Lucratul de acasa e foarte incarcat pentru mine si nu pot sa separ cel 2 lumi, fara cele 30min in metrou ce imi permiteau mintal sa ma rup de job, sa le las alaturi de cana spalata langa monitoarele inchise, nuuu, acum problemele de la munca le-am adus pe canapea si se taraie dupa mine prin casa ca un miriapod cu mii de brate ce vor sa ma insface. Sensibilitatea mea a crescut din motive de concedieri, si pt ca volumul de munca e mai mare (cu doar juma de echipa cum sa fie alfel?…) , cu presiunea in cap ca sunt cea mai veche si ca eu urmez (ceilalti mai vechi colegi au fost matrashitzi misheleshte) asa ca serile mai caut cursuri/ma uit la cate un job description sa vaz cum e piatza. Proasta. Si nici cei cativa sefi ce imi dau mail/whatsapp cu cerinte pe acelasi timp/om sa le fac ca evident fiecare vede bucata lui cea mai cea, si evident ca nu inchid nici laptop, nici email nici nimic peste noapte….am coleg ce imi scrie, saracul, la 11 noaptea, si il inteleg ca are 4 copii din care 2 de gradinita.
Am nevoie de aceasta separare. Am nevoie de seri pt hobby sau alergat sau lenevit pe scaun pe balcon cu picioarele intre flori.. Am nevoie de weekenduri si vacante pt rupturi de ritm si limpezire de creier.
Voluntariatul mi-a adus deseori ruptura asta mentala din bucla de soarec in care ma invart. Aseara am fost sa ajut la curatenie si cele 3 ore departe de calculator, departe de emailurile pe care le citesc si seara, 3 ore intr-o lume diferita emotional si mai dramatica decat orice am putut eu trai mi-au adus aminte ca avem nevoie de pauze, de weekenduri lungi in alte parti, de vacante plecate pe alte meleaguri. Mintea umana are nevoie de rupturi si relaxare pt a nu ajunge in burnout. Are nevoie de limite clare.
Daca mie toate astea sa le duc mi-s grele, d-apoi la copii. Copiii simt la fel, sunt si ei oameni, niste omuleti; daca nu cumva si ei simt mai agravat toate astea cu scoala de acasa. Noi am lasat copila in ritmul ei, dat de lucru doar o ora pe zi, cand a vrut ea si nu in weekenduri. Am vazut ca daca o las in ritmul ei si nu ii repet de 10 ori pe zi ca sa faca aia/ailalta si cum sa faca, pe la 9 30 -10:00 are initiativa sa si le faca pe toate, acolo e maximul ei de concentrare si entuziasm, si lucra si 8 pagini din carte!, ba la biroul din camera ei ba langa pt ca asta e fain la scoala de acasa: nu castreaza energetic copiii kinetici ci ii lasa libertatea de a combina miscarea ce potentzeaza creierul. In general asta era volumul ce il lucra ea la scoala intr-o zi -ea l-a concentrat intr-o ora – acea o ora cand simtea ea cand se poate. Ce am mai insistat e sa citeasca, nu cu program dar ce a vrut ea, in ideea ca la 12 ani e important de prins o disciplina si nu perfectionare. Si a citit, cateva carti.
Asa ca nu inteleg si nu sunt de acord cu parintii ce dau teme in plus si stau cu orele langa copii sa ii invete cum stiu ei, chiar daca multi nu au nici studii pedagogice si mai ales nu au studii la zi, cu evolutia scolara si nivelul de varsta aferent. Confortul emotional e mai important decat viteza de stapanire a calculelor. Si zau, nu faceti asta mai ales in vacante!! vacantele au rolul lor de linistire emotionala dar si neuronala, de sedimentare a informatiei anterioare si sa se cearna doar ce e important dar si de recuperare si regenerala neuronala pentru ca sistemul neuronal are nevoie de regenerare, altfel face pauze fix in perioada de scoala (chiar, nu vi s-a parut ca in anumite perioade nu intra nimic in cap? ei bine, pauza voita nu a fost la timp si nici suficient). Scriu astea pt ca vazui un parinte fost cadru didactic nemultumit de cum s-a predat la scoala zicand ” lasa ca face cu copiii ei scoala acasa in vacanta”. Mi-a fost mila de copila ei, ca duce frustrarile unui parinte ce nu poate accepta ca nu a lucrat cu copila in timpul anului cand au avut nevoie, ca a ales scoala nepotrivita copilei, ba critica la adresa celuilalt parinte (cadru didactic) in fata copiiilor este povara, submineaza importanta cadrului didactic, ba mai mult parintele in toti anii de universitate nu a inteles lucrurile de baza ale caruselului de concentrare ale creierului, si mai grav care repeta greselile totalitariste ale parintilor proprii ca de, cu bota au facut om din el.
