Cu putzin inainte de aniversarea de 40 de ani mi-am dat seama ca cifra asta ma urmareste. Nu e de mine conceptul de 40 x 40 adica nu ma vad sa lucrez 40 ore pe saptamana, timp de 40 de ani. Nici nu sunt potrivita pentru a aplica pt joburi in companie si sa ma zbat si sa devin leader, manager, ceo si cine stie ce alte pozitii de conducere mai exista in firme, nu, locul meu e aici, caldut, linistit. Daca eram pe timpul lui ceausescu, nici macar coroana de muncitorul fruntas al lunii nu as fi primit vreo data. Poate sunteti voi din cei devotati muncii, dar eu cu greu m-am vazut maritata cu un barbat, d-apoi cu jobul.
Si nici macar multinationala nu ne vrea binele, loioalitatea in relatia cu o multinationala e unidirectionata: noi sa muncim. Sa mai adug ca de pe la 50 de ani e din ce in ce mai greu de a gasi si mentine un job, d’apoi unu bine platit…
Asa ca am inceput sa ma uit pe alaturi. Out of the box. In afara rotitei de hamster… si termenii au inceput sa imi curga: independenta financiara, venituri pasive, extra venituri.
De ce vad interesante extra veniturile?
Pt ca pot transforma un hobby in sursa de bani. Habar nu aveam cum e sa traiesc din ceea ce ador a face, mai ales ca in mintea mea mi se parea un vis frumos – dar daca nu incercam, as fi ramas cu un vis. Ganditi-va de valorificat hobby-urile.
Adauga siguranta. Incredere. O extra sursa de bani in plus fata de salariu ne pregateste pt situatii nedorite: pierzi job? nu e bai, pana gasit job, extra activitatea e acolo, acopera putzin din nevoi, ne tine in ritm, ne tine mintea si sufletul ocupate . Vreau sa platesc ceva deosebit si salariul nu ajunge si nici nu am inima ca din salariu sa dau pentru? ei bine, nu sparg economiile ci caut extra venit.
Mai adaug freedom. Nu mai stau legata de job si cu frica!
Usureaza situatia financiara: prea multe datorii? un extra venit poate ajuta la acoperitul lor ASAP, la construit un buget de urgenta, etc. atunci cand venitul curent nu permite.
Un extra venit imbunatateste viata. Din salariu e destul de greu sa rup pt lucruri mai putin importante (vacanta mea in Israel, cu care am incheiat anul 2018 dar din extra venituri da! – profit sa multumesc cititorilor pt asta, o parte din cazare a fost acoperita de linkurile afiliate).
Un extra venit impune o disciplina. Multi sunt delasatori dupa iesit de la job, cu un extra venit nu mai merge asa, zi de zi.
Si nu in ultimul caz, un extra venit m-a fortzat sa “think out of the box”, sa gandesc altfel, sa intru in contact cu altfel de oameni decat inginerii din birou sau prietenii – by the way – va repet, am colegi de birou minunati si f. educati financiar, o mare parte din blog e scrisa din motivele de aparitia lor in viata mea. In plus, pt extra activitate am fost nevoita sa citesc, studiez, si documentat si actionat. Da, un extra m-a scos din ritm si rutina jobului caldutz unde ma complac.
Ce se poate face? Sunt multe lucruri ce se pot face:
– produs ceva (gradinaritul poate produce mancare pt care oricand va fi cerere; ganditi-va la handmade, la scris o carte etc)
– servicii (babysitting, freelancing, consultanta, cursuri si meditatii, vanzare produse, fotografie etc)
– publicitate (din blogging, din instagram, afilitate links etc)
– mai interesante sunt si serviciile gen inchiriat un aprt/uber
etc.
Si lista poate continua.
Este extra venit ceva potrivit tie? Aici numai voi puteti decide. Dar e musai de incercat.
Idei de extra venit– de unde le luati?
Discutai cu o amica despre schimbare de job, si cand. Ea era la capatul puterii, voia sa isi dea demisia pe loc si sa nu mai mearga dupa pauza de pranz la munca si sa caute intr-un domeniu complet nou, imediat. Practic paharul i s-a umplut si a inceput sa urasca birou si sef si munca si dimineti si voia schimbarea maine. Unii chiar fac asta, isi dau demisia si pleaca din birou in 15min. Dar deseori, pt o femeie, nu e o decizie buna, mai util ar fi in loc sa sara in gol sa caute activ cand inca mai e job, cu plasa de siguranta, pt a ateriza in locul potrivit – si gasit locul potrivit ia timp.
Cum cautam un job, cautam si extra jobul. Cum il alegem? Mai ales de la o varsta incolo?
Pai in primul rand cel mai usor mi se pare sa pornim de la ce iubim a face. Privit in noi, in urma noastra, spart jobul curent in bucati, ales feliile care plac, interesat daca exista cerere, schimbat cv si pus in fatza fic feliile astea, si cautat in directia asta.
O data trasat cateva linii, putem cauta cursuri/carti, si studiat, investit in noi. Chiar daca nu stim inca denumirea jobului si pozitiei inca, studiatul poate aduce un pas inainte, sa ne clarifice, confirme sau infirme lucruri .
Probleme sau atuuri
Cred ca toti ne gandim: dar bani de investit? Ei bine, deseori nu avem nevoie de investit nimic sau apraope nimic. Ce e nevoie: de timp si motivatie.
Disciplina? cum facem? La mine solutia a venit banala: in metrou imi scriu 3-5 linii de facut, mi le scot din cap, cand am chef/timp, scot lista si execut pasii de acolo.
Timp. La mine e simplu, cateva ore pe saptamana, in seri sau unele weekenduri, imi stiu ritmul. Pt alte pers. un calendar pe gmail e mare ajutor. Pentru cine face mult in transport, un telefon bun modern ii poate ajuta colosal pt a scrie! si converti 1 ora aparent pierduta zilnic!
