nimic nu poate suplini lipsa de miscare

Primavara, bine ai venit.  Asta e poate cea mai asteptata primavara din viata mea si a venit ca o pretentioasa ce isi face de cap an de an dar alintaturile astea si-au gasit un moment prost pt pamanteni in 2021.
Iarna prelungita si cu multe zile inorate, monotonia trezitului pe intuneric si lucrat pan’ se lasa seara peste mahala, lipsa concediului de iarna ce alte dati le petrecui pe vreo plaja insorita, fara city break-urile de toamna si de ziua mea si fitzele mele asociate etc au facut sa numar din februarie zi de zi cu cate minute se lumineaza mai devreme, cu cate minute asfinteste mai tarziu soarele si toate astea de dupa fereastra dormitorului unde lucrez 9-10 ore pe zi (nu, nu au angajat altii in echipa dupa concedierea din primavara anului trecut si asta mi-a daramat si mai mult concentrarea si performanta care nici asa nu erau grozave dar daca ma conediaza asta e, sa stiti ca va iubesc).
Abia pe la sfarsitul lui martie am simtit ca in sfarsit iarna a zis la revedere. Chiar de am mai prins ninsori si viscol si in aprilie, nu mi-a mai pasat de ultimul strigat al iernii, doar ne-am amuzat de cat de slabita e si doar a reusit sa amuteasca pt cateva zile cantecul pasarelelor si sa scuture putin cei cativa pomisori infloriti.
Mi-am semanat din februarie plantute pt balcoane, le-am udat temeinic si nu prea ca pe unele le-am omorat repede, am mai trecut pe la piata pe la nea Tito = florarul meu preferat si luat cate un ghiveci de petunii si lacramioare sa imi inverzesc ochii, am mai adus culese din natura niste ceapa salbateca si seminte de glicina sa onorez cum stiu eu pe Doamna Primavara si sa ii multumesc ca a oprit pe aici, ba chiar am mancat pe balcon la un 15 grade tremurand in tricou dar na, ce efort nu face o femeie pentru o lingura de vitamina D?
Si am reinceput sa alerg. De 14 ani nu am mai alergat mai mult de 3 km, ei bine, mi-au iesit 5 km si tzintesc la dublu, un 10km asa ca acum 14 ani cand scoteam un 10 km usurel din 2 ture de IOR + dus/intors alergat de acasa pana acolo. Desi ma antrenez de la Craciun, abia cand temperatura a ajuns la 7 grade am avut cohones sa ies afara sa alerg.
De ce de la Craciun? pai de la prajituri, of course, m-am trezit ca in vacanta intre Craciun si anul nou cantarul a schimbat prefixul. I-am schimbat bateria, i-am schimbat locul in casa, am dat jos bluza de trening dar cantarul arata la fel si am inteles ca nu e el de vina si nici nu e vreun defect din fabrica ci e obisnuinta de a gati si manca mult si bine si gustos si grasos si evident prajiturile copilei ce merita incurajata la asa talent si daruire. Ok, acum daruim prajituri si la vecine, sa sufere si ele.
Cum am inceput? greu. 15 minute de bicicleta/ jamping jack /sarit coarda marunt in casa. In primele 15minute ma apucau toate alea de la crampe, sete, pipi, idei de genul “ce mi-a trebuit”, “ce murdar e geamul” , “nu am dus gunoiul” si dureri de fund de la bicicleta, parca dureri de cap si parca ametzesc si alte cele superficiale ce bag sama ca unele nici nu erau reale. Am alternat, am schimbat, am deschis si netflix-ul si cautat un film captivant sa ma uit si uite asa am ajuns sa fac 15 min zilnic, 5 zile pe saptamana, uneori de 2-3 ori pe zi.
15 minute de miscare e mai mult decat nimic. Pt cine are dificultati cu mobilizat, repetat de 2-3-4 ori pe zi si uite asa devine o ora de miscare pe zi, deja e mult mai mult decat nimic, da??
Abia la sfarsitul lui februarie am simtit ca e rutina si ca nu ma mai doare fundul de la bicicleta. Aia de zic ca obisnuinta apare dupa 21 de zile nu se prea pricep la femei. Ianuarie a fost un tras de mine zi de zi sa fac macar 15 minute, din februarie am reusit de a iesi din zona de confort si sa maresc cele 15 min de exercitii zilnice la 30min, apoi la 40, apoi multimita unui serial SF am trecut de o ora zi de zi (2 episoade pe seara, da? ), apoi am crescut viteza si dificultatea, sa alternez ritmul, sa fac si exercitiile de coloana si genunchi.
Asta dupa ce in ultimii 10 ani de vizitat medic de familie, medic radiolog, medic balneo-fizioterapie, medic de medicina sportiva, cativa kinetoterapeuti, un cumul de exercitii pe care abia dupa ani am inteles ca sa imi fie bine (si nu doar oleaca mai bine) si sa scap de durere am nevoie de exercitii zilnic 5 zile pe saptamana.
De slabit nu am slabit pt ca mananc bine si zdravan si mai ales dupa alergat, dar dorm tun (si cand ma gandesc ca acum 10 ani am luat si pastile de dormit), nu ma mai dor toate cele, si ma trezesc plina de energie si entuziasm.
Ce m-a ajutat?
Ca incerc si sa alternez genul de exercitii. Iesitul iarna la alergat nu e de mine, sub 7 gr sufar (plamanii). Am incercat din ce se poate face in casa, de departe mi se par cele mai eficiente saritul corzii si jamping jack, instalat aplicatii de streching si facut zilnic, mers pe jos de cate ori am avut nevoie ( la posta de pus un plic, la spital la voluntariat, la piatza, la prietena sa ii duc o cutie in fata blocului, o plimbare lunga cu sotul etc), eventual  pus ceva film usurel/videoclip in fatza sa captiveze mintea si gandurile alea ce imi apar asa repede.Sa incerc mai multe forme de sport. Am si aplicatii de streching ce le execut cu regularitate, incercat si bicicleta de apartament, si sa alerg, si sa sar coarda, si sa sar jumping jumps ( de departe cele mai solicitante exercitii cardio ! in nici un minut simt cum se ridica pulsul).
Sa merg la toaleta inainte, sa aduc o cana cu apa.
Sa ma imbrac subtire si sa fie camera racoroasa (17-18 gr) – ma motiveaza mai bine.
Sa ma apropii de persoane pe acelasi drum. Impreuna ajungem mai departe. Sa las cei care au esuat sau care nici nu au incercat, dar sa vad persoanele care din nimic, cu eforturi au reusit.
Sa iau pas cu pas si sa nu sar trepte si grabesc prea mult. Sunt o femeie adevarata, vreau totul si acum, dupa 2 luni de miscare zilnica in casa si plimbari de sub o ora, am iesit la o plimbare lunga (luat autobuz pana in oraselul vecin si venit pe jos 25 km, iarna, la – cateva grade, fara vreun un loc unde as ma asez si sa ma odihnesc, ei bine am reusit un mers de 5 ore dar urmatoarele zile febra musculara puternica).
Mi-am gasit un traseu miculutz in jurul casei scurt si pe placul meu si sa il repet iar si iar si de cateva ori in bucla. Poate pt unii pare anost dar pt mine a devenit rutina si zona de confort mai ales atunci cand nu am chef. Si mai ales ca daca vine o ploaie / astept vreun colet / inca nu s-a trezit copilul si tre sa vin repede acasa pt / daca vine pipi&caca etc etc – stiti voi scuzele astea.
Ma salut cu ceilalti alergatori /iesitori cu cainii /cu copiii in carut. Da, nu sunt singura la 7 dimineata pe tarla, sunt si altii si schimbul de priviri si zambete si saluturi aduc acea caldura si stare ca sunt intr-un loc bun.
Merg cu vecine /prietene. Am evitat toata carantina sa ne vizitam cu prietenii – din motive de sanatate si preventie.  Nici nu sunt fan petrecut cu orele la telefon, in continuare sunt doar cateva minute lunar (psihoterapia pe whatsapp nu se pune aici, da? 😀 ) . Dar nu am oprit prieteniile si inghetat totul pt ca nu avem o terasa sa bem cafelutza  asa ca ne-am dat inalnire in vreun parc, facut un tur de plimbare in forta, ce mai – social distance walking, inclusiv meet up financiare ( 1 la 1 ) le-am facut mergand – hrana pt creier si corp. Merg pe jos pana la vreo prietena sa ii duc ceva cumparaturi si sa o iau la o plimbare pe stradute. Ba mi-am facut noi partenere de mers – si vorbit. Cine zice ca nu se poate in lockdown – se poate, dar altfel si diferit si ciudat dar beneficiile nu sunt mai putin neglijabile.
Si in zilele cand ma doare capul /nu am energie / sunt fara vlaga am iesit. 1-2 km e mai bine decat nimic si m-am simtit mult mai bine dupa.
Evolutia implica schimbarea 100% a gandirii. Nu ne putem vindeca daca pastram gandirea pesimista care ne-a dus la lancezirea si boala.

