De ce sa oferim si celor din jur

Cu ani in urma am inteles ca degeaba am eu daca nu ofer si celor din jur.  Nivelul societatii unde traiesc este definit nu de cel mai bogat om ci de cat de bogat e cel mai sarac – asa ca e un fel de datorie a noastra sa nu lasam cel mai sarac sa decada si mai rau.

Regula se aplica….nu doar unei bucati de piine, ci si cunostintelor. Astfel, cand descopar ceva interesant, educativ, ce imi schimba viata
in bine cu pasi simpli, consider ca e de bun simt sa ofer si celorlalti.  Ce castig eu din asta?
    * Subiecte de discutii
    * Emotii pozitive
    * Inspiratie
    * Educatie

Daca e un articol sau un video cum sa ‘recuperez’ /gatesc /protejez ceva, atunci e bine sa le ofer si celorlalti – totul se intoarce. Daca ‘share’-uesc
prea multe, atunci efectul contrar poate aparea: lumea sa nu mai bage in seama.

Ce am invatat in ultimii ani, ca ‘cititoare’:
    * Stop la urmarit zeci si mii de site-uri. E imposibil de urmarit
    * urmaresc cele dragi, care ma binedispun. Organizez ce urmaresc- pe pinterest am facut categorii, si urmaresc cateva persoane
    * Share din cand in cand
    * consumerism…studiat. In loc sa dau F5 din cand in cand pe site/RSS/am preferat sa folosesc butonul subscribe pt cateva site-uri
    * elimin din bookmark/subscribe/pinterest pe cele care mi-au intrat in firesc/nu ma mai intereseaza

Ce alimente aruncam la cosul de gunoi din bucatarie?

In ultimii ani, preocupata de ecologie dar si de finante am incercat sa reduc pierderile si gunoiul. Am remarcat ca sunt un simplu european – cam 20% din alimente ajungeau la gunoi pt ca… planuiam gresit cumparaturile si consumul.  Si da, cu planning, astazi arunc maxim 1-2 fructe care s-au stricat sau un rest de salata- si deseori astea pleaca la compost.

Un alt lucru care il aruncam si nici nu m-am gandit la el este apa in care gateam legumele. Astazi ea devine baza la supa sau de fiert paste/naut/linte – mancarea viitoare fiind mult mai gustoasa. O mare parte din vitamine se pierd prin fierbere, dar mai raman si minerale in apa, minerale valoroase.
De asemenea, apa de la legume poate fi folosita la gradinarit (asta fac cu apa in care am fiert urzicile/spanacul/cartofii in coaja/apa de la fiert ouale/orez etc) – si florile din ghivece vor aprecia un bonus de minerale si vitamine. Atentie insa sa nu fie apa cu sare sau bicarbonat, acestea sunt… ierbicid.

Nu mai arunc nici oasele. Da, pot fi refierte si devin o piftie/baza de supa f. buna. Oasele de la friptura, oasele de la supa etc. le adun in frigider, adaug si un picior de porc/coada/ ceva os cu cartilagii, adaug apa sa le acopere si pun capac si le pun la foc mic, la fiert pt 3-4 ore (minimum). In final am o supa de oase numai buna de utilizat in bucatarie.

Nu mai arunc betele de la legume. Eu adun tijele de la patrunjel/marar/macris/spanac/leustean/menta/rozmarin etc, le leg, si bag  pentru o perioada in oala in care fierb mancarea. Daca nu am la ce sa le folosesc pe loc, le congelez/pun in frigider intr-o punguta si adaug la urmatorul gatit.

Cati bani se economisesc asa? Francezii au estimat ca peste 1000 euro pe o familie pe an. Ridic din umeri – acum 4 ani aveam buget de 3 ori mai mare pt mancare, nu e imposibil de atins cifra uriasa de la francezi.

Nenea ce si-a curatat bucatica de tara

De nenea Tommy Kleyn sigur nu ati auzit. E pe facebook si are duoar 367 prieteni/urmaritori – deci e un om banal, ca mine, ca voi. Si totusi a facut ceva simplu si nemaipomenit.

In drumul lui zilnic la munca cu bicicleta ( v-aam zis ca e un om banal) trecea pe marginea unui canal ( Rotherdam, Olanda). Un canal murdar. Nu stiu daca s-a vaicarit; nu stim daca nu a dracuit pe oamenii ce au facut mizeria dar si astia de la stat ca ii iau taxe mari (mari ca in Ro) si toti somerii sau cersetorii care stau cu mana intinsa dar nu curata nimic.