Si ce facem cu teama?
Cel mai bine e de iesit din “mintea noastra” si vorbim cu ceilalti. Mi-a fost greu, f. greu. Dar in final mi-am luat inima in dinti, intrebat, vorbit cu oameni, luat feedback direct, si cules idei. Stiu ca nu sunt singura care sufera de o stima de sine scazuta, fara incredere in competente si supraestimat ce ar presupune jobul nou, asa ca avui nevoie sa intreb daca sunt potrivita in acel domeniu, sa culeg feedback.
Si stiti ce? nu e musai sa fie ceva complet nou, se poate lega f. bine si de munca, colegi. Pornit de la ceva -folosit de recomandarile lor si tot conteaza. Un exemplu, o amica vinde prajituri homemade…. si colegii de birou ii sunt suficienti clienti!
Altfel, f. interesant este si puterea de dezvoltare. Cat puteti creste salariul intr-un an? 10%? 50%? nici 5% nu mi-a crescut in anul anterior si sunt f. multumita, doar 2 (din 9) in birou avem o crestere si credeti-ma, Dimitrios o merita din plin. Dar oare cat putem creste un extra venit intr-un an? 100%? 1000%?
Stiti ce mai aduce un extra venit?
Libertatea de a zice stop si refuza. Clienti in cazul meu. Nu am stiut sa fac cu niciun sef asta, nu am facut niciodata cu un sef – cand mi-a dat de munca am muncit, dar uite asa am invatat din extra clienti sa zic NU POT, sau sa zic ca fac peste 4 saptamani (ca sunt in vacanta/ocupata). Un lucru de invatat si la 40 ani, daca e de invatat…
Bravo tie! Eu sunt si mai comoda: nu aș face o extra munca pentru un extra venit. De fapt sunt multumita cu situatia de acum: nu mi-aș vinde timpul liber pe bani suplimentari atata timp cat ne incadram in ce avem. Si e f important sa faci calculul cu cat esti platit, cat din timpul tau dai pt acel venit suplimentar. Vezi, am invatat bine lectiile de la Iulia sau de la tine.
Si eu sunt complet de acord cu dat demisia dupa ce ai o plasa de salvare. Doar ca banuiesc ca oamenii care iau decizia asta nu calculează dinainte: într-o zi pur si simplu nu mai pot. In Franta sunt multe cazuri de burnout. Sunt si cazuri care se sinucid la locul de munca. Deci cine pleaca asa are probleme grave si e pur si simplu tot ce poate face in momentul respectiv.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
un extra venit ar preveni situatiile astea.
Nu e mai simplu cum fac altele? Vezi meme din imagine:)))
http://imagegeek.club/photos/3391xJf83Jdn_ie38K.jpg/
Super articol! Eu am avut 2 joburi intre 20-29 de ani. Nu aveam pe nimeni sa ma traga de maneca sa ii dau atentie, asa ca am lucrat, am economisit si cunoscut multi oameni noi. In aceleasi timp am invatat sa imi organizez timpul in asa fel incat sa lucrez 70-100 de ore, dar sa am timp si sa ies cu prietenii, sa gatesc sanatos intr-un timp scurt, sa imi intretin bunurile corespunzator, sa citesc multe multe carti si sa imi fac timp pentru mine. Au fost niste ani obositori dar foarte faini, iar azi lucrez part time datorita “sacrificiilor” facute atunci. Dupa 3 de pauza caut sa imi gasesc un side hustle in functie de pasiunile mele care sa inlocuiasca in timp jobul part time care e ok dar nu neaparat visul meu pe termen lung. In plus mi se pare ca pentru mine nu functioneaza sa am prea mult timp nestructurat, imi place sa am asa o provocare catre care sa imi orientez eforturile.
minunata poveste, Aurelia – felicitari pt decizie si puterea de munca – nu toti suntem asa capabili! Multumim ca ne-ai impartasit experienta ta!
Nu sunt eu super woman si nici “special”, a fost dorinta de a incerca ceva nou plus mutatul intr-o tara noua fara back up de la parinti sau safety net. Cred ca a contat mult si faptul ca majoritatea tinerilor americani ( in zona in care sunt eu) aveau doua joburi ( fie doua part time, fie un full time si un side hustle) asa ca nu m-am simtit in nici un fel speciala ca lucrez mult. Cand le povesteam prietenilor in Romania mi se spunea ca imi irosesc viata, dar cum am zis am avut timp de toate si am invatat muuuuult de la toti oamenii pe care i-am intalnit. Evident ca au fost si zile mai putin bune, dar per ansamblu a fost o etapa frumoasa. Eu si acum as vrea sa imi iau inca un part time, dar sotul ma impinge de la spate sa nu mai fac compromisuri si sa fac ceva pentru a-mi indeplini visele de care tot ii zic. Ugh … pushing me out of my comfort zone
pentru multi tineri care nu se angajeaza daca e salariul prea mic, chiar daca nu ii ajung banii, ce faci tu este extraordinar.
Altfel, te-ai gandit la un part time in zona unde iti sunt visele?. Ai studiat scenariul/buget/piatza?
Salariul, zic eu ca e la fel peste tot, creste cu experienta.
Eu sunt fan MMM de multi ani, asa ca ne descurcam din salariul sotului, salarul meu merge catre home improvements si VTSAX trad IRA/ bank cd’s ( sotul e foarte rezervat in ceea ce priveste stock market din pacate). Banii economisiti de mine s-au dus catre cumparat casa cash asa ca fara mortgage imi permit sa dream big si sa incerc lucruri noi. Realizez ca e extreme privilege. Nu caut un part time in domeniul meu, ci prefer sa incerc sa fiu self employed fiindca incercam sa avem un bebe si as vrea sa lucrez de acasa neavand famile aproape; iar un alt vis e sa devenim liveaboards in 10 ani fie part time fie full time dupa cum vor fi timpurile. Partea pozitiva e ca pasiunea mea e scrisul iar asta se poate face remote daca incep sa imi organizez ideile si sa pornesc de undeva.
