Gatitul compulsiv la un an de carantina

Fara restaurante, baruri, cluburi, terase, sali de concerte si alte locuri ale pierzaniei unde obisnuiam sa imi duc serile inainte de COVID (auto ironia e considerata constructiva ūüôā¬† ) , am ajuns ca multi altii sa am mult mai¬†mult timp prin casa. Si pe langa bucatarie/ frigider si cratite.
AM inceput lockdown ul cu extra mancat. Apoi am realizat ce fac si am inceput sa tin dieta. In timpul asta am gatit, am inceput sa profit de extra timpul avut si sa incerc sa gatesc tot ce voiam de mult timp si nu gaseam timpul si rabdarea, sa incerc retete indiene ce le credeam prea complicate si prea consumatoare de timp si care de fapt nu sunt si acum ne-au cucerit, sa invat sa folosesc varii condimente si sa fac mai multe incercari, sa fac mai multe variante de dressinguri si sa mancam asa mai multe salate, sa framant iar de paine impreuna cu copila si cel mai tare e ca acum are autonomie si copila face singura chifle ( sarutmana Jamila) etc.

Gatitul¬†acopera o nevoie primara: mancarea. Dar e si o forma de fericire prin oferirea de arome si gusturi cu care ne bucuram. Mai mult, o mancare gatita in casa e mai ieftina (cati nu au pierdut¬†veniturile in zilele astea…) si mai ales mai sanatoasa: o salata si un gratar se fac repede si cu putin studiu acopera suficient de bine nevoile corpului.¬† Pentru multi framantatul aluatului a devenit o¬†relaxare – kineticii ma inteleg. Am framantat si varza (traiasca robotul la tocat) si facut cateva borcane de muraturi – probiotice la indemana pe care altii dau bani multi.¬† ¬†Mai mult,¬†painea de casa m-a adus in confirmarea prieteniilor pentru ca impreuna cu prietenele ne-am impartit drumurile si eu m-am dus la tara dupa faina iar prietena mea mi-a luat o cantitate mai mare de drojdie, si zau ca nici nu am planuit¬†inainte ci pur si simplu la magazinul de la ferma mi-a venit ea in minte ca e mama de baieti in crestere si o sun pe ea sa intreb daca vrea faina si ea imi raspunde cu ” gand la gand, mai femeie, ti-am luat drojdie si tie ca m-am gandit ca nu umbli prin supermarket” – o conexiune telepatica in care asi fi crezut, o prietena pentru care in ultimile luni nu avusei timp sa ne vedem si schimbaseram doar cateva cuvinte pe email saptamanal.¬† Din exces de gatit am oferit si la vecina din perete prajituri (medic la spital, ea nu isi poate aduce¬†obiectul muncii pe canapea).
Pasiunea gatitului a devenit pentru mine un fel de¬†ingrijire personala si ingrijire a celorlalti. Acu’ sa nu credeti ca am gatit 3 feluri pe zi, zilnic feluri complicate, nuuuuu, inca nu stiu sa fac sarmale si nici nu cred ca voi invata vreodata, am ramas la feluri ce iau 15-30minute si mancam 2 ori din aceeasi mancare, in continuare salatele sunt baza la noi, dar ce mi-a adus gatitul in carantina e sa ies din zona de confort, sa incerc, sa gresesc, sa incerc iar si sa perseverez pana mi-a iesit pe gustul meu si chicken tikka-massalla, si currt vegetarian, am incercat si descoperit cateva¬† noi dressinguri la salate, am¬†incercat pana gasit locul quinoa in ritmul meu repezit de bucatareala, am incercat si noi retete de prajituri, am gasit si timp pt acea visata salata beuf din copilarie ( pe care desi o toc la robot dar tot ia timp pt ca fiecare ingredient are nevoile ei), am¬†reintrodus o varietate de ierburi si frunze si alimente verzi si crude,¬†am incercat sa fac o branza cu o reteta cu ceva ferment (un esec, dar mai caut si alti fermenti, nu abandonez)¬†etc.
Gatitul e tot o forma de creativitate: ceva util, ceva necesar, ceva sanatos. Cine are rabdare si la decorat¬†are toata admiratia mea, aici¬†inca am rateuri ūüôā dar voi persevera ca orice evolutie inseamna si esec, si rasetele celor din jur, inseamna efort, iesit din zona de confort, inseamna incercari dupa rateuri.
Gatitul in fata copiilor vine si ca o lectie de viata. Da,¬†am scapat ouale pe jos.¬†Mi s-a rostogolit din neglijenta ca eu sunt mereu repezita. Prima data fiica mea a ras,¬†data urmatoare cand am scos oua mi-a dat un prosop sa le pun pe, alta data cand am scapat a venit ea si mi-a adus carpe si spunand: “mami, se intampla, cam des la tine”. O experienta de viata din care copiii invata si inteleg ca nimeni nu s-a nascut¬†cu toate astea in cap si forte si ca e nevopie de efort si efort si luat esecul in brate si luat de la capat si iar efort.
Gatitul cu copiii inseamna si sa ii ajutam sa descopere gusturi si mirosuri, sa inteleaga ce le place si ce nu, sa participe la meniu si lista de ingrediente pe sapt viitoare.
Gatitul in familie e o lectie de matematica: deseori am profitat sa dictez reteta copilei si sa ii cer sa multiplicam x 3 sau 7 si  pt a exersa calculele mentale.  Am profitat sa exersam si ceva engleza citindu-i reteta sa scoata ea ingredientele de prin dulapuri, sau alta data punand copilul sa citeasca reteta in engleza mie pe motiv ca nu imi mai aduc aminte cum fac anume la pasul ala. Am profitat sa provoc copilul la cautat pe site-uri si comparat unde gasim mai ieftine ingredientele dorite, un pas de educatie financiara deloc neglijabil ce va ramane inradacinat in comportament pe restul vietii.

