane ‘gifted’ sau care au bani sau care au carti sau care calatoresc … nu nu nu nu. Astea sunt scuze pt mine. Sunt si altii care au 2 joburi si nici nu au net, sau carti, sau iq mai mic sau probleme de auz etc.
13. nu sunt prea batrana pt nimic. Va merge mai lent, dar voi reusi.
14. imi impart in mici target-uri. Imi scriu cuvinte. Imi scriu reguli. Le recitesc.
15. sa fiu flexibila. Nu imi ajunge sa citesc – inteleg textul dar nu pot vorbi. Asa ca renunt la citit si trec la facut scheme. Sau cantece. Sau repetat gramatica. Sau gasesc eu ce altceva.
16. sa caut asocieri de cuvinte, expresii haioase. Vecina a avut 2 sapt. post-it -uri  prin toata casa cu nume si pronuntie.
17. nu simt ca evoluez? o pauza de cateva zile si o iau de la capat dar intr-un alt mod. Faza de platou e normal, doar un pic de schimbare am nevoie si incercat o alta metoda.
18. si de fapt… de ce am nevoie limba asta straina? pentru comunicare? Ok, atunci invat comunicand cu altii, ascult radio etc. Sa citesc? ok, atunci o sa o invat citind carti/presa. Fac din motivatie o metoda.
19. ce merge pt mine nu merge pt altul. Asa ca…ia zi, ce a mers la voi?

Educatie financiara (episodul 3)

Chiar daca nu ati citit episodul 1   sau episodul 2, nu e nicio problema, se poate incepe si de aici.

Regula 10:
plateste datoriile si facturile.
Redu numarul si valoare facturilor, ele consuma mai mult decat mancarea. Un singur telefon cu pret mic, sistem de recuperare apa de ploaie, echipamente electrice ce au consum electric mai scazut etc – toate astea fac economii de 10-50 pe luna, adica 120-600 pe an.

Regula 11: habar nu am daca am mai zis-o: plateste cat mai putin la stat. Da, statul/institutii va avea grija de viitorul nostru, noi putem avea grija mai bine de viitorul nostru 😀
Asa ca …daca putem reduce valoarea impozitelor, daca platim in avans si avem deduceri la impozitul pe casa sau deducere pt persoane in intretinere etc, daca putem sa evitam comisioanele la banci – ei bine aia sunt tot banii nostri!

Regula 12: focus pe profesie. Cauta un skill dus la perfectiune, si pergateste alte 3-5 la nivel de baza. Viata e dinamica, oricand voi sti sa iau o idee si sa o duc la perfectiune. In viata sunt mereu urcusuri si coborasuri, schimbari, asa ca profita de moment.
Cateva din sfaturile din carti (si eu care nu le-am aplicat): fa ce iti place. Cand iti place ceva, fa tot posibilul sa faci bine. Invata de la ceilalti, intreaba, uita-te.
Cauta o sursa alternativa financiara, dintr-un domeniu relativ diferit. Privind la dinamica ultimilor ani, inteleg de ce pe unii  criza i-a doborat de tot, si pe altii i-a lasat in loc de 2 joburi cu unul singur.

Regula 13.
Numar ghinionist? ei bine, nu.
Doneaza, microfinanteaza in jurul tau. Ai o ruda care vrea sa faca o mica afacere si nu are toti banii pt masina pentru livrari? ai vreo vecina ce a ramas fara job si stii ca face prajituri bune? ai in cercul extins vreun copil ce e in prag de abandon scolar? sustine-le visul. Toate astea se intorc in societate, ciclul banilor se va intoarce la tine.
Eu cumpar miere de la o ruda – si ii platesc in avans recolta viitoare. Cumpar piine si torturi facute de vecine, prefer sa le vina lor un mic profit si sa nu ajunga sa se descurce mai greu.  Uita-te in jur, sigur vei vedea o mica solutie.

Educatie financiara (episodul 2)

Desi am scris episodul 1 si episodul 3  imi dau seama ca nu e obligatoriu de citit in ordinea data. Regulile sunt reguli din viata mea, care le-am aplicat, si care le-au aplicat si alti prieteni.