Si intr-o zi a decis sa plece cu jumatate de ora mai devreme si sa  curete bucata de canal pe unde trecea (dupa cum vad pare o scurtatura dosnica).  Jumatate de ora zilnic in plus in care sa stranga singurel gunoaiele ce ii deranjau retina.
Pe facebook a scris: o ora jumatate sa umple primul sac de gunoi. In final a strans 22 de saci, iar de cateva ori a venit si un prieten cu el. 30 minute zilnic, atat a facut pentru ca era deranjat de mizerie. Finalul este extraordinar: poza unde compara inainte cu DUPA are 164 de like-uri

A primit si un premiu, de care este foarte incantat. Pt el, dati click pe pagina lui : https://www.facebook.com/photo.php?fbid=10206490321519806&set=a.10206221908929659.1073741829.1322940780&type=3&theater

In final, prioectul lui a primit peste 28oo like-uri. Deja sunt cateva persoane care au fost inspirati si facut ceva la fel. Tu ai face asta pt orasul tau?

Si cu ceilalti din jur ce facem?

Elena s-a plans acum mai multe zile ca… e greu sa convinga familia de importanta schimbarii in viata lor (spre simplitate).
 Prima reactie a fost o gluma de-a mea mai veche: daca decid singura sa vand masinile, televizoarele, dulapurile, laptopurile si tabletele din casa, atunci sa fac bine sa nu vand canapeaua ca sa am unde dormi la noapte :))))))))

 Apoi am inceput sa vizualez pasii din viata mea, cu care am reusit sa ‘implic’ si copilulul pe calea simplitatii.

 1. sa fiu un bun exemplu. Chiar unu ‘laudaros’ . Am mai putine haine asa ca sunt prima care ma imbrac in casa – fara discutii/dileme/scarpinat in cap maimutzeste si intrebarea: “Daaarrr eu cu she ma imbrac azi? A?”
2. Implicat copil: sortam/decide ea ce pastreaza in camera ei, ce doneaza, cui doneaza, ce e prea stricat, ce nu ii place si vindem si ce si-ar mai dori. La inceputuri i-am oferit sansa de a achizitiona o jucarie noua/si gasi spatiu de expus pt o jucarie noua/care statea dosita in dulap
3. incurajat copilul sa fie darnic. Da, stiu, pana la o anumita varsta copiii sunt egocentristi si narcisisti. Educatia e cea care ii modeleaza -ei invata de la parinti conceptul de a darui celor care nu au, contactul cu oameni in nevoie ii  modeleaza si maturizeaza si ajuta sa constientizeze ca viata poate avea si urcusuri si coborasuri.
4. redus consumerismul si contactul copilului cu asta. Mai precis: no media/no tv/no pubs; implicat la lista de meniu si de cumparaturi.
Mi-am dat seama cat de multa influenta are  tv-ul dupa o vizita la socri (au 3 tv-uri in 3 camere,si 2 mergeau continuu) si dupa 2 zile, ma intreaba copilul: mami, putem avea aia???
Discutat importanta/achizitia fiecarui lucru: spatiu de stocare, mod de transport, cost, cumparam 1 mare sau 2 mici etc.
5. Invatat copilul sa aprecieze ce are. Stiu, e greu – am venit in contact cu oameni si case ce aveau realmente DULAPURI pline de jucarii aruncate claie peste gramada/stocate etajat. Cea mai frumoasa explicatie am vazut-o la o veche prietena(ti pup Danuta – https://danieladiaconescu.wordpress.com/), unde fetele au venit de la gradi/scoala cu: “mami, de ce nu avem si noi tv in camera”. Mami le-a intrebat: si cand te uiti la tv? dupa ce venim de la scoala/gradi unde mergem?: in parc. Dupa parc?: acasa si mancam. Dupa ? teme si desenat si jucat cu vecinele. Deci unde punem tv-ul?
6. Invatat  sa aprecieze experienta/momentul si nu lucrul.
Aici depinde de imaginatia fiecaruia sa creeze activitati: gradinarim/gatim/facem curat/plimbari impreuna.
7. implicat vecinele. Povestit ce fac, si intrebat la schimbari de sezon daca au haine inca purtabile de donat la cazurile umanitare, pt ca tocmai pregatesc niste colete. Reactiile romanesti sunt lente, dar si cand vin….am sortat vreo 3 4 ore 🙂

De educat si format o familie echilibrata intr-o societate consumerista nu e usor. Totul se face treptat, si adaptat nevoilor si situatiei de moment. Nu uitati, copiii fac ce vad. De noi depinde sa schimbam si influentam in bine, in primul rand modelandu-ne pe noi dupa asteptari.

Si am mai mult timp!