Sa lasi modestia deoparte pt ca ai reusit ce nu au reusit altii: house mortgage free, stil de viata ce va permite un venit si nu stati cu frica pierderii jobului, ira maximizat, etc. si sunteti tineri!!
MMM ii iubesc! e blog la care m-am intors sa citesc acelasi articol iar, pt ca sigur am de invatat ceva. M-a afectat putin vestea divortului lor dar, common, shit happens si la altii.
Si eu am fost chiar surprinsa de divortul lor ( dar mai ales de cei din lumea FIRE care au inceput sa il atace, la urma urmei pe mine ma intereseaza pasii catre FIRE si sa fiu motivata de articolele lui, nu e treaba mea daca omul e casatorit/ divortat/ etc.) Cred ca aveam setata ideea ca viata lor e perfecta la cat de self aware si focused sunt. Cand am citit de divortul lor, am facut consiliu de familie si ne-am analizat relatia sa vedem la ce sa lucram sa fim amandoi fericiti. Facem money analysis prin Personal Capital aproape zilnic, dar cel putin noi nu ne asiguram zilnic ca rata de fericire a partenerului e in crestere. Asa ca noi ”lucram” si la relatie concomitent acum.
Nu neaparat, sunt unii care lucrează pe bani buni inainte de a face un burnout. Sau care nu-și dau seama, conștient, ce rau le face serviciul.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Scuze, cel dinainte era cimentariu la ce ziceai ca un extravenit le-ar fi prins bine.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Eu nu sunt de acord cu extravenit 🙂 daca e pasiv, da, daca nu iti ajunge venitul principal, pt o perioada limitata sau un obiectiv (gen studii sau reparat dinti, nu vacanta), iarasi da, in rest nu. Nici ca backup sau altceva, doar iti da iluzia sigurantei sau alternativei
Pt ca focusul trebuie sa fie pe sa-ti asiguri un venit satisfacator, cu tot ce implica asta, iti cauti alt job, schimbi meseria, faci un curs, urci ierarhii, fiecare in functie de ce poate si ce are. Sa lucrezi in plus este lucrat in plus, chiar daca e hobbyul tau. Timpul e limitat. Mie mi se pare contraproductiv, adica sa-mi asigur extravenit muncind extrajobul curent nu e eficient, timpul ala il pot investi in ce am scris mai sus, curs, cautat, etc, astfel incat la un moment dat venitul principal sa satisfaca nevoile extra
Sunt f buna la teorie, da? :)) acum ma gandesc cum sa facem sa mergem si la Polul Nord de Craciun si sa renovam si baia, ca ambele nu se poate :))) probabil ca voi face niste ore suplimentare pt asta
pasiv, activ, orice e bun cand banii nu ajung! de felul meu sunt “economisit oriented” dar deseori nu e suficient, cand luna de luna la sfarsit nu ajung de mancare, cand alt job mai bun nu reusesc sa gasesc, cand e nevoie de avans la casa sau de o vacanta scumpa etc.
Da, da, asta ziceam si eu, cand nu ajung, nu sunt alternative, da
Mie mi se pare ca e bun si atunci cand visezi sa faci bani doar din pasiuni. Il incepi ca un extravenit, apoi il faci activitate de baza.
Bine, eu m-am aruncat direct (fara sa fac trecerea asta), dar am inceput de mult timp sa lucrez la blog (chiar daca nu imi aduce bani) si asta m-a ajutat sa stiu ce vreau si sa-mi descopar pasiunile.
Uneori nu stim ce vrem. 🙂
Natalia Dabija recently posted…Lecții despre bani pe care aș fi vrut să le știu la 22 de ani
eu visam si credeam ca … acum actionez, in paralel cu jobul vad cat de greu e, cat de frumos. Va ramane doar asa, un hobby – nu renuntz la job – cum visam acum 2 ani.
Da tu ce faci la job? Ce profesie ai?
De ce te-ai gandit ca nu renunti la job? Sunt curioasa care sunt motivele tale.
In it, 9 ore cu fundul in forma de scaun :).
Nu renunt pt ca am un job caldut si sef fain, ce imi permite multe concedii fara plata, si pot si sa imi tzin ritmul financiar. Daca as schimba macazul acum catre extra activitate nu as putea avea “acelasi confort” financiar (dar nici cadere mare nu ar fi) – ei, dar mai vorbim noi la sfarsitul anului :).
Eu credeam ca peste tot iti poti lua concedii fara plata 🙂
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
eleno, au fost ani cand nici zilele de concediu de odihna nu le-am luat pe toate, s-au am fost sunata in concediu…
Asta cu lucratul in concediu facea sotul ani de zile. A reusit sa paseze partea aia altcuiva si acum e linistit 🙂
Cum n-am prea multa experiență, bănuiam ca fara plata iei oricand.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Si totusi diversificarea nu cred ca strica. Daca nu mai merge domeniul tau ce o sa faci ? Asa daca ai un backup poti sa investesti mai mult in dezvoltarea lui …
Marius recently posted…Revelion în trei, la munte
exact! on sais jamais!
Daca stau sa ma gandesc, as avea venit suplimentar lucrând norma intreaga. Dar ziua mea liberă in mijlocul saptamanii face mai mult decat banii aia, cel putin acum. Peste cativa ani, mai vad.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Eu incadrez la extravenit tot ce stiu sa fac pentru noi in casa, cusut multe de mina sau la masina, tricotat, crosetat, sapun de toaleta si rufe,cosmetice, plus ca gatesc absolut tot de la zero cumpar materie prima si fac mincare ieftina si buna,nu cumpar semipreparate, n-am femeie la curatenie,spalat, calcat etc.
oho, si cati bani aduc astea! de cand gatesc de la zero si cumpar cu meniu in mana, bugetul saptamanal a scazut de pe la 200 la 70-100.