Va dau tema pentru acasa: de cautat pe google despre “financial literacy” (cum circula banii in lume) – pentru a intelege cum sunt creati, cum sunt manipulati, interesul bancilor etc.

Regula 4. pune pe hartie input/output, controleaza sa fie aprox. 1/4 casa, 1/4 facturi si distractii, 1/4 mancare si 1/4 deoparte. Aproximativ, da? Pt ca depinde de venit, zona geografica, pretul chiriilor/transport, mancarurile locale, copii in familie etc. Dar un buget sanatos are aceste segmente. Stai cu parintii/nu platesti chirie/ipoteca? Super, esti un norocos si profita de norocul asta nu pe a da banii pe un nou mobil ci a evolua financiar.

Regula  5. Exista si esecuri
Daca am esuat o saptamana si nu am respectat bugetul si meniul…nu e nicio problema. O luam de la capat, si ne adaptam. Formulele de succes nu sunt vesnice, ele se schimba in functie de schimbarile sociale care le conditioneaza.
Da, bugetul familiei poate fi dezechilibrat de aparitia unui nou copil sau taierea salariala. Ne adaptam, reducem segmentele celelalte, nu e sfarsitul lumii.

Regula 6. fa buget anual sa ai imagine de asamblu.
Asta e invatata de la colegul meu de birou: si-a calculat cati bani dadea pe cafeaua zilnica de la colt, pe luna, pe an, si a iesit 800. A investit intr-un aparat mic de cafea si isi face el cafeluta in birou, si estimeaza ca a ramas la 200 cheltuili pe an.
Verisoara mea cumpara balsam de rufe, 6 pe luna, 70 pe an. A renuntat la el si in fiecare luna in loc de balsam de rufe pune banutii intr-un borcan. Bine, nu e singurul lucru la care a renuntat 🙂 – dar borcanul se umple, vizibil.

Regula 7. sa intelegem creditele
Aici e o problema actuala, dureroasa.
Un credit poate fi o povara sau poate fi o investitie: de ex. daca inlocuiesc chiria cu rata la banca identica si in 20 ani am imobilul meu si nu portofel gras la proprietar atunci e o decizie buna. Dar aici recomand si studiu de evoltuie moneda, inflatie, dinamica imobiliare etc.
De ex eu am facut credit in moneda in care luam salariu si am verificat sa nu am rata mai mare decat somajul. Apoi am facut plate anticipate cu scaderea perioadei, prima plata de 1000 lei a scazut din cei 25 ani ramasi cu …. mai mult de 1 an.Inainte de credit insa am experimentat un an cand puneam deoparte din venit…echivalentul ratei estimate. Am vazut ca sunt disciplinata si credibila, am strans asa si ceva avans.
Bancile nu lupta in interesul clientului. Angajatul din banca e platit, ia comision, isi apara scaunul si jobul cu toti dintii, il doare in fix de tine, el vrea sa iti vanda ceva ce nu are (ca banii ii va imprumuta de la alta banca, de pe piata interbancara), si tu ii dai inapoi bani fizici, din care o parte ajung un comision gras bancii. Da-i cat mai putin si cat mai repede, nu au muncit aia din banca prea mult pt bani.

Regula 8. cumpara/cheltuie pe produse locale
De obicei sunt mai proaspete si mai bune, dar e si vorba de obisnuinta genetica cu acel aliment/produs. Alergiile apar mai des la produse importate decat la produse locale, durata transportului si stocarii e in general mai mare la produsele importate decat cele locale, si in afara de vinuri, cognac, parmezan nu stiu ceva sa fie mai bun cu trecerea anilor 🙂

Regula  9. regula minimalista
Nu e obligatorie, pt mine a fost un experiment. Am redus o perioada toate cheltuielile, mergand pe avarie. Practic am simulat si descoperit cat e bugetul minim minimorum pt familia mea care nu ma frustreaza, astfel acum stiu ce fond de rezerva am nevoie. Imi cunosc astfel limita familiei, si am construit am un fond de siguranta de 6 luni cu care stiu ca ma pot descurca pe avarie daca raman fara job (si fara somaj).