Ce nu m-a ajutat: sa urmaresc cei care sunt natural gifted gen marathonisti, sportivii de performanta sau aproape de performanta. Nu ma  ajuta pe mine. Am coleg de munca ce zburda la o viteza dublu cat mine si rezistenta de 3 ori cat mine – o gazela. Am dat unfollow si lui Tiberiu Useriu, si lui Andrei Rosu, si lui Hajnal. As da si marathonistul din patul meul afara dar nu stiu unde o sa dorm 🙂 ,  ei eclipseasa si ma simt descurajata, ei nici nu stiu sa incurajeze pe cineva care duce eforturi in a se ridica din pat pt 2 km si fac pasul dublu cat mine si pe cand lor le e placere in a alerga 15 km la 5 dimineata inainte de mic dejun iar mie mi-e greu sa deschid ochii …
Evit pe negativisti si lenesi si toti cei care cauta scuze inainte de a vedea solutii, ca ma trag in jos. Prioritatea mea e sanatatea proprie, a lor e alta, nu suntem in aceeasi directie. Nu ma ajuta ca nici eu nu sunt nativ motivata iar energia corpului este strans impactata de modul in care gandim iar lucrurile negative sunt contagioase. Evit persoanele neglijente. Ma simt mult mai bine cand ma vad cu vecina ce face 6-7 km in fiecare dimineata si o vad stralucind de energie si entuziasm (desi e fara job de un an…) si cand vad ce corp fain are, de parca nu a nascut 2 copii si nici stat in spital cu bebe prematur cateva luni cu emotii si hormoni si stari depresive grele.
Las deoparte si pe cei care se complac in starea lor de ani, ani si ani, care se lamenteaza ca nu stiu/nu pot – e realmente lene si daca la curatenie /mancare / bani in casa putem lasa pe altii sa faca, in locul nostru nimeni nu se poate culca la ora corespunzatoare si nici sa faca miscare pt noi.
Alt lucru ce nu m-a ajutat  e ca am abandonat prea repede exercitii f. intense – de ex jumping jumps ( de departe cele mai solicitante exercitii cardio ! in secunde pulsul e in cer) – acum le fac si de 5-10 ori pe zi doar cate 30 -40  secunde – ies asa cu 3-5 minute zilnic la un loc si e mai bine decat nimic. Stiu ca presiunea educationala romaneasca (in familie sau de la scoala) e sa facem totul perfect de 10 sau altfel suntem vai si nuli, dar uite ca si feliile astea adunate impreuna sunt mai mult decat nimic si sunt grozave la un loc.

Ce continui sa fac si recomand cu tot sufletul e sa ies la plimbari – cel mai subapreciat exercitiu si la indemana fiacaruia si gratis. Chiar, nu pricep de ce e asa de subapreciat si peste tot promovam inot /mers la sala / alergat /exercitii complexe etc cand mersul este suficient de solid sila indemana pt a creste rezistenta si forta la ORICE varsta. Mai mult, urcusul la deal este aproape la fel de efectiv ca si alergatul sau saritul corzii. Costa nimic si are aproape zero efecte secundare si restrictii, mersul inseamna sanatate dar da mai bine sa arate unii muschii de la tras de fiare sau punga de medicamente pt a completa lipsa de somn saucarentele alimentare. Si poate fi facut aproape oriunde – incaltaminte sport, nici nu e nevoie de incaltaminte scumpa ci doar cu talpa suficient de groasa pt a estompa din socurile mersului pe asfalt, un loc sigur in apropiere, si iesit din casa pentru mers. Sanatatea ramane sanatate, inainte de a vana un nou tv, o noua masina sau un iubit sau job mai bun si followers mai multi pe instagram, sanatatea e cheia iar simplitatea este locul de unde sa incep. Mersul duce nu doar la ars calorii (care, by the way, nu din miscare slabim ci din igiena alimentatiei) dar scade nivelul de cortisol (hormon asociat cu stresul) , creste capacitatea pulmonara (am teste de teste de capacitate respiratorie ce arata 10% mai bine in nici 3 luni) , creste capacitatea cardiovasculara, influenteaza circulatia periferica si imbunatateste  senzatia de membre reci, construieste oase si articulatii mai puternice, reduce colesterolul, reduce diabetul si tensiunile articulare etc – ce mai, mersul e o miscare fundamentala, si putem incepe cu putin (si 15 min e grozav) si creste (15min pare putin dar repetati de 3 ori pe zi, 7 zile pe saptamana si uite asa am ajuns la 2 ore de maiscare minim saptamanal).