Sincer, eu de cand am inceput sa lucrez prima data am facut ce imi place, deci banii veneau si vin din hobby. In cazul meu, daca vreau bani extra lucrez mai mult, imi iau mai multe proiecte. Cand eram angajata nu veam energia necesara sa lucrez in plus. Ma terminau cele 10 ore pe zi cu ochii in ecran. Cred ca ideal e sa nu fii nevoit de extrajob.
Sunt multe de discutat aici. Depinde si ce ocupatie ai, cat de mult iti place, cate ore lucrezi zilnic. Daca petreci la job opt ore plus dus-intors si mai ai si familie, cand sa mai faci si altceva si de ce? Sacrifici timpul pretios de petrecut acasa cu cei dragi. Eu as opta pentru gasirea unei ocupatii principale care sa te implineasca si unde sa simti nevoia sa te perfectionezi, sa avansezi etc. Eu am invatat italiana la prima multinationala, de exemplu. Numai la stat am avut perceptia: ziua trece ca sa vina banii, si fix din cauza asta am si plecat, am preferat initial ceva in privat cu mai putini bani, dar care sa imi placa. In plus, multe hobby-uri necesita initial investitii, timp, cursuri (fotografia, de exemplu), multe nu merg decat daca initial bagi tu bani si abia apoi vezi cum, cand si daca iese ceva.
La mine majoritatea colegilor au extra venituri. Si inainte unde lucram erau la fel: un fel de proiect inceput impreuna de 3-4 – mai vorbeau la job despre (start up i s-o zice? stiu ca au inchis repede sandramaua, alt coleg insa a dezvoltat asa de bine incat a lucrat o perioada juma de zi si acum cateva luni ne-a zis pa, a ales sa ramana cu clientii lui), un imobil inchiriat (sau mai multe), sedinte fotografice in weekend, altul face site-uri web, gradinarit, un coleg de birou si-a oferit servicii babysitter (by the way, e la negru pe aici, bani platiti in mana), D. e ajutorul de baza la montat ikea/mutat/reparatii minore in jur etc. Cum nici nu stiu si nici nu ma trage inima sa fac asa ceva, comand cozonaci lunar 😀 – si platesc evident la negru – C. nu declara nimic dar face niste cozonaci bestiali, daca se apuca sa faca si cornuletze devin clienta de 2 ori pe luna si bye bye dieta. La negru eu “vand” ulei de masline si miere, ok, la astea singurul profit e ca imi permit sa imi cumpar mie de calitate si pret rezonabil, si mereu am primit de la producator o atentie, o lamaie, manca-l-ar mama pe D si pe mama lui care pregateste pachetele. Din cusut, imi iese cate 100-200 pe luna, fac cand am chef si ce am chef, nu declar nimic, am scurtat perdelele la o vecina, chiar, cum sa pun in declaratia fiscala ca i-am luat 50 pe scurtat 5 perdele si m-a platit la negru? sa nu mai zic cate cadouri la prietenele fiica mii am facut – altfel sub 20 nu scapam. Toate astea sunt extra venituri, stiu ca nu aduc ele 100 mii euro pe an dar ceva mii da.
Vreau si eu o babysitter la negru, ca am dat numai peste oferte cu contract, care castiga mai mult decat mine momentan! De cozonaci si ulei confirm, creme a la creme! Apropo, ulei cand mai primesti?
iti dau un email 🙂
La sotu’ au ceva clauza de nonconcurenta in contract, n-ar avea voie sa isi deschida firma cu ce a facut.
Intr-o vreme, acum 10 ani, am avut o femeie la negru, dar tremuram de frica sa nu ma reclame un vecin.
Dar daca femeia nu e la negru, ci legal, ai credit de impozit aici, deci iti poti permite sa o platesti mai scump. Plus ca nici ea nu ramane cu ochii- n ploaie cand nu mai poate munci.
Babysitting la noi n-am auzit altfel decat la negru, ca fac tinerii studenti sau liceeni.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Scuze ca sunt curioasa 100- 200 euros sau lei?
Nu cred ca vreau un “extra venit”! Daca nu sunt bani impozabili se numeste munca la negru si sincera sa fiu la varsta mea numai vizita de la fisc (sau cum naiba se mai numeste acum la voi acea institutie de te contoleaza la portmoneu) nu o astept! :))
Ella recently posted…Cand Soarele a iubit Luna … si Citate favorite!
Si eu ma gandeam la asta, Ella. In primul multe venituri nu-s legale, desi in Romania inca nu-i asa strict. Si in al doilea rand, veniturile extra nu-ti asigura pensie extra, asa cum ar face o avansare sau marire de salariu. Bine, banii se pot investi, dar nu oricine se pricepe la asta si daca faci munca de nevoie, sigur nu investesti banii respectivi.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
In Fr lucrurile sunt un pic mai complicate, in general in contractul de munca iti este interzis sa lucrezi la o alta firma, lucru la negru este interzis dar sunt multi care lucreaza. Dar ce ma enerveaza pe mine cel mai mult e faptul ca lucrul in general nu e valorizat in Franta. Tinerii nu sunt incurajati sa lucreze, daca vrei sa ti schimbi domeniul e foarte greu si daca ai ajuns la o anumita varsa e si mai greu.
exista un prag neimpozabil din venituri handmade/servicii de cartier. La fel, nu se taxeaza productia din gradinaritul marunt. Din cartile vandute, da, dar taxarea pe drepturi de autor este f. mica in multe tari. Da, e nevoie de citit si cautat.
Aici e mic pragul: 305 euro anual.
La gradinarit as vrea sa ne ajunga pt noi, in mod sigur nu m-aș apuca sa vand.