Educatie financiara (episodul 1)

De la varsta de 10-12 ani (si de ce nu, mai devreme!), copiii ar trebui sa aiba contact cu minimum de educatie financiara. Dupa discutii cu cativa romani si navigat pe bloguri, cred ca asta e singurul lucru care nu a reusit sa apara in ultimii 25 ani in Romania suficient de sanatos.
In primul rand aceasta educatie trebuie prezentata nostalgicilor dupa vremurile comuniste – carenta educatiei financiare ii face sa nu se descurce, sa nu isi asume responsabilitatile si … sa regrete.

Regula 1:
Cheltui mai putin decat castig.

Cine are nevoie de regula asta? Regula ar trebui invatata si spusa celor ce la sfarsitul lunii ajung 1-2 ori pe an fara bani, care au imprumutat cel putin o data, care stau cu grija zilei de miine, care se plang. Imbunatatirea nu va fi imediata, ci se va vedea in decurs de luni de practica.

Exista mai multe moduri de implementare. Regula pot sa va o zic, dar ce mod de implementare va functiona la fiecare nu pot. Fiecare caz e unic, fiecare om are limitele sale, fiecare isi cunoaste bugetul etc etc.
Cateva idei care functioneaza:
-la fiecare salariu, pus o suma fixa deoparte, ca si cum nu ar fi intrat in casa/nu au existat/salariul ar fi mai mic
-la fiecare salariu se pune un procent din salariu deoparte intr-un cont de rezerva ( functioneaza la mine pentru ca am luni cand salariul este usor variabil)
-tot ce este peste valoarea X se duce in contul de rezerva
-controlarea unui buget (eu il scriu in excel dar merge si in hartie) cu intrari/iesiri – ce e in plus se duce in contul de rezerva

Regula 2:
investesc in mine

Ce inseamna investitie in mine? Ei bine inseamna carti, cursuri, cunostinte, informatii, orice ce poate aduce un profit. Un curs de tuns poate duce la reducerea/eliminarea pretului lunar platit la coafor lunar pt tunsul celor 3 baieti ai casei, un curs de piine poate duce la reducerea banilor dati pe cumparatul zilnic de  piine si facut in casa, o masina de cusut si un curs poate duce la reparare si reabilitare a tot ce e in casa, de invatat de facut torturi pentru aniversari etc. In plus, oricare din acestea ar putea aduce si extra venit  .

Asta se poate face din banii pusi deoparte de la regula 1, dar si gratis!!. Astazi sunt cursuri online gratuite ce pot sa ne imbunatateasca cheltuielile si aduce dintr-o pasiune si un mic venit.

Regula 3:
redus deseurile, redus achizitiile ce duc la deseuri

Aici am pornit de la faptul ca arunc foarte multe, dar si ca am multe lucruri inutile in casa. Am incercat sa simplific viata, dulapurile, si sa achizitionez ce am cu adevarat nevoie. Asta e un pas dificil, emotional dificil, a trebuit sa ma despart de lucruri neutilizate de ani de zile, unele deteoriorate dar de care am asociat amintiri. Tot ce nu am folosit in ultimul 1 an am vandut/ donat / aruncat. A fost greu, stiu, am luat dulap dupa dulap, mai am inca ceva dulapuri, am mai reluat dulapurile dar … banii stransi sunt intr-un borcan transparent, la vedere.
La cumparaturi e  foarte greu de distins intre VREAU si NEVOIE,  pentru asta incepem cu controlul si intelegerea proprie.

Urmatoarele episoade sunt aici:
episodul 2
episodul 3

Cum compensez cele 470ml de sange donate?

E a 10 a donare, asa ca … o sa intervin cu mici observatii.

La donat am mers dupa un mic dejun/pranz lejer si consumat lichide, adica nu showorma si nici alcool/cola/alte prostii, apa e suficienta pentru ca sangele asta se poate duce si la copii nou nascuti. Nu alcool in ultima perioada, nu sex cu persoane noi in ultimile 6 luni, fara tatuaje sau droguri sau ace in ultima perioada, fara tratament curent (sau ceva neinvaziv), fara boli in ultima perioada, fara vaccinuri in ultima perioada. Asta pt mine e o stare normala.