Mental benefits. Multi uita ca starea naturala a omului din ultimile sute de mii de ani contine f. mult mers -si asta e argumentul pt care starile emotionale de baza (calm, furie, satietate si foame, frica si liniste, agitatie, energie si lipsa de energie, starea aia de lehamite si fara vlaga etc) sunt strans legate de mers. Mai nou unele studii arata ca si creativitatea creste influentata de mers si ca 12 minute schimba modul de gandire.
Asa ca dimineata devreme (e aerul cel mai curat) ies pt o plimbare, fix inainte de a se trezi copil si sot si munca. Sanatatea inainte de facebook, da?
Mersul e cea mai cunoscuta forma de activitate si isi merita toata aprecierea pt simplitate si eficiente. Fara echipamente speciale sau locatie magica, din o rutina zilnica poate fi transformat in dezvoltare musculara si crestere capacitate cardiovasculara si respiratorie (special acum, pt toti cei care sunt cu frica de covid si efecte secundare dar nu numai, pt cei ca mine cu alergii si astm si capacitate respiratorie redusa) miscarea are rol de prevenire in orice virus respirator si a scadea orice complicatie a acestora.
Daca aveti indoieli despre eficacitate, inspirati-va si din studii – 5 km zilnic de mers in plus duce la reducerea grasimii abdominale ce altfel o consumam in de cateva ori mai repede decat cei cu dieta stricta si fara mers.
La un alt nivel poate fi impins usor mersul si sa trecem la mers rapid, de ex.  urcatul unui deal si mersul ritmat si rapid sunt aproape la fel de eficiente cat alergatul. Adaugat zilnic 60min de mers rapid si cateva serii de exercitii simple cardio ( 5 minute fiecare serie, nu excesiv – jumping jacks, sarit coarda, etc) vor tonifica musculatura si arde din grasimi si incorporatul exercitiilor in ora de mers rapid (fac pauza in cate un parc /o banca si imi fac exercitiile ) si astfel dintr-un mers banal devine un program de tonifiere musculara si pachet de sanatate gratuita si preventie la indemana.

E nevoie de iesit din zona de confort si incercat ceva diferit pt rezultate diferite. Totul pleaca din creier, e nevoie sa vrem, sa facem un pic mai bine azi, un pic altfel maine, energia aduce energie si un 1% in plus in fiecare zi e mai bine. Se poate si gratis si impreuna si fara sa trecem pe la farmacie.

 

Leurda, alimentul primaverii

Prin plimbarile pe alocuri (anul asta mi-am impus o ora de miscare zilnic, 5 zile pe sapt. dar despre asta alt articol ce sta in draft) am descoperit zone noi de copaci si padure de unde nu am venit cu mana goala la casa asta ca asa m-or invatat in copilarie ca e politicos: asa ca am adus leurda. Sotul si copila au zis sa ies pe balcon cu mirosul asta dar ei nu m-or apreciat nici cand am venit cu urzici, cu rotunjoasa sau ceapa salbateca, si le-am zis ca de fapt ei 2  sunt salbatecii si nu admira un gest delicat de dama bine.
Fiind culeasa cu eforturi fizice, putem zice ca abia leurda asta e aliment cu calorii negative.
Ce facui cu ele? pai le-am cules in o punga, evident. Si cautat cateva retete frantuzesti. Si mai trec pro-in boschetii aia pe acolo! Sezonul leurdei e pana in mai, chiar daca infloreste am gasit informatia din cartile mele frantuzesti ca aroma scade dupa inflorire si devine mai fina, si asa sper sa nu mai ma bombane sotul cand mananc ditamai bratul in salata :).

Cateva idei de gatit din cartile mele franceze frunzarite sunt:

  1. Pus in salate ca orice alta frunza. De obicei culeg doar frunzele fragede si mici, doar spalate bine si tocate. Pe vremuri imi puneam si usturoi in salate deci pt mine gustul e ceva delicios si savuros, pt altii …nu.
  2. pesto de leurda. In blender pun leurda bine spalata si scursa cu ulei de masline, seminte de pin (dar merge si faina de migdale si e mai ieftin), sare dupa gust, si evident blender. Toate sunt sunt parte in parte aproximativ egale (nu cantarii , am pus la ochi). Nu am gasit inlocuitor la parmezan dar pentru cei cu alergii usoare aduc aminte ca parmezanul are foarte putina lactoza.
  3. adaugate in mancarurile vegetariene la sfarsitul gatitului,  cum facem cu ca spanacul. Dhal-ul vegetarian e la mine acasa la moda, cu leurda, evident.
  4. tocat marunt in guacamole (cu 2 avocazi, 3 rosii, niste frunze de ceapa verde si ultima data cu frunze de ceapa salbatica ca si din asta am gasit pe campuri, lamaie si frunze de coriandru)
  5. unt aromat. eu facui ghee. Am tocat in robot o mana de frunze de leurda si adaugat 100gr de ghee si niste sare. Se mananca pe paine proastat facuta (chifle calde sau turte) si vai, tot ce slabii s-a corectat asa.
  6. sos de paste. De data asta pastele mele au fost dovlecei taiati fasii, raw vegan sau cum s-o zice ca nu am curajul sa imi intreb prietenii vegani ca se trezeste din ei personalitea dubla de  martori a lui Iehova. Sosul de paste a fost gatit termic asa ca nu or sa ma adopte cu forta niciun vegan din jur: ceapa tocata, leurda tocata, o lingura de unt (francezii astia…) -merge si ulei, o lingura de apa, capac sa se inabuse 2-3 minute, 100ml vin si 100ml smantana si lasat putin la foc mic acum inca 2-3 minute sa se imbie gusturile si sa scada fara capac, apoi adaug sarea. In maxim 10min sosul e gata, abia apuc sa pregatesc pastele din dovlecei.
  7.  supa crema de leurda. 2 cepe (am pus un praz, ca e ieftin si verde si de sezon si mai plin de minerale ca ceapa), 2 cartofi, un brat de frunze de leurda, pus pe foc cu putina apa primele, leurda pe traseu ca o spalam bine si scrugeam, 15minn cartofii sunt fierti (ii tai felii subtiri) si adaug sare si bag blenderul vertical din ala ieftin luat de la piatza dar care merge mai bine decat multi sofsticatul scumpul Kenwood din casa.  Francezii inabusa ceapa intai in unt dar eu evit sa gatesc termic grasimile pt imunitate (se pare ca imunitatea e impactata de intestine si prajelile sunt un mare nu).   Data viitoare o sa decorez cu o floare de leurda, pana acum am adaugat un fir de ulei de masline din ala bun si nici nu am stiut anii trecuti ca floarea de leurda se mananca.
  8. piuré de brocolli, urda, si leurda. Brocoli e fiert cateva minute, vreo 7-8 min sa intre furculitza. Urda (francezii au ricotta, eu mai de la tara asa…..dar sa nu ne pierdem in detalii), leurda tocata fin si putin parmezan presarat. Brocoli bagat in blender cu urda. La cantitati retetele franceze sunt clare dar eu gatii dupa reteta prima data si dupa ureche dupa aia asa ca am pus parti egale de urda si brocoli si nici nu am mai facut ca in reteta sa scot bucatelele de brocoli in apa cu gheatza sa aiba culoare faina. Leurda dupa gust, am pus 2 maini bune. Merge tinut in frigider pentru cateva zile in borcan cu capac, si consumat pe paste sau dip pentru legume.