Pentru mine gatitul va continua si dupa lockdown si sper sa ne tina la fel de sanatosi fizic si emotional si pe viitor. Suntem intr-un loc bun, daca vrem sa ajungem mai bine e nevoie de efort si iesit din zona de confort.

Ce solutii au cei cu venituri la limita saraciei

Piata abunda de carti si sfaturi despre cum sa investim cei 50% din venit si cum sa cheltuim inteligent pe iphone sau bicicleta de aprt. sau ofertele de avion  sau de unde sa comandam online la reducere,  dar prea putine informatii pentru cei la limita saraciei. Si mai trist ca din aceasta lipsa de informatii si de solutii  situatia financiara nu li se va imbunatati.

O discutie in grup a scos la iveala cateva idei de bun simt pe care sper ca toti sa si le aduca aminte: daca la sfarsitul lunii nu ne ajung banii iar venitul e prea mic, nu e moment de facut alte datorii¬†iar prioritatea ar trebui sa fie pt un fond de urgenta. Nici macar de¬†luat un televizor /telefon in rate nu e momentul ! e tot o datorie – se paote fara televizor, se poate cu un telefon vechi (tocmai m-am intalnit cu o amica ce a trecut la telefonul vechi fara touchscreen pana cand lockdown se termina si va avea un nou job…).¬† Orice ar fi, cine are salariul mic nu are de facut decat sa isi dea permanent interesul sa caute alt job mai bine platit. Stiu ca suna sec in conditiile in care abia a gasit jobul actual dar interviurile si pregatitul pentru si studiul si aplicat cv -uri ramane¬†principala solutie de a iesi din situatie.
Pana inveti si gasesti alt job¬† mai bun¬† vezi daca angajatorul iti poate oferi bonuri de masa / abonament mobil / abonament transport, o pensie privata. Stiu, par putine, o intrebare de bun simt de genul “buna ziua, exista optiunea aici sa am decontate transportul/bonuri de masa etc”¬† nu costa, si daca se poate sunt 100 lei pe luna si pt¬†multi nici suma asta nu o pot economisi lunar.
Apoi la orice venit¬†dar mai ales la cele mici e nevoie de buget. La cele mici e important de respectat strict !¬† . Desi nu o sa cumpar asa ceva eu imi permit sa schimb telefonul cu unul nou si de 500‚ā¨ ca luna viitoare pot economisi 500‚ā¨ din salariu dar cine are venit de 500‚ā¨ nu are de unde plati o asemenea¬†‘distractie’ si prelungeste in situatia financiara proasta pentru inca multe alte luni.¬†¬† Bugetul implica un procent din venit la fiecare sectiune a vietii: o parte¬†pt¬†housing, o parte pt mancare, o prte pt facturi,o parte pentru distractii, un mic % si pentru economii pentru ca fiecare particica din astea are rolul ei in viata si daca una creste va ajunge in detrimentul celorlalte.
De cautat un venit extra, de oferit servicii contra avantaje. Sunt dur in perioada covid, suna greu si fara covid. Exista tineri ce aleg sa locuiasca la cate un batran contra ajutor in gospodarie si la cumparaturi, inclusiv in alte tari, o gradina de legume sau ajutor in weekend la cineva la tara contra alimente, babysitting sau ingrijit un batran pe timp de noapte etc.
Share housing. Suna fancy in engleza dar toti in facultate am trecut prin camin in care locuiam 5 /4/2 persoane si cine statea acolo statea ca nu aveau bani de apartament penthouse si erau suficient de fericiti cu asta. Daca la 20 ani pare acceptabil, de ce sa nu fie firesc si pentru alte perioade financiare dificile?
Grupurile locale de donat sunt o solutie pt obiectele ce ne trebuie: am donat haine, farfurii din bucatarie, mancare.  Nu e nicio rusine de a cere ajutor. Nu e nicio rusine de a scrie pe un grup de genul asta ca sunt in situatie dificila si am nevoie de o geaca de iarna mai groasa marimea XS la copil.