Dupa investigarea de rigoare (fisa, tensiunea arteriala, discutie cu doftor) ma sui pe scaun si dau mana stanga prima data ( sa ma amuz de asistent)e. In cele 10 donari, o singura asistenta a reusit sa ia din mana stanga, asa ca trec repede la mana dreapta unde am vene mai groase + visibile. In timpul donarii stau intinsa la orizontala si cu picioarele usor in sus. Mai zac acolo cateva minute – intre timp am baut 500ml de apa – aceasta pleaca din stomac in 7 min, ajunge in sange in alte zeci de minute, deci se poate incepe consumatul sticlei de apa fix inainte de donare pentru a completa si corecta tensiunea.

Seara dupa o donare  merit un pahar de vin. Poate sa fie si vin fiert, fierul din vin nu se evapora. Vinul moldovenesc ala negru e cel mai bun 😉

Pentru donorii obisnuiti se dau si mici prospecte cu alimente cu fier. O sa copii cateva din cele ieftine si accesibile.
Marea recomandare e ca fierul se asimileaza mai bine din carne decat din legume, mai bine cu alimente cu vitamina C decat cu cele cu calciu.
Alimente ce contin fier:
-scoici si fructe de mare(palourde, stridii, sardine, crustacee, macrou, creveti/raci).

Fructe:
-fructele de padure: zmeura, afine, agrise, mure, coacaze,e tc. (aprox  3-5mg pe 100gr )
-caise, cirese, kiwi
-migdale, alune, nuca de cocos rase, si altele in gama asta (multe sunt f.scumpe)
-iarna: smochine, stafide, prune uscate, caise uscate – un bonus(aprox  3-6mg pe 100gr )
Legume:
-urzici (14mg pe 100gr)
– patrunjel
– soia (si tofu tot soia e), linte, fasolica, naut
-verze
-cereale integrale (adica piinea cu tarate) (10mg pe 100gr)
Carnuri:
-carnatii traditionali care se fac cu sange, caltabosi (sau sangeret) sunt cei mai bogati in fier: 25mg/100gr
-ficat de porc : 18mg/100gr
-carnea rosie, ficat de pasare, pate etc. 2-3mg/100gr si mai putin
-algele 100-180 mg/100gr (dar sunt uscate si se consuma in cantitati f. mici)

Eu consum moderat, din fiecare. Nu imi plac insa ficatul de porc si carnatii, mai ales aia cu sange 🙂

P.S. nu ma mai duc la donat dupa post, am fier prea jos, nu asimilez Chlorella (si am dat si o gramada de bani si are gust nasol)

Durata de viata a deseurilor in natura

Sa aruncam gunoaiele in natura se va intoarce impotriva noastra si cel mai grav impotriva copiiilor nostri. Un obiect aruncat neglijent va polua deseori si dupa sfarsitul vietii mele.
Am cautat cateva estimari ale duratei medii de dezintegrare a unor produse.

Deseuri rapid biodegradabile:
-hartia igienica :2-4 saptamani (cea nemurdara de resturi umane/animale o pun in compost)
-cotor de mere: 1-2 luni
-servetel de hartie: 3 luni
-resturi de alte fructe : 3-6 luni
-ziare : 6-12 luni
-cutii de lapte : 3, pana la 6 luni
-chibrituri – 6 luni

Deseuri ce se degradeaza in perioada medie (1-10 ani):

-chistoace de tigari: 1-2 ani (un chistoc distruge 500l de apa)
-bilet de autobuz/metrou: 1 an
-manusi, sosete de lana – 1 an
-hartie de bomboane: 5 ani
-o guma scuipata aiurea: 5 ani
-ulei prajit: 5 – 10 ani (1 litru de ulei poate acoperi cu o pelicula si 1000mp2 de apa dar si infunda procesul de epurare biologica)