Profit sa aduc aminte cateva reguli de bun simt cand culegem leurda:
– miroase a usturoi. Zdravan. Daca aveti indoieli nu o culegeti, eu mananc doar ce stiu sigur (am facut 3 ateliere in natura, am carti, ma gandesc sa ma inscriu la un curs francez  de naturopate si tot nu culeg ce nu sunt 100% sigura) – daca aveti indoieli cu leurda luati pe unu ca sotul din dotare ce uraste mirosul de usturoi si va recunoaste asa planta imediat.
-culegeti atent frunzele din locurile ferite de mersul omului, acolo sunt cele mai curate. Atat de curate pe cat pot fi in natura.
-rup cate 2-3 frunze de la fiecare planta, mai ales acolo unde sunt plante ingramadite, asa ramane loc sa se dezvolte si  isi faca ciclul de viata. In general culegatorii de plante salbatice respecta natura si o apreciaza si ii respecta ciclul firesc si nu interfereaza puternic dezvoltarea.
-sa nu congelati ca miroase a usturoi. Mai precis zis pute. Tocmai citii de la o romanca faina ca si-a pus mai multe pachetele in congelator anul trecut. A trebuit sa spele congelatorul de vreo 2 ori sa scoata mirosul.

Educatia financiara la liceeni

Sunt putini adultii ce au primit un exemplu financiar de acasa (bun/prost, orice exemplu e util atat timp cat il intelegem si invatam ceva din el) asa ca pentru mine viata si nevoile au fost cele mai bune lectii dar vreau creste un copil mai sanatos financiar decat am fost eu si pentru asta am mai avut nevoie si de ceva articole de citit. Si daca la un copil de gradi + scoala primara e suficienta expunerea la situatii practice gen mergem la piata / menu planning / shopping list /lista de facturi de platit si calcule cu tot ce presupun astea etc- toate astea sunt lectii minunate si de calcule pt scoala da?  , ei bine, de la o varsta incolo treaba se complica, ochii dati peste cap la parerile mamei sterg orice efort si bunavointa asa ca e nevoie de scos argumente logice si mai ales de uitat in gradina altora si cauta ce e bun pentru noi.

CATI BANI DE BUZUNAR PENTRU UN LICEAN? 
Aici depinde de venitul familiei. Initial nu am stiut ce suma e ok, am intrebat CAT in stanga si drepta si asta a fost gresit, pt ca trebuia sa ii intreb “pentru ce dati banii de buzunar?? ” . Acum dau copilei o suma saptamanala, incrementata cu 1 la fiecare aniversare. Ce a functionat si ce nu a functionat la noi cu suma asta?. Pe unele site-uri am gasit ca la 12 ani o suma de 10-40 pe luna e suficient, la 16 ani suma se dubleaza, dar stiu copii ce la 10 ani primesc si 500 ….
Pai primul succes e responsabilizarea, adica copilul invata sa isi  ceara banii cu regularitate si sa verifice ca i-a primit corect. Da, am facut si ‘greseala’ sa nu ii dau toti banii – repede a vazut 🙂 . Din pacate inca uita sa isi ceara banii saptamanal si asta e iar o lectie de viata ce tre sa o invete pentru ca e important ca un adult sa isi verifice ca primeste salariul la timp si lunar.
Copiii incep sa priceapa valoarea banilor de pe la 6 ani si unii de atunci primesc money pocket (2 euro la olandezi…? ) si sa ii cheltuiasca pe ce vor ei. La copiii de liceu e diferit: suma e mai mare si e foarte important sa stie deja sa ii imparta si pentru economii pe termen lung, sa lase ceva pt distractie, ceva pt cumparat pt sufletul lor, deci divizarea banilor in cele cateva directii se invata de acum.

WHY? 
Teoretic mama se ocupa de platit casa, masa, hainele, scoala, tabere, orele de pian. Pe viitor vom incepe si meditatiile. Daca eu platesc totul totul…cum mai invata copilul ce valoare au banii? de la un profesor cu salariu rupt in..? sau de la colegul fitzos cu adidasi Nike de 150 €?  Iar din vorbe, zau, poate copilul mai aude ce zice mama pe la 6 ani, dar dupa 12-13  ani ii cam doare in pix  asa ca exercitiul este mama invataturii. Deci dau bani de buzunar ca sa ii cheltuie, bine/prost e  treaba copilului ca doar asa isi invata lectiile. Asta e scopul banilor de buzunar: sa invete educatie financiara pe 2 lei: economisit, sa faca buget, cat e valoarea unui produs, cate saptamani sa economiseasca pt un telefon nou si sa aiba grija de ala vechi etc. Diferenta intre VREAU si AM NEVOIE acum se invata. Da, unii sunt mai cheltuitori decat altii, cum altii sunt mai intreprinzatori si indrazneti. Unii is gasesc repede un ritm de economisit fie pentru un motiv fie apare repede obisnuinta. Organizatul banilor e ca mersul pe bicicleta: cadem mai des la inceput si deseori doare,  dar stabilitatea apare din exercitiu.
E foarte important sa stie copiii ce pot sa isi ia din banii astia si ce nu. De ex. i-am zis ca daca vrea poate cumpara mancare de la scoala, si a si cumparat de cateva ori. Doar ca totul acolo e scump, asa ca dintr-o data si-a dat seama ca pachetul de la mama e…gratuit si pregatit de mama. Lesson learn – daca ii repetam regula ca mancarea de acasa e mai ieftina decat cea cumparata puteam sa i-o repet eu si de 400 de ori si nu ii pasa de ce zice mama asa ca experienta e cea mai buna lectie. Cartile i le cumpar eu, hainele vitale i le cumpar eu, dar hainele mofturi si le ia din banii ei (da, si-a luat niste blugi rupti de arata de parca a tras cainii de ei cale de 3 strazi).

Extra bani din cand in cand?
NU. O greseala pe care o gasii mentionata prin mai multe articole americane e sa dam, in plus, din cand in cand, copilului, ca uite, a terminat banii de buzunar si mai vrea 3 fuste. Nu. E momentul sa il invatam ca se poate lua mai ieftin, ca se poate returna un obiect cu eticheta, ca se poate si altfel. Daca e musai atunci de imprumutat copilul cu suma de bani (unii propuneau contra treburi casnice, altii spuneau ca parintele sa ceara si dobanda pt banii imprumutati! , oricare din idei e buna)  si pus copilul sa plateasca in rate, sau cofinantare si toate astea ca mod exceptional. De ex noi platim juma din tabara copilului, copilul cealalta jumatate, desi partea ei ii punem contul ei de economii, ssst, sper sa nu citeasca blogul :D.
Tot din articolele pe americani era mentionat ca femeile care in copilarie nu au primit educatie si nici automonie financiara au sanse mai mari sa ajunga casnice si dependente de sot,  sau excesiv cheltuitoare. Asa ca autonomia financiara se construieste cel mai usor fie treptat.
CASH sau CARD?
Pana acum doar cash pentru ca impactul vizual si tactil e mai mare, dar ma gandesc ca de la 18 ani, card, dar mai vedem cum evolueaza tehnologia 🙂
BANI pentru… ?
Initial am dat bani pe care sa ii cheltuie cum vrea ea: inghetata sau o guma de nu stiu care, un Macdonalts  etc – distractii marunte. Ma gandesc ca pe viitorul apropiat sa dau si bani de haine la schimbarea de sezon, deocamdata tot ce am stiut a face e sa dau carduri cadou la Decathlon din care sa isi ia ce pantaloni si adidasi ce avea nevoie – nu m-am bagat peste decizie (dar ce m-o mancat limba sa comentez ca sunt adidasii prea albi sau pantalonii prea largi…) – singura o sa invete ca aia albi tre spati des si sa se plictiseasca de adidasii albi impecabil. Promit sa nu ii zic nimic!
La blugi dupa niste drame existentiale ca nu isi gaseste blugii mult visati (cu banii ei, evident, ca in dulap mai avea blugi), i-am scos din dulap blugii mei si asa a descoperit singura ca poate sa ramana si cu banii in buzunar si cu glugi cool la scoala.
De ce consider ca e ok ca unui licean sa ii dam bani de buzunar si sa nu intrebam pentru ce? Pt ca multi, de rusine, nu indraznesc sa ceara. Am mai auzit in jurul nostru parinti plangandu-se ca le fura unul din copii bani din portofel si fenomenul era si pe cand eram eu la liceu auzeam curent acest scenariu printre colegi/vecini. E dreptul la intimitate sa ia, fara sa dea explicatii, o inghetata la o fata sau de un bilet la film in timpul fugii de la ore, sau de tigari.  Pentru multi tineri bugetul ala mic si banii de buzunar le da incredere si autonomie pe termen lung, dar si intelegere ca unele lucruri sunt extrem de scumpe si nu merita sa cheltuim pe ele.

