In ultimii ani, preocupata de ecologie dar si de finante am incercat sa reduc pierderile si gunoiul. Am remarcat ca sunt un simplu european – cam 20% din alimente ajungeau la gunoi pt ca… planuiam gresit cumparaturile si consumul. Si da, cu planning, astazi arunc maxim 1-2 fructe care s-au stricat sau un rest de salata- si deseori astea pleaca la compost.
Un alt lucru care il aruncam si nici nu m-am gandit la el este apa in care gateam legumele. Astazi ea devine baza la supa sau de fiert paste/naut/linte – mancarea viitoare fiind mult mai gustoasa. O mare parte din vitamine se pierd prin fierbere, dar mai raman si minerale in apa, minerale valoroase.
De asemenea, apa de la legume poate fi folosita la gradinarit (asta fac cu apa in care am fiert urzicile/spanacul/cartofii in coaja/apa de la fiert ouale/orez etc) – si florile din ghivece vor aprecia un bonus de minerale si vitamine. Atentie insa sa nu fie apa cu sare sau bicarbonat, acestea sunt… ierbicid.
Nu mai arunc nici oasele. Da, pot fi refierte si devin o piftie/baza de supa f. buna. Oasele de la friptura, oasele de la supa etc. le adun in frigider, adaug si un picior de porc/coada/ ceva os cu cartilagii, adaug apa sa le acopere si pun capac si le pun la foc mic, la fiert pt 3-4 ore (minimum). In final am o supa de oase numai buna de utilizat in bucatarie.
Nu mai arunc betele de la legume. Eu adun tijele de la patrunjel/marar/macris/spanac/leustean/menta/rozmarin etc, le leg, si bag pentru o perioada in oala in care fierb mancarea. Daca nu am la ce sa le folosesc pe loc, le congelez/pun in frigider intr-o punguta si adaug la urmatorul gatit.
Cati bani se economisesc asa? Francezii au estimat ca peste 1000 euro pe o familie pe an. Ridic din umeri – acum 4 ani aveam buget de 3 ori mai mare pt mancare, nu e imposibil de atins cifra uriasa de la francezi.
poti sa o pui si la friptura la tava, si la fiert fasolica, si la supa crema sau fiert paste – e o apa imbunatatita. Noi consumam 2 supe saptamanal si inca ceva fel zemos (mazare sau orez sau linte sau friptura la tava) astfel incat orice zama devine baza de mancare. Iarna fac zama de oase, vara de legume.
Da, asta o sa fac, mersi. Azi am pus in punga si oasele ramase de la niste gratare de porc.
Mulțumesc pentru articolul ăsta. Mă simt vinovată pentru că arunc exagerat de multă mâncare și mereu când fac asta îmi promit că e ultima oară. Evident nu este așa. Sunt conștientă că aș economisi bani dar, mai ales, că ar folosi și altora ca eu să fiu cumpătată. Cu toate astea, dau greș cu lista de cumpărături de fiecare dată 🙁
Delia recently posted…Tu cât de mult îți expui viața pe rețelele de socializare?
faptul ca te simti vinovata inseamna ca constientizezi ca nu e in regula. Eu abia la 30 ani am inceput sa ma intreb daca nu cumva duc cosul de gunoi prea des ( si asta ca nu imi placea mirosul de la ghena 😀 ). De acolo pana la stadiul de azi, cand nu am aruncat nimic mancabil de cateva saptamani au trecut multi ani de experimentat. Nu imi iese saptamanal dar e muult mai bine ca alta data.
Incearca. Orice schimbare e buna, e un experiment.