Nu dati nicio tema la copil. Vara. In vacanta. Nimic legat de scoala.
Vacanta e moment de educatie, de alfel de educatie, de descoperire, de experimentare. Scoala face instruire si limitare mentala, nu aduceti instruirea acasa…
Vacanta e de dus la ferme sa vina copilul in contact cu miros de grajd si calcat in gunoi, de simtit fan si vazut cu batatura plina de animale .
Vacanta asta vom merge la piata, sa cumparam de la tarani, de la maini batatorite si frunte arsa de soare.
Vacanta e pentru invatat valoarea banilor, pt gatit si invatat nutritie, batut cu lingura de lemn in oale de metal si decorat prajituri sau farfuria de salata.
Vacanta e despre citit si plictisit si visat si pictat.
Vacanta e moment de experimentat bacterii. Toata paranoia in jur e exagerata fix de neintelegere ca 1% din bacterii sunt nebune dar multe altele bune- am inceput sa facem mici experimente pt a explica unui copil ca sunt bacterii bune si nebune, si cum se cresc.
Vacantele sunt pt vizitat. Din calatorit invatam cel mai mult. Din iesit din zona calduta si confortul caminului interactionam din belsug cu oameni, situatii, natura. Chiar de nu mergem in Tenerife, avem si alte orase/ dealuri /paduri/ parcuri/ strazi /garle si copaci de scotocit ca sigur au ce sa ne arate. No, acu sa va zic ca intr-o seara, pe stradutele cu casele cu geamuri mari fara perdele, vazui locatarul in interior gol pusca mancand un iaurt cu frigiderul deschis – nasol pt el cu frigul de la frigider iesind.
Vacantele sunt pentru miscare. Sanatatea fizica si mentala e strans legata de miscare, de aceea in casele mici si aglomerate uman sunt permanent conflicte si boli – avem nevoie de un spatiu minim (nu de palate, dar cativa metri distanta de altii si un loc al nostru sa ne tinem cutia de amintiri si secrete), avem nevoie de oxigen pt creier si celule, avem nevoie de vit D.
Vacanta cu zile intregi fara ceva cu electricitate sau ecrane sau creioane ce obosesc ochii.
Vacanta e moment de a invata despre libertate si faptul ca putem gandi. Ca ce ni se intampla e din cumulul alegerilor anterioare.
Vacanta e moment de cercetare si documentare pt cele ce ne pasioneaza.
Vacanta incepe cu ‘how to reason and argue’. Sunt tabere de dezbateri si in romania dar totul e suspendat anul asta, asa ca ne ramane acasa.
Vacanta e cu bicarbonat si otet. Pt ca de ele o sa ne lovim multi multi ani, zilnic. Avem kg din fiecare si sunt f. ieftine.
Vacanta asta vom picta haine. Avem stampile. Mai caut cerneluri/tus ecologic.
Vacanta e cu glume. Si glume proaste. Din pacate eu incasez cele mai multe glume din famelie, gena glumelor s-a activat la altii 🙂 si nu a mai ajuns la mine.
Vom scrie vara asta: lista de bagaje de pentru vacanta, lista de mers la piata si meniul, vom tine ca si anii trecuti un jurnal de vacanta pe caiet, unde fiecare din familie va scrie o fila, un jurnal al vacantei si al recunostintei.
Vom citi vacanta asta carti de aventuri si de experiente.
Am nevoie de o vacanta. Una sa fug de griji, responsabilitati, de sedinte, de proiecte ratate, de decizii, de analize. Sau probabil am nevoie de un aer conditionat acasa sa apuc sa dorm mai bine si sa vad viata mai bine a 2a zi.
(30gr azi afara si deja ma topesc si creierul se lichefiaza, o gramada de greseli gramaticale facui dar nu mai corectez. )
Subscriu din tot sufletul la ceea ce spui despre vacanta si am doua exemple absolut elocvente:fie-mea si nepotul meu.
Pe fie-mea n-am batut-o niciodata la cap. I-am spus doar o data, in clasa I : “serviciul tau este scoala. Asa cum noi muncim ca sa-ti cumpar ceva, asa si tu trebuie sa muncesti la scoala. Invata, ca alte pile nu ai sa ajungi sa ai un job care-ti place”. Este studenta acum, da licenta, si-n fiecare an de facultate a luat bursa. N-a fost studenta de 10, nici n-am vrut asta, am vrut sa-si traiasca studentia cu chefurile, plecarile aiurea, greselile si toate lucrurile ei frumoase.