Gatitul compulsiv la un an de carantina

Fara restaurante, baruri, cluburi, terase, sali de concerte si alte locuri ale pierzaniei unde obisnuiam sa imi duc serile inainte de COVID (auto ironia e considerata constructiva 🙂  ) , am ajuns ca multi altii sa am mult mai mult timp prin casa. Si pe langa bucatarie/ frigider si cratite.
AM inceput lockdown ul cu extra mancat. Apoi am realizat ce fac si am inceput sa tin dieta. In timpul asta am gatit, am inceput sa profit de extra timpul avut si sa incerc sa gatesc tot ce voiam de mult timp si nu gaseam timpul si rabdarea, sa incerc retete indiene ce le credeam prea complicate si prea consumatoare de timp si care de fapt nu sunt si acum ne-au cucerit, sa invat sa folosesc varii condimente si sa fac mai multe incercari, sa fac mai multe variante de dressinguri si sa mancam asa mai multe salate, sa framant iar de paine impreuna cu copila si cel mai tare e ca acum are autonomie si copila face singura chifle ( sarutmana Jamila) etc.

Gatitul acopera o nevoie primara: mancarea. Dar e si o forma de fericire prin oferirea de arome si gusturi cu care ne bucuram. Mai mult, o mancare gatita in casa e mai ieftina (cati nu au pierdut veniturile in zilele astea…) si mai ales mai sanatoasa: o salata si un gratar se fac repede si cu putin studiu acopera suficient de bine nevoile corpului.  Pentru multi framantatul aluatului a devenit o relaxare – kineticii ma inteleg. Am framantat si varza (traiasca robotul la tocat) si facut cateva borcane de muraturi – probiotice la indemana pe care altii dau bani multi.   Mai mult, painea de casa m-a adus in confirmarea prieteniilor pentru ca impreuna cu prietenele ne-am impartit drumurile si eu m-am dus la tara dupa faina iar prietena mea mi-a luat o cantitate mai mare de drojdie, si zau ca nici nu am planuit inainte ci pur si simplu la magazinul de la ferma mi-a venit ea in minte ca e mama de baieti in crestere si o sun pe ea sa intreb daca vrea faina si ea imi raspunde cu ” gand la gand, mai femeie, ti-am luat drojdie si tie ca m-am gandit ca nu umbli prin supermarket” – o conexiune telepatica in care asi fi crezut, o prietena pentru care in ultimile luni nu avusei timp sa ne vedem si schimbaseram doar cateva cuvinte pe email saptamanal.  Din exces de gatit am oferit si la vecina din perete prajituri (medic la spital, ea nu isi poate aduce obiectul muncii pe canapea).
Pasiunea gatitului a devenit pentru mine un fel de ingrijire personala si ingrijire a celorlalti. Acu’ sa nu credeti ca am gatit 3 feluri pe zi, zilnic feluri complicate, nuuuuu, inca nu stiu sa fac sarmale si nici nu cred ca voi invata vreodata, am ramas la feluri ce iau 15-30minute si mancam 2 ori din aceeasi mancare, in continuare salatele sunt baza la noi, dar ce mi-a adus gatitul in carantina e sa ies din zona de confort, sa incerc, sa gresesc, sa incerc iar si sa perseverez pana mi-a iesit pe gustul meu si chicken tikka-massalla, si currt vegetarian, am incercat si descoperit cateva  noi dressinguri la salate, am incercat pana gasit locul quinoa in ritmul meu repezit de bucatareala, am incercat si noi retete de prajituri, am gasit si timp pt acea visata salata beuf din copilarie ( pe care desi o toc la robot dar tot ia timp pt ca fiecare ingredient are nevoile ei), am reintrodus o varietate de ierburi si frunze si alimente verzi si crude, am incercat sa fac o branza cu o reteta cu ceva ferment (un esec, dar mai caut si alti fermenti, nu abandonez) etc.
Gatitul e tot o forma de creativitate: ceva util, ceva necesar, ceva sanatos. Cine are rabdare si la decorat are toata admiratia mea, aici inca am rateuri 🙂 dar voi persevera ca orice evolutie inseamna si esec, si rasetele celor din jur, inseamna efort, iesit din zona de confort, inseamna incercari dupa rateuri.
Gatitul in fata copiilor vine si ca o lectie de viata. Da, am scapat ouale pe jos. Mi s-a rostogolit din neglijenta ca eu sunt mereu repezita. Prima data fiica mea a ras, data urmatoare cand am scos oua mi-a dat un prosop sa le pun pe, alta data cand am scapat a venit ea si mi-a adus carpe si spunand: “mami, se intampla, cam des la tine”. O experienta de viata din care copiii invata si inteleg ca nimeni nu s-a nascut cu toate astea in cap si forte si ca e nevopie de efort si efort si luat esecul in brate si luat de la capat si iar efort.
Gatitul cu copiii inseamna si sa ii ajutam sa descopere gusturi si mirosuri, sa inteleaga ce le place si ce nu, sa participe la meniu si lista de ingrediente pe sapt viitoare.
Gatitul in familie e o lectie de matematica: deseori am profitat sa dictez reteta copilei si sa ii cer sa multiplicam x 3 sau 7 si  pt a exersa calculele mentale.  Am profitat sa exersam si ceva engleza citindu-i reteta sa scoata ea ingredientele de prin dulapuri, sau alta data punand copilul sa citeasca reteta in engleza mie pe motiv ca nu imi mai aduc aminte cum fac anume la pasul ala. Am profitat sa provoc copilul la cautat pe site-uri si comparat unde gasim mai ieftine ingredientele dorite, un pas de educatie financiara deloc neglijabil ce va ramane inradacinat in comportament pe restul vietii.

Pentru mine gatitul va continua si dupa lockdown si sper sa ne tina la fel de sanatosi fizic si emotional si pe viitor. Suntem intr-un loc bun, daca vrem sa ajungem mai bine e nevoie de efort si iesit din zona de confort.

