Simplitatea a devenit un lux cautat

Dupa saracia impusa comunistic am inceput sa acumulez lucruri si sa imi imbogatesc viata si casa si dulapurile si debaralele si mintea cu sute de lucruri de care musai si neaparat aveam nevoie.
In zilele de astazi, cand imi dau seama ca petrec pierd minim 5-6 ore pe sapt. doar asezandu-le si mutandu-le prin casa…am inceput sa fac pas cu pas inapoi, catre simplitate.
E greu.
Fiecare pas e greu.
Cand sarim din extrema in extrema sufletul dar si reperele sunt dezechibrate. Si viata e in valuri, dar e bine sa nu lasam lipsa unor lucruri materiale sa ne afecteze sufletul ci sa genereze creativitate.

 

Marea britanie a reusit sa scada consumul de energie

Niste statistici  arata ca  intre 2005-2011 Marea Britanie a reusit sa scada consumul de energie cu aproape 25%.
Ce i-a facut pe britanici sa schimbe asta?
Ecologistii spun ca trendul ecolo, de imbunatatire a vietii, reducere a emisiei de CO2, etc. Probabil si saltul tehnologic cu noile aparate ce consuma mult mai putin, dar si faptului ca oamenii reduc consumul, si au izolat termic casele etc.
Gurile rele spun ca pretul a cresut, si asta a facut ca oamenii sa fie mai cumpatati.

Statul spune ca este cauzat de subventiile pt celule foto-voltaice  . Daca in UK e posibil (unde este des noros /ploua), atunci si in Ro e posibil! Si da, aparent celulele foto-voltaice nu functioneaza numai cu soare, ci si cand e innorat, de la lumina.
O noutate la UK: un nou tip de subventie pt lucrarile de intretinere a celulelor fotovoltaice.

Ca rezultat, UK declara ca aerul e mai curat si rata de imbolnaviri de boli respiratorii e mai mica.

Daca ei au putut, putem si noi.

Bilant de semi-gradinar, 2014

In fiecare toamna incerc sa fac un bilant al florilor de pe balcon. Ce a mers, ce nu a mers, ce am gresit, ce puteam face mai ieftin, ce mi-as dori. Am nevoie de asta pt ca pana in primavara uit, si repet anumite greseli. In plus, primavara am nevoie de un planning de rasaduri, care se invata in primul rand pe experienta, dar si pe citit. Nu stiu cum sunteti voi dar eu citesc mereu si aflu informatia ce imi trebuie prea tarziu :), sau ajung sa cumpar compulsiv si sa iau prea multe/ nu tot ce trebuie.

Ce a mers in vara 2014?
– ardeii iuti – nu au nevoie de ghiveci mare
– rosioarele cherry (se coc mai repede si fac mai multe ture) dar sa le leg – au nevoie de lada cu pamant cat mai mare
– salata (din rasaduri)- udata din belsug
– telina,leusteanul, ridichea, rucola, ghimbirul etc
compostul
– muscatele fac mizerie …
– petuniile, desi cele mici mi s-au parut cele mai delicate si potrivite, sa fac jardiniere in contrast (galben+mov)
– busuiocul cu frunze rotunde are aroma cea mai placuta; incolteste greu
– ghimbir si cartof sa le pun in pamant de primavara devreme
Ce nu au mers? – castravetii: inca un esec,
-inca nu am recoltat semintele de rucola.
-transportul pamantului
Ce flori as vrea sa iau pt la anul:
– gura leului
– dalii mov

Ce visez: gradina cu pamant, 50-100mp2, 200 ar fi de vis. Demersuri din partea mea sunt: caut in jur daca cineva are un exces de pamant nelucrat si cere pret modic.

Ce planuiesc pt la anul este o gradina ieftina. 10lei, atat am alocat pt la anul. Pt asta imi trebuie planning consistent ­čÖé

Gradina pe acoperis

La multe cladiri acoperisul este un spatiu abandonat. Astazi, la DSAMB acoperisul gri si scorojit a devenit o mica gradina, o sursa de oxigen si entuziasm, si de ce nu, o sursa de legume.
Grupul Gr─âdini Urbane Comunitare a adus in zona Vitan, pe acest acoperis: rasaduri, pamant si multa munca.
Ce s-a obtinut:

(poza preluata de pe  http://adevarul.ro/news/bucuresti/gradina-acoperisul-blocului-resit-cativa-bucuresteni-creasca-busuioc-rosii-terasa-1_53d611160d133766a8cd85f5/index.html )

Mai multe informatii am gasit pe grupul organizator: http://www.facebook.com/GradiniUrbaneComunitare , unde explica principiile combinarii plantelor, permacultura, cum se construiesc straturi inaltate,  avantaje, tips & tricks etc. Daca doriti sa participati ca voluntar, scrieti-le.