Dar stiu cazuri care au lucrat la negru iar apoi au regretat, ca la pensie n-au avut nimic.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
din pacate la cazurile amintite de tine e problema de neglijenta. Sistemul de pensii peste tot e in colaps, de asteptat doar banii de la stat e dramatic de putin, e important de acoperit ipoteca si ceva economii de cand sunt tineri…. ma bucura sa aud de tineri responsabili in jur!
Din cate ziceau colegii mei francezi si la ei exista aceeasi problema legat de pensii. Un coleg avea parintii la pensie, ingineri, in Paris, cu undeva la 2000 eur fiecare. Spunea ca pt interiorul parisului este f putin si tb sa se mute. Spunea ca sfatul guvernantilor este sa nu lase datorii cum ar fi ipoteca pentru perioada pensiei.
Marius recently posted…Revelion în trei, la munte
Tot sistemul de pensie in tarile dezvoltate e in colaps: cresterea sperantei de viata din 2008 la 2018 e si la altii, nu doar la romani, de 5 ani, asa ca ma astept sa creasca varsta de pensionare cu 5 ani. Pana ajung la banii lor mai bine am grija eu de mine.
Altfel, eu gandesc ca o femeie, mai precaut: mi se pare mai responsabil sa inchei calculele cu ipoteci la 50 de ani – dupa varsta asta apar degradari de sanatate, copii la facultate, sa nu zic cate persoane aud ca la 50-55 ani nu mai sunt competitivi si nu fac fata la tinerii colegi pasionati si dedicati, sau uite, pe grupul de finante era o tipa de 50 ani ce a fost concediata si nu a gasit job decat ca entry level, norocul ei e disciplina financiara pe care o are si iti tine cheltuielile la nivel de entry level de multi ani si asa din tinerete a contribuit la pensii…
Altfel, colegii mei localnici au prima ipoteca la 23-24 ani, la 30 ani au vandut aprt si cumparat casa ce o achita pana pe la 40 de ani. Nu tin ritmul cu ei datorita startului prost, dar si 10 ani dupa ei tot mi-e bine.
Nu pot face generalizări, dar toti prietenii nostri francezi au deja casele platite, foarte multi iti tin copiii la studii la Paris in apartamente ale propriilor părinți (deci bunicii copiilor), unii dintre ei si-au cumparat chiar ei inca un apartament la Paris (dar pt asta cred ca s-au bagat iar la rate).
Ei nu au venit ca noi, fara nimic, au avut parinti si bunici aici…Plus ca incep de tineri si isi cumpara ceva, apoi vand pt ceva mai mare, apoi poate mai fac mutarea asta si la 50 ani majoritatea sunt proprietari de case, fara rate.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Dupa ce consolidez pensia privata/ dividendele, probabil vom urmari sfatul contabilei sa cumparam o garsoniera mica, la tzara/margine de oras. Vom contribui cu avans si o vom inchiria pt a se plati singura pana in momentul stop joc. Si altii in jur au facut asta (unul din colegi una, aia din tinereturi, in mijlocul orasului, el e mare cinefil, si ce vrea sa faca e as mearga la filme) – acum a inchiriat pt cativa ani o locuinta mare, pt ca are 3 fete: la facultate, la liceu si la scoala primara, va sta asa cativa ani pana fata de facultate se muta )
A, si asta: cam toti au (din familie) o casa de vacanta la mare sau apartament la schi.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Elena, colegii mei sunt majoritatea imigranti(noi le spunem francezi la prima generatie). Un apartament intr o suburbie fiind extrem de scump nu ramam cu fm bani. Avem foarte putini francezi get beget desi lucram intr un domeniu bun. Dar da, acestia o duc mult mai bine decat restul :)))
Marius recently posted…Revelion în trei, la munte
A, asa se explica. Dar cum ziceam: eu nu ma compar cu ei, ca nu putem face noi ce au făcut ei in cateva generatii. Plus ca noi avem altele ,gen apartament in Romania. Si mi se pare o bogatie pt copiii nostri sa aiba 2 limbi, doua culturi diferite.
Ne povestea uneori fiul cand erau invitati la cate un coleg care avea imobil pe 3 etaje, cu vedere la Tour Eiffel, din care doar parterul ar fi ajuns ca locuința unui muritor de rand 🙂 In general copiii astia erau muncitori si deloc cu nasul pe sus.
Si a profitat si fiul de casele lor de vacanțe de la munte:)
Prietenii nostri de care ziceam nu-s la nivelul asta, dar au si ei multe. Ei sunt francezi. Dar si romanilor pe care ii stiu le merge f bine, cam toti lucreaza pe cont propriu.
2000 euro e pensie mare, foarte multi francezi ar spune ca au salariu mare dacă ar avea atata. Nu spun ce pensie ridicola imi iese din calcule daca imi fac o simulare, ca m-ar apuca plansul. Dar oi vedea atunci, nu ma preocupa chiar deloc proiectatul in viitor si sunt convinsa ca lucrurile se aranjeaza cum trebuie. Oricum, avem solutia extrema sa vindem casa de aici si sa ne intoarcem. Pana atunci sa traim bine, zic 🙂
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Mai e ceva: in Franta, chiar dacă practici activitati ilegale ( trafic de droguri, prostitutie), in teorie ar trebui sa declari veniturile. Deci si daca vinzi prajituri, ar trebui sa declari sumele.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
La mine nu se pune problema de extra-venit pentru ca nu am un loc de munca, dar banuiesc ca as face tot ce fac acum, as transforma pasiunea pentru scris in bani. Si banii mi se pare mie ca niciodata nu sunt de ajuns, asa ca nu cred ca se pune problema cand. Conteaza doar sa stii sa iti pui si anumite limite, sa nu ajungi sa muncesti 14 ore pe zi, ca atunci nu vad cand mai ai timp sa te bucuri de castigurile tale.