Deseuri rezistente (se degradeaza in 10 -1000 ani) :
-conserva de metal: 100 ani
-conserva de aluminiu: 10-100 ani
-pneu: 100 ani
-cartus de cerneala : 400-1000 ani
cutii de plastic: 100 ani
-lemn pictat 10-15 ani
-recipient de polystyrene : 50 ani
-baterii   : 200 an
-scutece de unica folosinta : 300 – 450 ani
-tampoane igienice : 400 – 450 ani
-Sac de plastic : 450 ani
-nailon de undita modern: 600ani
-sticle de plastic: 100-1000 ani

Deseuri mega-rezitente:
-Cartela telefonica : 1000 ani
-poliestiren expandat : 1000 ani
-skiuri: 1000 ani
-sticla: 4 à 5000 ani

Deseuri radioactive:
Iod 131  : 8 zile
Iod 125  : 60 zile
Radium 226 : 1600 ani
Carbon 14  : 5730 ani
Plutonium 239  : 24 000 ani
Potassium 40  : 1,3 milliarde ani
Uranium 238  : 4,5 milliarde ani

De meditat cand aruncam deseuri aiurea in natura ….

compostam, maria ta!

Ador balcoanele inflorite cu o splendoare de culori. Pt a avea asta, e nevoie de un pamant fertil. Anii trecuti am cumparat saci de la Cora, dar din iunie am decis sa  sa nu mai dau niciun ban. Si nici sa nu mai transport saci de pamant…asa ca fac compost. Acesta e un pamant gras gras ce il amestec cu cel existent.

Unde? Cand? Cum? Cu ce?

Pe balcon. Il alimentez de 2 ori pe sapt, cu resturi vegetale produse cand gatesc. In 2 luni am ajunsla stadiu de pamant proaspat, fertil, numai bun pt noile plante. Cere spatiu dar am loc pe balcon pentru 3 cutii etajate.
Peste iarna am luat o singura lada cu pamant in casa si am mai completat-o, dar mai am o vecina ce are vermicompostor sub chiuveta.
Exista compostoare de cumparat in Brico, dar eu am improvizat cu 3 cutii de plastic, suprapuse, mai mult largi decat inalte (desi 4 ar fi ideal),fiecare  de 20l (suficient pt o familie de 3persoane). Ideal cutii negre. 2 cutii le-am gaurit generos fundul(cu lumanarea), sa am cum sa se scurga excesul de lichid in cutia de la baza, negaurita, si sa circule ramele (pentru cine are, dar eu nu am rame). Am inchis deasupra cu capac (sa nu fac musculite)…

Cum am inceput: in cutia de deasupra am pus straturi alternative: resturi vegetale, carton. Alimentarea o fac de 2 ori pe sapt, in acelasi moment am si amestecat cu ce era inauntru.

Uneori in loc de carton folosesc pamantul din ghivecele perimate/obosite, dar cartonul are rolul lui: e sursa de carbon!

Compozitie: strat vegetal/ strat de carbon. Proportia finala o sa fie: 1:10 -unii zic 1:20 (la inceput insa straturile sunt cam 1:2, ca legumele lasa mult lichid si scad f. repede pentru ca…cuprind aer).

Carbon: rumegus, carton, fan uscat, coaja copac etc. Eu am folosit initial bucatele de carton fara vopseluri de la oua, cartonul de la hartiile igienice sau hartia din bucatarie, totul maruntit (prin udare e cel mai usor).

Stratul vegetal: resturi de morcov, dovleac, dovlecei, telina, sfecla, rosii, salata, castravete, resturi de ciuperci etc (bucatit sub 5cm), mere/pere/banana(cica e f. recomandata pt potasiu) etc. Recomandarea proprie: mai multe resturi de legume decat fructe( sa zicem 70% 30%). In procent de 1-3% din masa finala se recomanda zat de cafea, resturi de ceai, coji de oua maruntite, dar atentie cu ele pt ca schimba aciditatea. Un minim de citrice+ ceapa/usturoi, pt ca si ele schimba ph-ul. Toate astea pot fi crude sau fierte, dar nu cu grasimi (uleiuri).

Nu pun resturi animale, grasimi pentru ca acestea au nevoie de 2-3-4 ani de descompus, eu vreau in 2-3 luni sa am sol fertil.

Nu miroase. Daca incepe sa fermenteze/miroase, atunci mai e nevoie de marit stratul de carbon (adica…inca niste cartoane).