Nepotul meu – l-a pisalogit cumnata-mea de l-a innebunit. L-a carat la toate olimpiadele posibile. Daca ar fi putut, l-ar fi dus la faza nationala si la doua materii, noroc ca n-a putut. Ii plac si informatica si matematica. E la inceput de clasa a 12a acum. Oboseste repede, nu se poate concentra prea mult, e sictirit pana peste cap de ore si de teme. Nu mai are rabdare sa faca nimic.
Credeti-ma pe cuvant si nu innebuniti copiii. Doar gasiti-le motivul care sa-i faca sa vrea sa invete.
Atipica recently posted…Pe plajă în Mamaia Nord
stiu ca in romania nu se diagnosticheaza, dar si copiii fac burnout. E boala, e nevoie de pauza mentala, nu toti suntem genii sa stam 12 ore /7 zile pe sapt / pt 20 de ani concentrati mental. Vai de copilul ala.
Si daca nu are 10 pe linie, ce? Si daca nu s-a dus fata ta la nicio olimpiada, ce? crezi ca m-or ajutat vreodata olimpiadele alea?
E o prostie asta cu 10 pe line…ambitii marunte ale parintilor care n-au prea multa scoala si vor ca odrasla sa rupa norii…A fost si fie-mea la olimpiada, dar la una singur : engleza. Asta-i place 🙂 A avut note de mers la faza nationala, dar a zis ca nu vrea…si-am lasat-o in pace.
In Romania n-a ridicat nimeni statui pentru copiii olimpici… de ce sa-i omori cu zile? A…ca-s unii genii si asta le place sa faca…jos palaria! Dar sa chinui un copil care vrea sa mai iasa din cand in cand in parc ….e aberant!!
Atipica recently posted…Pe plajă în Mamaia Nord
Subscriu! Fiecare lucru are rostul lui: si cazatura, si insuccesul, si stagnarea. Nu e ok sa ne innebunim copiii sau sa punem presiune prea mare pe noi! Traiti viata cu bucurie si recunostinta. Toate trec!
Mi-a plăcut aia cu miriapodul… tare exprimarea ta 🙂 Cu copiii nu există reguli aplcabile tuturor, există doar dorința părintelui care trebuie să fie mereu foarte mare de a-și cunoaște puiul și a ști să-l ajute unde are nevoie.
Florina recently posted…„Suflet românesc” – Dan Puric
Da, notele cerute de părinți sunt ca să-și împlinească ambitiile proprii , ca in general ei n-au fost in stare sa ia note bune.
Apoi cu mailuri si lucrat pana seara: n-am eu multa experienta de viata profesionala. Dar concluzia trasă de mine si confirmată și de altii: rezultatul lucratului f mult e doar ca ti se da de lucru si mai mult. Atât.
Elena recently posted…O « buruiana » prețioasă: Fumaria officinalis (fumarița)
Legat de pauze. Fiica cea mica ia lecții de pian. Dupa o vacanta de leneveala, fără nici un exercitiu, ii zice profesoara ca e mult mai bine decat inainte. Ne-a explicat profesoara ce zici si tu: ca pauzele ajuta sa faci peogrese. S-a intamplat si dupa exersat zi de zi sa zica profesoara ca nu e mai bine decat inainte.
Elena recently posted…O « buruiana » prețioasă: Fumaria officinalis (fumarița)
Doar un singur like pot da la comentariul tau dar merita mai multe, unu pentru profesoara de pian. E mai pregatita in psihologie si neurologie decat multe cadre didactice, decat multi parinti.
Of, scrisesem mult si nu stiu cum am pierdut comentariul. Era o tipa faina , plină de viata, copiii ei (3 sau 4 aveau aproape varsta mea), se oprise mult din meserie ca sa ii crească. Punea cica note dupa fiecare lecție, niciodata mai mici de 18/20, dar au fost si 21/20 :)). Era suplinitoarea pe termen lung a profesoarei, 2 ani au fost. Am avut șansa ca a cerut părinților sa asiste la ore. Dădea sfaturi de sănătate, de viata, știa multe de la copiii ei( unul tin minte ca era medic, altul istoric). M-ai facut sa imi amintesc cu atâta drag de Anne Marie, ca am verificat dacă mai am nr ei de telefon si poate imi fac curaj sa o sun…
Prin februarie imi amintesc intotdeauna de ea cand aud păsărelele ciripind, ca ea m-a facut sa remarc ca in februarie deja stim ca vine primavara, ca păsărelele deja canta a primavara.