Marele beneficiu ramane din planificare:
-Din planificarea meniului pe 7 zile, cu ingrediente si cantitati, zilele de gatit (estimativ) si in final am redus drumurile la supermarket la 1 pe luna si saptamanal merg la piata. Gatesc pt 2-3 zile din produse de baza si asa am scapat de dilema ce imi dadea dureri de cap: eu azi ce mai gatesc??? pentru ca…am deja totul scris pe lista
-duc mult mai rar gunoiul. Pentru ca arunc mult mai putine chestii. Si daca drumul cu gunoiul in miez de noapte nu va sperie, pe mine ma irita spalatul galetii de gunoi, apoi pus alt sac de gunoi etc.
-am planificat zile de spalat rufe si economisesc apa si detergent
-am redus cosmetice si chimicale si am mai putini alergeni in casa si mai multi bani pt  vacante
-am redus vasele in bucatarie si curat mai putin
-am redus hainele din sifonier la 2 rafturi si ma imbrac mai repede, scap de indecizia: eu azi cu ce ma imbrac (decid duminica pt 2-3 zile) si fac curat mai repede
-redus facturile si am mai multi bani de concedii si griji mai putine
-redus timpul digital: mai rar mail si jocuri, nu tv.

Ce am castigat per total?
Timp. Mult mai mult timp pt hobby-uri (cam 7-8 ore pe saptamana in plus).
Mai putine griji. Unii ii spun stres, la mine sunt doar griji ce imi incarca viata excesiv.
Libertate. Da, plec in concediu usor, nu ma deranjeaza valize/bagaje/confort/stele sau ultra-inclusive-uri – pur si simplu plec, spontan si simplu.
Mintea libera. Da, reusesc sa ma ocup de un lucru cu adevarat important si sa il termin mai repede – pt ca e prioritar.

Mi-a luat ani de zile sa inteleg ca orice problema din viata este cauzata de un exces si se poate rezolva cu…un pas catre simplitate (si nu, nu cu adaugat ceva). Am probleme cu alergiile? nu am nevoie de mai multe/alte creme/medicamente/medici, ci de mai putini alergeni si pot rezolva cu eliminat complet creme/medicamente/medici, am probleme cu greutatea? nu e nevoie de medicamente de slabit/suplimente/alte mancaruri sofisticate ci de eliminat cu totul astea si redus portiile; nu reusesc sa fac curat si sa aranjez tot? da-le naibii si le aranjez in cosul de gunoi (haha, nu radeti, nu e asa de simplu sa renunt…). Daca imi cumpar lucruri si apoi am nevoie sa cumpar si un nou spatiu de stocare pt acele lucruri atunci mai bine renunt la acel lucru – un lucru necesar nu va fi stocat ci va fi la indemana sa fie folosit. Etc.

Astazi am mai putine servicii platite si mai multe facute de mine, cand si cum le vreau. Si daca le vreau 🙂 : piinea facuta de mine e mai buna si mai ieftina ca cea de magazin, hainele cusute/prajitura/ierburile crescute/uscate de mine, gemurile etc. toate au un avantaj – sunt ale mele si imi dau libertate.

 

5 moduri cum sa hranim pe altii flamanzi

Astazi, in lume sunt aproape 1 miliard de oameni subnutriti,  din peste 7 miliarde de locuitori ai planetei: rezulta ca sigur cativa sunt in apropierea mea. Daca si tie iti pasa de ei, sau daca esti una din persoanele cu indice de masa corporala peste medie, atunci e momentul sa facem impreuna ceva si pt ei: da, ii putem hrani.

  1. Voluntariat la o cantina sociala. Costuri financiare zero – in mai toate orasele sunt cantine sociale; unii preoti sustin familii in situatie disperata.
  2. Fa 10 sandwich-uri si 2-3 borcane de supa si de dus in parcuri/gari unde  stiu ca sunt cersetori/ homeless-i
  3. Mai nou la moda sunt bancile de mancare/centre de colectart mancare. Cand fac cumparaturi pot sa pun 5 conserve/pungi de orez in plus si pentru donat.
  4. Daca este un cersetor /om flamand langa –  culpara-i o banana/mar/ un iaurt
  5. Donat bani la cantinele sociale

Greu? usor? Nu stiu. Noi putem schimba lumea noastra, schimbarea incepe in noi.

Cum am cheltuit cei 10 lei din micro-gradina mea

Si…in final am terminat de semanat toate semintele!
Cele plantate de mine sunt:
-busuioc (2 lei plicul de seminte)
-sfecla rosie pt frunze (2 lei plicul de seminte)
-patrunjel (seminte de anul trecut)
-marar (seminte colectate de pe vrejurile de muraturi)
-gogosari (seminte colectate)
-rosii – cumparat 4 fire (nu am semanat la timp semintele colectate)
-fasole (seminte de la soacra din farfurie, inainte de gatire)
-macris ( 2lei seminte cumparate)
-leustean – de anul trecut, planta perena
-menta- planta perena, de anul trecut
-rucola – lasat un fir sa infloreasca, semintele colectate
-ridichi – seminte din plicul de germinare, nefolosite
-seminte de flori culese de pe marginea drumului – sa vedem ce ies 😀
– 6 fire de stoloni capsuni cumparate (f. ieftin, aratau jalnic jalnic,  negociat reducere)
-telina si sfecla rosie recuperata din resturi
-semintele de ardei iute recuperate le-am aruncat – nici pe aia de anul trecut nu i-am mancat
-rozmarinul de 2 ani supravietuieste, nu il consum pe tot
-7 fire de petunii si 7 fire de bumbisori cu…10 + 10 lei