Are nevoie de umiditate. Textura amestecului trebuie sa fie jilava, excesul de apa se va scurge prin gauri. Fara umiditate bacteriile nu se descurca sa descoopuna. In interior datorita descompunerii este o temperatura mai ridicata. Daca e foarte cald si uscat afara, am grija sa tin capacul inchis, si sa fie pe capac vapori/stropi de condens. Eventual mai umezesc sau adaug fructe si zeama lasata (de ex. de la pepene).
Are nevoie de  aerisire. pt fermentare mai rapida, recomand oxigenare. Deci eu amestec de 2ori pe sapt, cand adaug ceva nou. Tot ce e nou incorporez in cutia de deasupra si acopar cu carton.

Dupa 1 luna, arata cam asa: cutia e aproape plina, am mai adaugat inca o mana de resturi (salata si mere) si amestecat, asta pentru ca am pus putine resturi si nu era nevoie de inca niste carton:

 

Si cum intre timp umplusem o cutie, am trecut la cutia no.2, ce am adus-o deasupra. Cea plina a ramas dedesupt, sa se coaca in liniste(mai amestec in ea de 2 ori pe sapt).
Dupa 2 luni, cutia de desupt arata cam asa:
Din greselile mele:
1. mai bine cutii negre, nu transparente. Pe margini, in cutie, la final, au inceput sa incolteasca ….niste samburi de pepene galben. Am acoperit totul cu un sac inchis la culoare si a fost mai bine.
2. nu puneti compot de visine, cu zahar. Mi-au venit musculite 🙂 . Sacul ce acopera m-a ajutat sa scap de ele, dar nu de toate.
3. Zeama ce se scurge, diluati-o (1 : 10) si turnati la flori – ingrasamant f. bun. Nu o aruncati, ca mine…
4. Cand treceti la cutia no.2, sortati bucatile mari (ce inca nu au devenit pamant), ce se vad in cutia no.1, si…aduceti-le in no.2. Va ajuta la compostare, ca starter, si se vor face pamant si ele de tot.

5. ce daca sunt seminte, nu mai pierd timpul  cu sortatul, daca incoltesc le rup cand amestec totul
6. daca vreau compost cand sunt sub 10 gr, aduc in casa. Daca nu, stagneaza pe balcon toata iarna pana sunt 15-20gr
7. nu mai las fara capac ca are nevoie de umiditate. Daca uit sau e prea cald, adaug cate putina apa.
8. echilibru. Daca adaug o runda mare de fructe si legume, acoper cu un strat de carton. Cartonul il acoper cu fructe si legume.  Nu reusesc sa fac un strat mereu, asa ca pun intr-un colt, acoper cu 2-3 bucati de carton, si peste 3-4 zile cand gatesc iar formez un alt colt.
9. cojile de pepene se descopun greu

Si poze cu una din ‘alimentari’ :

Ce se intampla in compost? Vegetalele se dezintegreaza, bacteriile si ciupercile duc la fermentarea lor, in prezenta oxigenului, devenind un pamant bogat in vitamine si mineralele necesare plantelor.

Intr-o prima runda de fermentare temperatura se ridica destul de mult, compostul ajunge sa fie cald/fierbinte la mana datorita bacteriilor active, apoi incepe etapa a2a mai lenta, cand ciupercile completeaza descompunerea. De aceea desi vad ca solul nu mai are bucati vizibile de legume, las cutia  cu pamant la un nivel mai jos, si alimentez cutia de deasupra, pentru a se aseza in ritmul ei. Compostul este gata cand aspectul este de pamant reavan, ce nu mai e cleios.

Mai bun este compostul cu rame, dar eu animale din alea nu imi aduc in casa :)).  Am o vecina ce are cutiile cu compost sub chiuveta, unde e suficient de cald tot timpul anului si ramele se simt bine. Eu nu. Asa ca iarna nu compostez nimic.

gradina pe balcon cu doar 10 lei pe an

Ador balcoanele inflorate. Ador blocurile cu balcoane unde atarna flori si se vad peste tot sunt indragite si placute. Efortul de a avea un balcon inflorat ii sperie pe multi.