Cristina recently posted…Trucuri de machiaj pentru buze mai mari
eu ma uit in jur, la cei care ii consider ‘aranjati’ financiar, adica ipoteci si datorii inchise, fond de universitate la copii adunat, la 40 ani, si toti au lucrat/lucreaza ca Bogdan: 10-12 ore pe zi, plus 1-2 ore timp de studiu si certificari, plus studiul personal pt educatie financiara (care ia timp). Diferenta e ca ei au ales astea tineri, si nu fac constant, asa ca Aurelia. De aia cred ca eu tre sa vin cu ecva mai ‘inteligent’ hahaha, daca am cu ce.
Conteaza f mult cu cine te inconjori. Mie in continuare mi se pare ca micile ciubucuri nu te duc nicaieri, iti mananca timp pe bani putini. La mine a fost asa cu traducerile, am cunostinte care au ales sa-si suplimenteze venitul facand traduceri. 20 de ani mai tarziu, sunt fix tot acolo, tragand de salariu si nedormind ocazional nopti ca sa faca o traducere. Eu am facut chestia asta de cateva ori si mi-am dat seama ca nu ajung nicaieri si ca nu asta vreau si mi-am refacut planul. In continuare, nu mi-a disparut abilitatea asta de a face traduceri, primesc mereu cereri, dar se plateste atat de putin fata de cat castig eu acum ca prefer sa nu…
Comparatiile trebuie luate cu un strop de sare, cum zicea si Elena, noi nu avem bunici care sa fi lasat apartamente prin Paris, am luat-o de la zero…
la cazul mentionat de tine problema e ca au ramas blocati in asta, au facut un mod de viata, desi nu se descurca cu banii. Admir ca se zbat, dar e nevoie de curaj de a recunaoste ca e nevoie sa incerce si altceva.
Altfel eu nu discut cu cei ce le lasa bunicii mostenire. Nu am, nu o sa am, mi se pare mai potrivit sa discut/apropii de cei ce au reusit prin forte proprii. Si chiar sunt multi!
Sa stii ca multi sunt multumiti asa (nu toata lumea vrea vacanta la Polul Nord :))) , si daca e ok pt ei, e suficient
Fiecare cu motivatiile lui. Eu iarna la soare, tu vrei la polul nord. Cand vreti sa mergeti, la vara?
La iarna, ca pt vara am rezervat deja in Lanzarote. Eu vreau sa vad aurora boreala si sa merg cu talpici din aia de zapada in expeditie, copilul vrea in satul lui Mos Craciun, iar consortul vrea sa scape teafar din toate ideile mele :))
Pai majoritatea au moșteniri de-astea. Ideea e ca nu vreau sa ii ajung, nu vad rostul sa trag ca sa realizez ce au facut ei in cateva generatii. Copiii nostri vor avea mai mult, ca ei nu incep de la zero, mie imi ajunge.
Imi spunea cineva apropiat ca lucreaza de dimineata pana seara, ca vrea sa faca bani. Face multi bani muncind, dar care e rostul de a avea bani? Nu ca sa muncesti mai putin?
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
Fix asa e cu traducerile. Si eu mi-am pierdut ceva nopti cand eram mai tanara cu asta, ulterior am realizat ca banii incasati chiar nu compenseaza pentru tot efortul si mai ales timpul depus si am renuntat.
Am făcut și eu traduceri vreo 7 ani de zile. De 2 ani am tras linie și am închis șandramaua. Pe moment mă bucuram de extra venit, dar, la final de an când plăteam impozitul..pfiu mamă ce jecmănire. Mai ales când au introdus si taxe CAS retroactive (de când mi-am deschis PFA-ul), în condițiile în care mereu am avut și alt loc de muncă prin care deja plăteam CAS. Momentan prefer să am un job ok plătit din care să pot face economii, să investesc în pensie privată, etc. Cum nu am nicio pasiune pe care să o transform în hobby și eventual ceva productiv (ok, blogul a fost o perioadă o sursă de venit), prefer ca în timpul liber să mă relaxez. Dar, mi se par de lăudat oamenii care fac ceva extra fără a li se părea o povară.
Bookish recently posted…Jurnal de octombrie
Din ce vazui eu una so far in Belgia (la cetatenii belgieni, nu expati), multi primesc apartamente si case din familie, multi la 18-20 de ani au bani pt facultate adunati de parinti si bunici de cand erau mici si tot asa. Sunt invatati de mici sa faca economii si sa puna bani deoparte, deci la ei nu prea exista sa ramana realmente fara bani.
Da? Mi se pare ciudat ce zici tu de Belgia. Socrul meu lucrează de vreo 6 ani acolo, are câțiva prieteni belgieni. Când le-a povestit că i-a dat fiului (soțului meu) vreo 10 mii euro ca avans la apartament, toți întrebau când o să-i dea banii înapoi, că doar nu i i-a dat așa pe degeaba. Eu am rămas cu impresia că numai la noi se mai poartă să-ți ajuți copiii, în vest nu prea. Ba, mai mult, belgienii la pensie nici gând să aibă grijă de nepoți, ei își văd de viața lor, călătoresc, etc. Și cam așa prin toată Europa.