Oare putem face la fel si noi singuri?  Sa copiem ce au facut acolo e destul de greu, pentru ca implica studiu si cumparare materiale pt re-izolarea  acoperisurilor, in ideea de a crea rezistenta la umezeala  si sa suporte stratul de pamant.  Ce am incercat eu este o mini  gradina in containere, mobila, si mi-a reusit. Am folosit lazi de lemn de la ambalaje, lazi ce ajungeau la gunoi, si rezista destul de bine, desi unele au deja 2 ani de stat in ploaie si cu pamant in ele.

Omul sfinteste locul

Este remarcabil ce au izbutit 2 belgieni sa faca intr-un sat de tigani din Romania. Cel mai mult ┼či mai mult am apreciat efortul lor de a face scoala cu copiii. Ce performanta au reu┼čit, ca dintr-un procent de 50% abandon scolar sa ajunga pana la liceu. Doar 2 oameni au schimbat un sat de romi

https://www.youtube.com/watch?v=vCFxiJSlk9M

Pana cand sa suportam urateniile in oras?

Intr-un orasel din Franta, un primar extremist s-a suparat pe oras ca e urat, lugubru, sinistru. Daca si primarul a remarcat asta, atunci oraselul e intradevar urat si are nevoie de o imbunatatire rapida. Una din ideile lui de infrumusetare a fost: vopsit fundul fantanii arteziene in bleo si peretii in turcuaz, adaugat ceva flori prin oras si… vopsit o statuie (o opera de arta moderna) in … bleo. Scandalul a aparut imediat, creatorul operei de arta (o statuie din fier si piatra cumparata de primarie cu peste 10 ani in urma) a protestat, prin dreptul integritatii creatiei sale . Nicio probblema, ca actual primar a replicat la fel de dur: “e greu de numit asta arta…” , “grupul statuar a fost platit integral acum 10 ani” etc. De sute de ani oamenii discuta care e diferenta intre arta si doar o incercare/kitch. De data asta, apreciez initiativa si dorinta de schimbare, dar mai ales actiunea de a infrumuseta atmosfera. Eu as zugravi / colora niste pereti la scoala pe langa care trec. Eventual cauta artisti murali sa picteze niste flori.

Tu ce ai vopsi in jurul tau?

2 minute pt curatat (initiativa de a scoate plasticul din natura)

 

Ideea e simpla, si e englezeasca: actionam noi dar si inspiram lumea si mobilizam si pe altii, ca atunci cand trecem  printr-un loc de natura, sa acordam 2 minute (atat!!) in care  sa strangem de pe jos resturile de plastic, ramase aici de ziua trecuta sau de ani de zile. Efortul e minim, reusita maxima, daca ne mobilizam  putin.

 

Ganditi-va sa pierdeti si voi 2 minute in plus la plecarea de pe plaja, acordate pentru cules plasticele si gunoaiele de pe jos.

Toleranta la oras

Orasul modern, aparut ca loc ideal (sau idealizat) al libertatii, vine in contrast cu amabilitatea/ ospitalitatea specifica oamenilor de la tara. De fapt, o mare parte a oamenilor in ultimile secole     au pornit din satele lor catre orase, manati de mirajul libertatii alegerii.
Ce caracteristici aparte au orasenii? In primul rand diversitatea umana. Fiecare om e unic, si venind din multe zone ale tarii, fiecare vine cu bagajul cultural. Apoi complexitatea – prin interactiune, oamenii  se schimba si adapteaza, isi contureaza unicitatea dar si atributele. Ei, in conditiile aceastea, orasele  populate dezvolta o toleranta dar si intoleranta specifica. Orasul devine bipolar,  nu mai remarcam mirosurile, sunetele vecinilor, mizeria, dar nici nu facem nimic, continuam cu ea asa, din obisnuinta.
Un alt atribut al oraselor si orasenilor este competitia. Competitia intre orase, intre indivizi, intre magazine/ farmacii, intre masini, portofele, performante etc. duc  la obisnuinta unor fraze gen: oasele trebuie, orasenii vor etc
In acest amalgam si intersectie de sfere umane, ajunge omul sa se recunoasca, sa isi vada adevarata fata. Poate si de aceeas sunt mai multe tensiuni si confilcte in orase.
Toleranta prespune abandonarea stereotipurilor, prejudecatilor, cunoasterea si acceptarea celui de alaturi care este diferit, prespune intelegere si abandonarea fricilor. E greu? e usor? E diferit. Diferit de atmosfera satului, unde ierarhia familiala domina viata, unde jumatate din sat e ruda cu cealalta jumatate, unde contactul cu strainii este rar si privit cu ochi critic.
Toleranta construita permite adaptarea mai bine a vietii cotidiene,  cu tot dinamismul specific orasului. Pentru a tolera inconvenientele vietii, deseori trebuie sa nu ne lasam prinsi, sa luam evenimentele ca atare, si lejer  sa avansam.