Ce solutii au cei cu venituri la limita saraciei

Piata abunda de carti si sfaturi despre cum sa investim cei 50% din venit si cum sa cheltuim inteligent pe iphone sau bicicleta de aprt. sau ofertele de avion  sau de unde sa comandam online la reducere,  dar prea putine informatii pentru cei la limita saraciei. Si mai trist ca din aceasta lipsa de informatii si de solutii  situatia financiara nu li se va imbunatati.

O discutie in grup a scos la iveala cateva idei de bun simt pe care sper ca toti sa si le aduca aminte: daca la sfarsitul lunii nu ne ajung banii iar venitul e prea mic, nu e moment de facut alte datorii iar prioritatea ar trebui sa fie pt un fond de urgenta. Nici macar de luat un televizor /telefon in rate nu e momentul ! e tot o datorie – se paote fara televizor, se poate cu un telefon vechi (tocmai m-am intalnit cu o amica ce a trecut la telefonul vechi fara touchscreen pana cand lockdown se termina si va avea un nou job…).  Orice ar fi, cine are salariul mic nu are de facut decat sa isi dea permanent interesul sa caute alt job mai bine platit. Stiu ca suna sec in conditiile in care abia a gasit jobul actual dar interviurile si pregatitul pentru si studiul si aplicat cv -uri ramane principala solutie de a iesi din situatie.
Pana inveti si gasesti alt job  mai bun  vezi daca angajatorul iti poate oferi bonuri de masa / abonament mobil / abonament transport, o pensie privata. Stiu, par putine, o intrebare de bun simt de genul “buna ziua, exista optiunea aici sa am decontate transportul/bonuri de masa etc”  nu costa, si daca se poate sunt 100 lei pe luna si pt multi nici suma asta nu o pot economisi lunar.
Apoi la orice venit dar mai ales la cele mici e nevoie de buget. La cele mici e important de respectat strict !  . Desi nu o sa cumpar asa ceva eu imi permit sa schimb telefonul cu unul nou si de 500€ ca luna viitoare pot economisi 500€ din salariu dar cine are venit de 500€ nu are de unde plati o asemenea ‘distractie’ si prelungeste in situatia financiara proasta pentru inca multe alte luni.   Bugetul implica un procent din venit la fiecare sectiune a vietii: o parte pt housing, o parte pt mancare, o prte pt facturi,o parte pentru distractii, un mic % si pentru economii pentru ca fiecare particica din astea are rolul ei in viata si daca una creste va ajunge in detrimentul celorlalte.
De cautat un venit extra, de oferit servicii contra avantaje. Sunt dur in perioada covid, suna greu si fara covid. Exista tineri ce aleg sa locuiasca la cate un batran contra ajutor in gospodarie si la cumparaturi, inclusiv in alte tari, o gradina de legume sau ajutor in weekend la cineva la tara contra alimente, babysitting sau ingrijit un batran pe timp de noapte etc.
Share housing. Suna fancy in engleza dar toti in facultate am trecut prin camin in care locuiam 5 /4/2 persoane si cine statea acolo statea ca nu aveau bani de apartament penthouse si erau suficient de fericiti cu asta. Daca la 20 ani pare acceptabil, de ce sa nu fie firesc si pentru alte perioade financiare dificile?
Grupurile locale de donat sunt o solutie pt obiectele ce ne trebuie: am donat haine, farfurii din bucatarie, mancare.  Nu e nicio rusine de a cere ajutor. Nu e nicio rusine de a scrie pe un grup de genul asta ca sunt in situatie dificila si am nevoie de o geaca de iarna mai groasa marimea XS la copil.
De cautat persoane ce inspira. Zilele trecute (sau noptile) am nimerit pe un blog nemaipomenit: https://www.thethriftyissue.com.au/ o mama singura care a trecut o perioada din viata homeless. Un grup fain pe https://www.reddit.com/r/povertyfinance/ pe tema asta.  Mi s-a parut extraordinar de incurajator ca daca altii au putut, putem si noi, diferit dar putem.
Vezi toate avantajele locale. Nu aflam de ele decat prea tarziu, dar exista locuinte sociale, ajutor de incalzire, discutati cu angajatorul de deducerea din impozit pt persoanele in intretinere, la biserici se mai ofera servicii gratuite medicale, consiliere dar si mancare, etc. Luati tot posibilul in calcul, nu puneti mandria inainte – imi pare rau ca nu am stiut de acestea in facultate.
Meniu si lista de cumparaturi, fara comandat mancare online. Sunt multe retete ieftine si rapide si sanatoase iar solutia de a gati o data si manca de 2-3 ori functioneaza in orice limba ai vorbi, cat timp ai frigider foloseste-l inteligent pt a pastra o ciorba facuta de casa/ o paine facuta de casa etc: https://books.leannebrown.com/good-and-cheap.pdf sau https://www.hillbillyhousewife.com/40dollarmenu.htm
Pentru deplasari luati o bicicleta – sport si free transport. Costurile cu transportul nu tre’ sa depaseasca 10% din bugetul unei familii medii, iar pentru familiile cu venitul mic nu e loc de alte alternative.  La venituri mici masina e un mare no: chiar si de e masina gratis dar benzina/ asigurari/ cauciucuri/ service/ parcari/spalatorie etc costa.
Fara vicii: tigari/alcool/droguri recreative. Fara machiaje. Nu e momentul.
Schimba meseria, localitatea, tara. Asta inseamna efort colosal mental si disciplina, dar daca in satul meu nu gasesti de munca nu are loc sa raman acolo blocat si sa apelez la pensia mamei…
Prima prioritate la fiecare ban economisit /castigat in plus e sa inchidem datoriile. Toate. Vand venitul e mic si 10%  la cardul de credit e o povara ce prelungeste agonia.

Si nu in ultimul rand, voi, cei care aveti internet si electricitate si apa si va permiteti luxul de a citi asta, ganditi-va ca sunt alte femei in jur in situatie dificila. Un ajutor cu o farfurie de mancare, cu luat copilul de la scoala pana vine ea de la munca, intrebat daca vrea hainele ramase de la copilul propriu sau de la copiii vecinei ca vecina se muta din tara si are cateva cutii de haine si de mancare din dulap ce nu le ia cu ea etc, poate par gesturi marunte dar schimba perspectiva mentala si mai ales aduc linistea pentru cateva zile si curajul de a vedea optimist si alte solutii.

Meniul saptamanii 10-17 Ianuarie

Inspirata de Iulia de la Economisim.Info    scriu si eu meniul saptamanii, sperand sa inspir si asteptand sa ma inspirati.