Bookish recently posted…Jurnal de octombrie
In nl le lasa mostenire cand mor, cat traiesc nu, adica nu pupa 10k fara sa-i dea inapoi, dar se ajuta la nevoie, cunosc un caz cand la 50 de ani ii cumpara parintii locuinta, pt ca divort urat si ramane in drum si nu toti copiii sunt mutati de acasa, dar au pus-o sa faca plan cu ce are de gand sa faca, nu ii fac cadou casa :))
Sunt cazuri si cazuri, fiecare familie e unica. Pe colegii mei i-au ajutat parintii intr-un fel ciudat: cand s-a angajat, la 20-21 ani, parintii i-au cerut bani de chirie. Simbolic, 250 euro. Cand si-a cumparat prima locuinta mama lui i-a dat toti banii stransi inapoi, plus dobanda. In paralel colegul economisise si el sa “plece” de acasa nu in chirie ci in locuinta lui. Mai sunt si credite pt tineri, ce l-a avantajat. In alt caz, unchi/bunici/ nasi iau cadou simbolic copilului (de 5 euro, ceva des intalnit), si pus 10-20-30 euro intr-un cont de economii pe numele copilului. Pana la 18 ani se aduna, bani pe care unii ii folosesc la facultate, sau pleaca in turul lumii, dar majoritatea ii tin ca avans la casa. Mai citii in presa caz f. interesant: cand ultimul copil a plecat de acasa, mama a vandut casa (mare, cateva camere) si cumparat un aprt. f. mic. Diferenta de bani a impartit-o cu copiii. Tot din presa/site norarial, mai citii alt caz si mai interesant: la o anumita varsta (cred ca era 80 de ani! 😀 ) bunica si-a vandut aprt. si cumparat loc in casa de batrani. Diferenta de bani a impartit la nepoti, , sa ii ajute la ipoteca/locuinta – notarii fac actele ca o forma de donatie.
Altfel, am coleg ce mi-a zis ca lucreaza de la 14 ani, si sambata am vazut (iar) la piata, copil de 13 ani jumate, lucra in hala de carne (fiul patronilor). Deci na.
O statistica bancara indicau faptul ca 80% din tineri aici economisesc pt o cheltuiala mare – concediu, masina, casa (este o expresie ca belgienii au caramida in sange, 72% belges sunt proprietari, in conditiile in care sunt f. multi imigranti ). F. interesant e articolul asta – https://www.crelan.be/fr/particuliers/article/combien-le-belge-epargne-t-il
(edit: nu mai sunt sigura de cifre, si nici nu imi vine sa intreb pe coleg daca ia salariu de la de la 21 ani sau de la 20, daca la 23 sau 25 ani si-a luat aprt. etc. dar sigur la 30 si un pic, acum nici 2 ani, a vandut aprt. aproape achitat si luat casa pe pamant)
Si in Franta e cam la fel, isi ajuta in general copiii. Si pleaca in vacante bunicii, dar vad si de nepoti. Insa nu vad in felul de un fel de slugi ale copiilor sau substitut de parinti pt nepoti, ci ajutor. De multe ori sunt impresionata cand merg la mare si plaja e plina de bunici cu nepoti.
Si toti bunicii proprietari de case de vacanta sau de case la Paris isi lasa copiii sa vina in vacante sau nepotii sa locuiasca la studii. Deci poate nu dau efectiv bani, dar sa iti duci nepotii in vacante mi se pare mai mult decat bani.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
inca o obs. Lumi, facultatile in Belgia sunt f. ieftine, o taxa undeva de 1500 euro pe an, iar cei cu venit mic pot recupera banii astia din taxa anuala; sunt camine, nu suficiente, dar multi studenti inchiriaza mai multi o casa/aprt. si impart cheltuielile, sunt si student job (cu taxare mica si nr de ore mic, fix pt studenti), sunt si posibilitati de a colabora cu universitatea ca tutori/ajutor de laboranti (platit la minim pe economie dar suficient pt a ajuta studentii in situatie dificila), asa ca oricine poate face studii, cu sau fara ajutorul familiei.
Ba mai mult, pt cei care la sf liceului nu stiu ce sa faca, se pot inscrie la un curs si in paralel primesc somaj – nu grozav dar suficient sa nu lase pe drumuri.
(Discutie cu colegii care au facut studii).
Te superi pe mine daca ma vait? In ce ma priveste am observat un lucru interesant. Cu cat imi cresc veniturile cu atat imi cresc si cheltuielile astfel incat decalajul intre venituri si cheltuieli ramane constant… Citind pe blogul tau imi dau seama ca cheltuiesc chiar putin… nu am fost in vacante, nu am cablu, nu avem celulare, doar un telefon fix, avem doar o masina, gatesc totul de la zero, nu imi cumpar haine decat cand n-am incotro, farduri nici atat ca-s alergica la ele, vara mancam din gradina… etc. Cum renunt la ceva cum imi apare altceva care e mai costisitor. Imi vine s-o las balta dar ma incapatanez sa cred ca voi ajunge intr-o zi la un liman… Mi-am facut chiar si un plan, insa la o luna dupa, luna in care a functionat si am fost foarte fericita, a aparut o cheltuiala neprevazuta – 200 dolari pe luna (fiecare luna de atunci inainte) o asigurare medicala obligatorie de care n-avem nevoie, n-am folosit-o, sper sa nici n-o folosim vreodata dar care mi-a inghitit exact cei 200 de dolari pe care planificasem sa-i folosesc pentru a plati mai mult dintr-o linie de credit. Asa ca tot planul meu s-a dus…
ma bucur ca vorbesti despre bani pe blogul tau, mai citesc ce scrii si prind curaj vazand ca se poate. 🙂
mihaela recently posted…Inainte de a fi mai bine trebuie sa fie mai rau
bugetul se contureaza in timp, si se schimba, ce e o perioada, se poate schimba in alta. Eu tin intr-un excel, notez si notez, am nu stiu cate schimbari, am ajuns la al sheet no.8 😀 😀 si asta pt ca de cateva luni nu l-am mai scris (dar e respectat 😀 ). Cu cheltuieli suntem asemanatoare – nu am masina dar vacante, nu am telefon fix dar telefon mobil cu cel mai mic abonament.
Altfel, si cheltuielile neprevazute au nevoie de bugetare – eu tin un fond de urgenta (daca se strica masina de rufe, boiler, dinti etc – noroc ca in 5 ani ni sa stricat doar o chestie) – dupa ce acoper ce e de reparat, recuperez incet fondul de urgentza.