Nu, nu am rezistat. La final recunosc ca am cedat 😀 pedepsiti-ma dar va aduc niste poze frumoase 🙂

Stop presei si pliantelor inutile din casuta postala

Suntem asaltati de  servicii gratuite de cataloage, reduceri, oferte de carduri/credite/abonamente, carti de telefon/pliante, etc.format hartie sau electronic.

De ce sa le reducem?
pt ca da, trebuie sa le reducem
-Miliarde si miliarde de pliante nedorite sunt aruncate in fiecare an
-pliante si cataloage ne umplu cutia postala dar si casa si cosul de gunoi – sa triez zilnic gunoaie nu este ceea ce  imi doresc de la viata
-prin reducerea lor contribuim la un mediu mai ecologic. Se estimeaza ca peste 100 milioane de copaci sunt taiati doar pentru pliantele…din America. Mai grav este ca acesti copaci sunt taiati din Indonezia si Brazilia http://donotmail.org/downloads/ClimateReport.pdf, locuri unde defrisarile distrug mediul deja instabil pt animale si oameni si natura. Sau 2 milioane tone de hartie ajunge … sa zboare prin aer/natura, doar jumatate din junk mail-ul american e reciclat.

Pasi sa le reducem:
-cu un click/efort de dezabonare – la emailuri dar si la cele care ne trimit cataloagele prin posta
– doar cu lipirea unui mic mesaj pe cutia postala (efort mic de la noi) dar in cascada, dam naturii o sansa dar si vietii noastre mai multa simplitate.
-triem cutia postala si intre cele nedorite  le scriem un mail de dezabonare cu cerere expresa
–reciclez imediat tot ce qm primit. Nu, nu e nevoie sa intru cu ele in casa 🙂
-atentie unde pun adresa pe net (surveys,  product warranty cards, site-uri etc) – iar unde este cazul  bifat: fara materiale promotionale.
-unde se poate, schimb modul de trimitere. De la banca / firma de net /telefonie etc se pot cere pot trimite desfasuratoare online, sau pot fi descarcate la cerere de pe aplicatia homebanking etc
-lipit un actibild sau scrie pe un autocolant haios: Fara publicitate (No Free Papers ).
-cand primesc un pliant, lasa-l langa cutia postala poate sunt altii doritori. Nu e nevoie tot blocul sa se aboneze 🙂
-orice plic/pliant primit gresit (adresa gresita sau persoana s-a mutat sau a decedat) – returnat cu mentiunea: destinatar nu mai locuieste /traieste aici

Greu? usor? Nu stiu. Pt mine a insemnat efort de 10-20 minute impartite in 3-4 runde, dar in final castigul e colosal pt ca triez hartiile/plicurile din posta mai usor, deci 3-5 min zilnic in plus pt mine. Pt email-uri inca lucrez – si am inceput de cateva luni….

Oda sacosei de panza

Astazi am facut cadou unei prietene niste verdeturi si… o sacosa de panza cusuta de mine, din reciclarea unui material din casa. Stiu ca o va folosi la cumparaturi, stiu ca o va tine in poseta ei si o va folosi la nevoie.
De astazi, mai putine pungi de unica folosinta vor fi pe planeta. Da, majoritatea pungilor sunt folosite doar o data in viata lor.

Program de educatie financiara: cititi eticheta produsului

Cand cumpar ceva: citesc eticheta inainte de a cumpara. E dreptul meu sa stiu pe ce dau banii. Deseori cand citesc ajung sa imi dau seama ca…nu vreau acele e-uri 🙂 . Stop cumparat compulsiv, stop luat si pus in cos, stop luat la recomandarea vanzatoarei: mai intai citesc si stiu ce cumpar.
La produsele de baza ce le iau constant (detergent de rufe, faina, etc) stiu eticheta deja ( nu schimb nici mgazinul, nici firma sau produsul) – dar la un produs nou am dreptul sa imi arunc ochii pe eticheta si sa vad ingredientele.
La cofetarie avem dreptul sa intrebam din ce sunt facute!
La cosmetica imi intreb doctorita ce creme imi pune pe fata si cu ce sunt facute si pot citi inainte prospectul.
La medic am dreptul sa cer intai prospectul si informatii despre efecte secundare, alternative,si apoi sa decid daca iau sau nu medicamentul.

E dreptul meu, sunt banii mei.