Meniul nostru e unu de iarna, cu multe alimente de sezon. De data asta am facut cumparaturile de la zero pt ca de sarbatori nu am facut exces de mancare si am schimbat frigiderul de curand asa ca in weekend a fost sexy de gol ce e.
Factori cheie de decizie: pachete la copil la scoala, eu vreau sa slabesc (doooh),  nu mananc suficienta proteina si pestele e pe gustul meu si e ieftin de unde luam

Meniu:
-pastrav la 4 mese (gratar o data, manancam de 2 ori)
– supa de galusti (mancam de 2 ori)
– cartofi la cuptor si salate alaturi (de 2 ori)
– paste cu sos de kaizer si smantana
– salate la cina ( de cateva ori) – cu ierburi si ca proteina carnea din zama/ ou/ naut fiert/ branza/ciuperci
-daca nu avem chef de ceva, voi face mamaliga cu br si la, sau orez cu lapte. Works to my family.
-lapte si oua si fructe si vinete coapte, la mic dejun

Task-uri:
– mers la pastravarie
– mers la supermarket
-mers la ferma
-2 pulpe bio pt supa de galusti
– o varza mare, o salata verde, andive, 1.5kg de morcovi pt salate, 2 ardei, un dovlecel, le vom combina dupa gust.
– 2 kg de mandarine (s-au mancat), 3kile de mere, 3kg de pere, un snop de banane, cateva lamai
-4l lapte proaspat
– branzica capra
-kaizer
-carne de pasare tocata bio. Congelat. Pt viitor.
– oua
-ciuperci
-paine (si normala, si wrap)
-facut maioneza in avans. Fiert naut in avans.
-folosit din stocuri borcanul de vinete coapte, conserva de porumb, orez si malai
-folosit din radacina de telina mare cat capul meu din frigider (si la supa de galusti, si rasa in salate).
-extra stoc de la supermarket de spaghetti si sos tomate. Consumam constant, erau bio si pret rezonabil, vreo 2 luni suntem acoperiti.
-extra chestii luate si nu erau pe lista si de aia imi place la piatza ca nu avem parte de chipsuri, bere, ciocolata, si inca niste snacksuri care au cazut absolut intamplator in cos si facem toti din casa pe nevinovatii :). Pe care le-am consumat 😀 sa nu ne mai tenteze (ar mai fi ceva bere, nu are ajutor sotul la asa ceva). Nici de kaiser nu sunt mandra, tot mancare industrializata e, ca si painea wrap (dar mai fac sandwich cu branza si legume copilei la scoala).  La citit atent bonul de supermarket am vazut ca juma din bani  s-au dus pe astea si nu e in regula pt noi. Adica ok, e evident de ce s-a dus juma din banii de pe bon si pe ce,  stiu ca mancarea asa frumos impachetata in plastice costa pt ca e in spate e o intreaga industrie, dar nu e nici specific noua si nici sanatos noua, si nu ma mai mir ca de sambata nu reusesc sa calmez criza de alergii: de aia (si de la ceatza si smog-ul de sambata incoace).

 

Ia ziceti,  ce aveti bun in meniul de sapt asta si ce e ne-bun?

 

 

 

Ce plante de interior sunt recomandate?

Ca aerul in oras e poluat o stim. Ce neglijeaza multi e ca in apartamente e de de 2-5 ori mai poluat, o data de faptul ca noi consumam oxigen si producem CO2 iuri dar si de multitudinea de produse chimice de menaj, plasticele din casa inclusiv din haine, produsele din constructii, vopselurile mobilei folosite etc etc.
Am tot scris ca cel mai eficient e sa folosim mai putin poluanti: igiena casei o fac cu apa, fara parfumuri, fara obiecte de decorat care sa mentina praful, aerisit temeinic. Si totusi iarna nu ne iese la fel de bine aerisitul ca vara, asa ca m-am uitat ce plante sa iau de apartament, mie si prietenelor cadou:

Bambusul. O planta usor de intretinut, cu multe frunze si care cresc marir epede. Acum sunt o gramada de variante care nici nu au nevoie de pamant si se descurca in vaza cu apa dar eu recomand palmierul bambus. De udat se uda la cateva zile.
Ficus . Poate cea mai intalnita planta decorativa din casele romanesti, indura diferente de temperatura, daca e umbra si nu are soare direct, daca e udata mai rar, daca e jumulita de pisica sau copii, etc. Variantele sunt atat de diverse incat sigur veti gasi una sa va placa. Ca si palmierul de bambus creste mare si cu frunze multe va produce suficient oxigen.
Dracaena. O alta planta doar cu frunze, care nu are nevoie de descriere pentru ca o vedem des intalnita in casele romanesti.
Gerberele sunt mai pretentioase ca au nevoie si de soare, dar va rasplatesc din plin cu flori.  Se pare ca frunzele cu peri colecteaza multe din impuritatile din aerul casei.
Iedera. Asta se poate tine si pe balcon si creste deasa si mare si poate aduce o zona umbroasa in balcoanele deschise, dar si in interior. Se inmulteste usor din ramuri, si pentru cine nu vrea sa dea banii pe ea poate rupe niste ramuri de iedera din padure si sa o puna la inradacinat in apa, sau sa aduca cu tot cu radacini direct.
Aloe vera. Eu am primit-o cadou de la o vecina ce se muta. O ud rar, vecina a si scris pe ghiveci sa nu fac exces de zel, iar frunzele se pot folosi si in cosmetica/alimentatie.

Nu va fie frica de ele. Mitul sa nu tinem plante in dormitor ca ne mananca oxigenul noaptea si murim asfixiati a fost redus din 1900 din spitalele din Franta (problema era la flori, gen crini, cu miros puternic si cu mult polen si la alergici asta e agravant) – de fapt plantele cu frunze consuma f. putin oxigen noaptea pt ca activitatea lor este redusa la minim, mai mult CO2 produce colegu’ de pat. Profitati de plante si produceti si niste oxigen, avem nevoie.

Sigur mai sunt si alte plante. Nu uitati ca puteti sa le faceti cadou.  Voi de care stiti ca reduc poluarea si produc oxigen?

Bauturi calde pentru sezon rece

A venit frigul. 1 gr dimineata e deja rece asa ca am deschis incalzirea de cateva zile. Pentru a anima nasul si feng-shui-ul emotiilor, am reinceput sa consum bauturi calde.
Si ce se poate bea iarna, cald?
Mai intai am baut niste ceaiuri la pliculetz. Cum am renovat bucataria cu aruncat mobila cea veche, am trecut prin mana fiecare coltzisor si gasit varii pliculetze de ceai. Pe care le-am baut. Altele insa nu mai iau, ca sunt scumpe si poluante, putem bea ceva cald mai ieftin si mai sanatos, asa ca de ce nu???
Ce bauturi cunoasteti ieftine si aromate si sanatoase, calde?
Ceai de ghimbir. O bucatica mica de radacina fiarta, si peste 10-15 min adaug zeama de la o juma de lamaie si miere. Ghimbirul il cresc in ghiveci, creste greu…
Golden milk. Asta nu e asa de ieftin, dar e perfect inainte de culcare: lapte cu putin tumeric, scortisoara, f. putin ghimbir si piper, miere, unt de cacao.  Sunt zeci de versiuni de retete, incercati-le.
Sirop de fructe cu apa fierbinte. Siropul e primit, facut in casa, cu dragoste.
Apa fierbinte cu frunze proaspete de menta si putina lamaie. Menta am in ghiveci. Merge si cu lamaitza, busuioc.
Orice fructe fierte putin (o bucatica de mar, de para, de afine, coacaze, gutuie, catina,  etc) – un fel de zama de compot intins, de obicei fac din fructele neterminate, muscate de copil si uitate pe masa. Adaug si scortisoara la mere si pere sau coaja de citrice, am pus si nucsoara sau cuisoare, dupa ce am avut chef si prin casa.
Clasicele ceaiuri romanesti de plante uscate, cu frunze si flori culese ad labam: tei, musetel, coada soricelului (bleah), cimbru, trandafiri, lavanda, macese etc. Un mix de 5 plante (trandafir, oregano, rozmarin, tei, lamaitza), le-am luat in punga mare, de hartie, de la o piatza franceza, cu numele: Joie de vivre. Acu’ nu stiu cat emana prin scrisul meu frantuzeasca fericirea de a trai , dar puteti sa va imaginati.
Fructe uscate. O practica ce s-a pierdut in familia mea de 3 generatii, ultima data mere si prune uscate am vazut de la stramamaia, pe cand ea inca umbla in baston si eu numaram anii mei pe degete. Mai usca ea si catina, afine sau coacaze.
Nu beau cafea, nu beau ceai negru sau alte cele,  si nici nu am nevoie de ceva scump in a-mi aroma zilele de iarna.