Asigurare medicala obligatorie tu nu ai avut inainte? E ceva nou aparut?
O recomandare: ia facturile si analizeaza si compara cu alternativa de pe piatza. Adica daca poti sa schimbi furnizorii de energie, asigurare casa/masina/asigurare medicala/rata la banca/conturile bancare/telefon/costurile scolare etc. in 2-3 ore de analiza, contactat si schimbat se pot face reduceri simtitoare, 5-10 dolari la fiecare x fiecare – bani ce sunt salvati luna de luna, pe termen lung. Speaking from experience 😉
Inainte platea compania asigurarea in totalitate. Schimbat compania pe un salar mai mare dar dupa impozite si asigurarea medicala obligatorie salarul net a devenit aproape identic cu cel dinainte (cam cu 60 pe luna in plus) desi e vorba de o suma cu 5 cifre in plus pe an…. Iar cand a intrat si pensia privata a devenit chiar mai mic, si nu cu putin 🙁 dar avand in vedere ca si compania pune acelasi procent in contul de pensii am zis ca merita.
Facturile sunt chiar analizate si ras-analizate – cea mai mica asigurare la casa-masina, la internet, la telefon etc.
De vreo 2 luni am gasit o sursa de extra venit, am un contract pana la mijlocul lui aprilie, se simte o diferenta dar… sa zic ca nu cu mult mai mare decat a inghitit pensia privata? (e drept ca ar fi trebuit, (cred eu) sa ne scada impozitul din moment ce platim o suma pentru pensie. Dar asta se va regla abia cand vom face declaratia de impozit, adica anul viitor prin iunie.
mihaela recently posted…Inainte de a fi mai bine trebuie sa fie mai rau
Si eu intru la pragul maxim de impozitare si la fel, diferentele nu sunt colosale – aici pragul maxim este taxat cu 65% (de ex. sot a primit o marire de salariu lunara de 300brut – ii ramane in plus net sub 100).
Asa ca la mine nu e cazul sa mai cresc venit ci sa tin cheltuielile asa, cumintzi. Pensie si la noi e maximizata, e nevoie sa compensam carentele din urma si contributia f. mica in anii romanesti.
Asta cu pragul maxim la impozitarea cred ca poate induce lumea ce citește in eroare. Ca procentul de care spui banuiesc ca e ca aici si se aplica doar tranșei de venit ce depășește o anumita suma. Aici ii spune taux marginal 🙂 In rest esti taxat cu procente incepand de la 0 pe o bucata de venit, crescand putin pt urmatoarea.. si tot așa, doar ultima transa e taxata la procentul marginal. Nu stiu daca in Romania se aplica sistemul asta
Oricum, imi zicea cineva ce mari impozite sint in Belgia. Desi ma intreb de ce tot felul de vedete se muta acolo sa scape de impozitele frantuzesti.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
cand gasesti o explicatie, sa zici.
https://fr.wikipedia.org/wiki/Bar%C3%A8mes_de_l%27imp%C3%B4t_sur_le_revenu_en_France
https://europa.eu/youreurope/citizens/work/taxes/income-taxes-abroad/belgium/index_fr.htm
Eu am realizat că nu e ok sa dau copiii in colectivitate mai devreme de 3 ani, iar baietelul ii implineste in mai si, in timpul asta am incercat sa economisesc pe cat posibil, daca tot n-am putut castiga, dar si sa ma dezvolt ca piata muncii vezi si tu cum e. Mi-am asumat multe riscuri, stiu cum dupa o varsta te lovesti de discriminarea pe criteriu tocmai de varsta, lipsa experienta etc. insa m-am apucat de un roman, iar cartea de povesti terminata anul trecut e trimisa deja la Edituri. Asteptarea ma omoara uneori, dar macar in ecuatia asta copiii sunt castigati ca nu-mi vin acasa cu toate bolile pamantului. Autodiciplina e ceva la care lucrez zilnic 🙂
Florina recently posted…Mănuși roz-pudrat din lână pentru fetițe
nu e regula cu imbolnavit – ai grija cum iti setezi mintea, ca lucrurile se intampla cum vrei. Fiica mea de la 1,5 ani, am pe degetele de la o mana de notat, cu tot cu bronsitele astmatiforme (cadou de la mine, alergiile fiind cauza) si cu tot cu varicela. De dinainte de 3 ani nu a mai avut nicio boala – e drept, ea s-a simtit intodeauna bine intre copii, si a cam durut-o fix in pix de reguli si facea ce voia ea 😀
Da, asa e, uneori sunt mai prapastioasa, dar nu cad in extreme. Pur si simplu, privind in urma, ne e ok asa, imi place ca-n ianuarie nu a fost la gradi fetita si pe langa faptul ca amandoi au fost sanatosi, au si interactionat super frumos, sunt niste frati care au crescut impreuna, unul langa altul, si e bine asa, au lumea lor cu glumele pe care doar ei le stiu si eu ii admir de la distanta 🙂
Florina recently posted…Mănuși roz-pudrat din lână pentru fetițe
Mie un homeopat mi-a zis ca e normal ca din timp in timp sa faci o boala prin care sa se elimina toxinele: mai o raceala, mai o gastro ceva.
Elena recently posted…Decoratiuni cu praf de creta pe geamuri si alte decoruri de Craciun
nu am niciuna din astea. Am toxine? :))
Eu nu sunt de parere ca in viata trebuie sa ai un plan B, la fel si cu veniturile. O singura sursa e suficienta, muncesti sa te specializezi, urci in ierarhie, creste salariul etc. Restul iti distrag atentia si iti consuma energia. La jobul principal nu o sa mai performezi ca esti obosit si singur iti creezi premizele pentru o concediere.
Sigur, nu vorbesc de activitati extra legate de jobul principal care te ajuta sa te dezvolti sau joburile din perioada facultatii.