Cele mai multe scuze ce le-am primit sunt legate de bani. Intradevar, cu bani la discretie putem face un balcon de neuitat. Ghirlande, flori combinate, sistem hidrophonic de udare, etc. etajere de lemn pictat manual, ooo si cate altele pot eu sa visez. In ultimii ani am cheltuit cu balconul, din motive de dezorganizare, dar in 2015 vreau sa contrazic toate gurile rele: 10lei voi cheltui pt asta!!

Pentru asta, am o planificare rigida:

1. containere

2. pamant

3. seminte

1. In ce semanam? Ghivece de plastic sunt peste tot: jardiniere lungi, largi, inalte sau rotunde, de ceramica sau de plastic. Dar costa. Asa ca am inceput sa caut solutii la indemana, ce alta data le-as fi aruncat. Astfel, am pus  seminte pentru rasaduri in: pahare de iaurt, galetushe de la iaurt se descurca si ele sa tina cate o muscata pui, dar si menta, busuioc etc. Drept containere mai mari am folosit si o galeata de la var  bine spalata si cu cateva gauri jos pt scurgere; am recuperat o galetusa de tabla zincata ( cred ca a fost de la bere), o veche geanta de rafie cu tesatura foarte densa, sau un suport de ikea de haine.  Revelatia din ultimii ani sunt cosurile de nuiele, rupte. Le-am adaugat in interior o punga mai dura, careia i-am dat cateva gauri fine, sa circule aerul si sa iasa excesul de apa. O alta solutie a venit gasind la un magazin de vinuri selecte… lazile de lemn aruncate. Sunt preferatele mele!! De cate ori trec pe langa, imi arunc o privire dupa…

Costuri la containere: 0

Dezavantajele la improvizatii se vad la instabilitate: se strica/rup repede.

2. pamantul.

Nu mai vreau sa ma plimb cu saci de pamant de la magazin acasa, si nici sa il arunc pe ala vechi toamna cand schimb pamantul la flori!! Asa ca solutia a venit atat de simpla: compost. Recuperez o parte din resturile de legume aruncate, recuperez si ceva cartoane, amestec cu pamantul deja perimat, sec, uscat si… am un sol fertil, reavan, in care imi cresc ridichi/flori.

Costuri: 0, ba chiar as zice ca ies pe plus pentru ca arunc gunoi mai putin.

3. seminte

Aici voi cheltui cei 10 lei, dar cu cap. Imi voi lua 2 plicuri de seminte de petunii de 2 culori, unul de ridichi si unul de busuioc. Daca am noroc, impart cu vecina jumi juma, dau la schimb, si cheltui astfel 5 lei. Pt restul… am recuperat deja seminte, astfel:

-din cateva tomate frumoase, de august, f. coapte, cumparate de la producatorii locali  am salvat seminte. Le voi pune in rasad in februarie. Din pacate nu am pus etichete pe fiecare tip de seminte salvate, deci nu voi sti ce voi sadi, voi adauga mici label-uri:tipul 1, tipul 2.

-din resturi vegetale am replantat radacini, tulpini de morcov, telina, pastarnac, sfecla rosie, praz. Pt cat consum si micro-gradina de pe balcon imi permit sa ma joc astfel.

-am cules seminte din garduri (condurasi)

-am lasat 3 fire de rucola sa faca flori si seminte. Am colectat cateva zeci de seminte

-bulbii de lalele refolositi

-menta, leusteanul, capsunile sunt plante perene, deci doar sa le pazesc radacinile
– muscatele le-am butasit cand a dat inghetul (nu am unde sa le tin pe toate) -desi unele au rezistat in aer liber si la -1, -2 gr.

Pt cine e la inceput poate cauta pe grupuri care doneaza seminte/rasaduri: Facebook: seminte libere.

Si nu uitati, excesele de rasaduri… dati-le la prieteni. Eu voi pune tot ce am la incoltit, si cand voi fi depasita de situatie/dimensiuni/la o stare rezolabila voi incepe sa intreb vecini si prieteni daca vor, eventual si cu un mic ghid de folosite. Imi plac balcoanele inflorate, nu numai la mine, dar si la altii.