Voi ce bauturi ati descoperit, ieftine si aromate si sanatoase, calde?

o sapt fara bucatarie – raw

Saptamana asta nu avem bucatarie. Pe vechea am aruncat-o, a venit si mesterul Denis si schimbat faiantza rapid si eficient si noua e comandata si inca nu ne-a fost livrata (intarzieri si la altii…). Ghinion – asa ca dupa 2 zile de mancat prostii, am decis ca mergem la piatza si facem un meniu rupt de realitatea noastra: raw.
Pe drum spre piatza mi-am adus aminte ca in bagajul de camping avem un gratar electric numai bun sa il scoatem la indemana, il vom pune pe balcon langa scaunele de camping asa ca raw-ul nostru e temporar.
Totusi, ce am scris pe lista de cumparaturi, sa ne ajunga o saptamana?
– lapte si unt. 4l lapte – o parte am facut si lapte prins.
– rosii si castraveti si ardei. 6kg. Am si telemea de capra.
– varza de salate. 2
-multe fructe (ultimii pepeni galbeni, struguri, mere) 6-7 kg
-o cutie de oua
-dovlecei, vinete. O sa frig pe gratar dovlecei, vinete si fac si omleta
– mai aveam pe stoc niste conserve de ton si porumb (sa verific daca sunt expirate – ca am gasit deja o bere expirata in casa)
– ceva fasolica fiarta si congelata din timpurile bune
– mai luam paine si o sa mancam paine cu unt si gemuri ca avem …

Vom muri de foame? nu. Incercam sa evitam shawarma-ua de acum 2 zile a fost buna (mai ales ca toata ziua am fost asa de ocupati ca nu mancai nimica, am refuzat la ea sosul si cartofii prajiti dar tot shaworma e).

Am auzit multa lume ca se plange ca mancatul sanatos e scump. Toate astea de mai sus va par scumpe? Ei bine, incercati si legumele urate si forme ciudate, cautati pe alea mai mici si mai patate.  Nu fugiti de cele cu forme ciudate! Stiu ca supermarketurile ne-au obisnuit cu legumele si fructele cu forme impecabile, pentru ca ei asa le sorteaza si elimina tot ce a putut fi stramb,  dar deseori forma ciudata si petele e pentru ca planta a incercat sa se descurce in conditii vitrege, in pofida daunatorilor, agresiunii naturii sau umane. Deseori legumele mici sunt mici pentru ca nu au fost stropite si primit ingrasaminte (sau insuficiente), si in final planta a concentrat mai multi nutrienti in acel mar mic si pipernicit.  Cine merge doar la supermarket nu o sa aiba parte de asa surprize   ca aici    uglyfruitandveg  pentru ca standardul de supermarket arunca o treime din fructe si legume ca nu se incadreaza in  forma si greutatea dorita (okok, dracu’ nu e asa negru, din cele rejectate se ajunge si la gemuri, alcool, produse congelate, sau lasate pe camp ajuta la fertilizarea pamantului si se mai hranesc pasarile locale etc) dar nu la noi. Pe cand cele urate si mici si patate sunt tocmai de ce avem nevoie: mai bogate in vitamine, mai ieftine. Merita o alta sansa.
De ce s-a ajuns la asta? In primul rand consumatorii nu mai sunt interesati de ele. Nici publicitatea tv nu ne ajuta – cele mai perfecte mere/capsuni sunt folosite acolo. Plus multi din tinerii de astazi nici nu au vazut ca pot fi prune gemene lipite sau ca mare parte din merele dintr-un copac nestropit sunt patate. Am intrebat pietzarii nostri si au spus ca ei stropesc copacii pentru ca …merele patate se vand prost. Le-am propus sa le separe pe 2 categorii si 2 preturi si alea mici si cu pete si deformate de la ploaia cu gheatza/frunze lipite/omide le-am luat noi.  Nu ne pasa ca vanata are un motz sau ardeii sunt incolaciti – nu coc nimic sa fie totul fin si impecabil, dar bani mai multi in buzunar imi plac mai mult.
Un alt pietzar ( bisnitzar de meserie de peste 40 de ani) separa legumele si fructele pe categorii si asa iau banane de 2 feluri: 6 banane sa mancam in weekend si 2 kg sa mancam pe traseul restului saptamanii.  Pretul difera si prefer sa profit de asta.

Dati o sansa la legumele imperfecte. Pentru voi, nu pentru altii.

 

factura la telefon -sa fie cat mai mica

Una din prietenele mele e intr-o situatie financiara dificila. Probleme are de multi ani, carantina doar le-a acutizat. Printre picaturi, imi spune ca fuge sa plateasca factura la telefon ca e in intarziere: 120 euro luna asta….o intreb daca vorbeste mult si spune ca da, cu clientii, cu ficele ei etc.

Nu e cazul. Cum stam mult acasa whatsapp si skype si alte aplicatii ce se leaga la wifi sunt minunate.  Un telefon poate tine mai mult cu putina ingrijire, nu avem nevoie de  un nou model cand cel vechi e bun doar pt ca e demodat.  Treceti la abonamente mici si folositi la maxim wifi, pastrati telefonul model mai vechi cat merge. Mai nou multe centre comerciale ofera gratuit wifi.  Stiu, e mai comod de apasat direct pe un singur buton decat activat wifi si  conectat la retea si deschis whatsapp. Comoditatea costa, sau mai bine spus a costat pt ca de acum incolo se poate mai bine: un abonament/cartela e suficient.  De vorbit mai scurt e suficient. De folosit skype /whatsapp /instagram pt sunat e suficient. 10 euro pe luna e suficient. Restul de  100 euro lunar punetii in buzunar – inseamna 1200 pe an, fix cat sa acopere o stricaciune la masina, o factura prea mare la energie, o problema urgenta dentara si sa nu ajungem la descoperiri de carduri de credite.
100 euro lunar mai putin inseamna 12000 in 10 ani. Ce puteti face de banii astia? Va las sa va ganditi.
Am mai auzit replica: “dar consumul sustine economia”. Zau ca putem sa sustinem economia cu altfel de consum, unul mod mai constructiv si prietenos cu portofelul propriu.

P.S. sper ca cei cu actiuni la firmele de telefonie mobila nu ma citesc 😀 😀 .