Elena recently posted…O « buruiana » prețioasă: Fumaria officinalis (fumarița)
Ce imi place ca putem acum sa dam like-uri 🙂
Elena recently posted…O « buruiana » prețioasă: Fumaria officinalis (fumarița)
mi-am instalat un plugin. Aveam de ales intre deget/inimioara/fatza vesela. Asta facui dupa ce m-a mancat sa fac update la WordPress, acesta a crapat, ca sa rezolv m-am bagat in javascript sa modific ceva si a fost si mai rau, m-am culcat zen si dimineatza am facut rollback la fisierul modificat de mine, facut update la wordpress iar, si apoi vazand ca merge, am mai pus si 2 plugin-uri.
daca vrei sa ai butonul de like la articole precum au toate blogurile de pe wordpress, activeaza jetpack, apoi du-te la setari si acolo jos, foarte jos ai mai multe linkuri, cu termene, bla bla si unul pe care scrie Debug (sau depanare daca ai wp in romana) Da click pe ala si apoi tot jos de tot ai acceseaza lista completa a extensiilor. Click din nou si-o sa vezi un pogon de lista 😀 si de-acolo poti sa activezi aprecieri si aprecieri la comentarii
Atipica recently posted…Vacanțele copilăriei
Eu am tot felul de șmecherii…din întâmplare. Sau mai bine zis prevăzute din start. Ca nu tin minte sa fi umblat la setări, nici macar pentru like-uri.
Elena recently posted…O « buruiana » prețioasă: Fumaria officinalis (fumarița)
tu ai blogul pe wordpress….are setarile astea by default 😀 Cand pui un domeniu trebuie sa stai sa le cauti 🙂
Atipica recently posted…Vacanțele copilăriei
Cu asta m-ai dat gata, ca nu stiu ce rollback (bănuiesc că sa revii la versiunea inițială?) si nici plug-in. Pe vremuri ma contactase cineva pt publicitate si cred ca pt a ma măguli zicea ca se vede ca am seo bun. Din pacate nu le am nici cu seo-ul, stiu doar ca e ceva legat de trafic, mai mult nu.
Elena recently posted…O « buruiana » prețioasă: Fumaria officinalis (fumarița)
Cand zic de un SEO bun – cand titlul si articolul sunt in armonie, ai tag-uri relevante, ai pus cu bold texturi relevante prin pagina, un numar de linkuri dar nu mare, ca descrierea blogului e potrivita etc etc.
Apreciam ziua saptamanala de WFH inainte de pandemie dar acum abia astept sa ma intorc la birou. E ciudat fara interactiunea de la birou, in casa este aglomerat, aerul conditionat nu-l folosesc cum as vrea fiindca incerc sa feresc bebelusul, galagie si intreruperi constante, foarte greu sa faci trecerea munca/viata cum o faceam inainte pe metrou.
Nu s-a pus problema de dusponibilizari dar firma a avut rezultat negativ pe q1 si daca nu isi revine pe q2 probabil va diminua bugetul de training, travel, mariri si bonus(asta daca nu le suspenda un an).
Cea mare nu este inca la scoala, nu am incercat sa o fortam cu citit/adunat, in schimb duce lipsa interactiunii sociale din gradinita. Foarte incert ce o sa fie din toamna.
Sper concediile sa ne mai creasca moralul 🙂
Marius recently posted…Jocuri cu bebe: cartonașe pentru bebeluși “Bebe descoperă”
Când veneam de la job, după 8 ore de efort mintal (soft), după o oră prin transportul în comun, săreau copiii pe mine. Au recunoscut acum câțiva ani că acum au înțeles de ce le ceream 5 minute ca să-mi revin. 🙁 Hai că poți.
vax-albina recently posted…25 iunie. MJ forever
5 minute sa imi revin, da? :*
(sa stii ca acum 20 ani nu aveam problema asta, aveam si 2 joburi). Am imbatranit, de pe la 35 ani incolo simt nevoia de spatiu mintal.
si cine aude ca lucrezi de acasa te invidiaza de mama-focului, de parca ai fi castigat la loto. Munca acasa poate fi chiar mai grea decat cea la birou, mai ales ca e mai greu in cazul asta sa iti separi munca de viata personala. Cu totii avem nevoie de vacanta, chiar si noi, astia `lenesi`, de muncim acasa!
te rog, eu mai semnez ca “o femeie lenesa” 😀 – sa cauti alta expresie pt tine, asta e luat.
o femeie recently posted…Cafeaua deca este cu adevarat fara cafeina?