De cautat persoane ce inspira. Zilele trecute (sau noptile) am nimerit pe un blog nemaipomenit: https://www.thethriftyissue.com.au/ o mama singura care a trecut o perioada din viata homeless. Un grup fain pe https://www.reddit.com/r/povertyfinance/ pe tema asta.  Mi s-a parut extraordinar de incurajator ca daca altii au putut, putem si noi, diferit dar putem.
Vezi toate avantajele locale. Nu aflam de ele decat prea tarziu, dar exista locuinte sociale, ajutor de incalzire, discutati cu angajatorul de deducerea din impozit pt persoanele in intretinere, la biserici se mai ofera servicii gratuite medicale, consiliere dar si mancare, etc. Luati tot posibilul in calcul, nu puneti mandria inainte Рimi pare rau ca nu am stiut de acestea in facultate.
Meniu si lista de cumparaturi, fara comandat mancare online. Sunt multe retete ieftine si rapide si sanatoase iar solutia de a gati o data si manca de 2-3 ori functioneaza in orice limba ai vorbi, cat timp ai frigider foloseste-l inteligent pt a pastra o ciorba facuta de casa/ o paine facuta de casa etc: https://books.leannebrown.com/good-and-cheap.pdf sau https://www.hillbillyhousewife.com/40dollarmenu.htm
Pentru deplasari luati¬†o bicicleta – sport si free transport. Costurile cu transportul nu tre’ sa depaseasca 10% din bugetul unei familii medii, iar pentru familiile cu venitul mic¬†nu e loc de alte alternative.¬†¬†La venituri mici masina e un mare no: chiar si de e masina gratis dar benzina/ asigurari/ cauciucuri/ service/ parcari/spalatorie etc costa.
Fara vicii: tigari/alcool/droguri recreative. Fara machiaje. Nu e momentul.
Schimba meseria, localitatea, tara. Asta inseamna efort colosal mental si disciplina, dar daca in satul meu nu gasesti de munca nu are loc sa raman acolo blocat si sa apelez la pensia mamei…
Prima prioritate la fiecare ban economisit /castigat in plus e sa inchidem datoriile. Toate. Vand venitul e mic si 10%  la cardul de credit e o povara ce prelungeste agonia.

Si nu in ultimul rand, voi, cei care aveti internet si electricitate si apa si va permiteti luxul de a citi asta, ganditi-va ca sunt alte femei in jur in situatie dificila. Un ajutor cu o farfurie de mancare, cu luat copilul de la scoala pana vine ea de la munca, intrebat daca vrea hainele ramase de la copilul propriu sau de la copiii vecinei ca vecina se muta din tara si are cateva cutii de haine si de mancare din dulap ce nu le ia cu ea etc, poate par gesturi marunte dar schimba perspectiva mentala si mai ales aduc linistea pentru cateva zile si curajul de a vedea optimist si alte solutii.

Meniul saptamanii 10-17 Ianuarie

Inspirata de Iulia de la Economisim.Info    scriu si eu meniul saptamanii, sperand sa inspir si asteptand sa ma inspirati.

Meniul nostru e unu de iarna, cu multe alimente de sezon. De data asta am facut cumparaturile de la zero pt ca de sarbatori nu am facut exces de mancare si am schimbat frigiderul de curand asa ca in weekend a fost sexy de gol ce e.
Factori cheie de decizie: pachete la copil la scoala, eu vreau sa slabesc (doooh),  nu mananc suficienta proteina si pestele e pe gustul meu si e ieftin de unde luam

Meniu:
-pastrav la 4 mese (gratar o data, manancam de 2 ori)
– supa de galusti (mancam de 2 ori)
–¬†cartofi la cuptor si salate alaturi (de 2 ori)
– paste cu sos de kaizer si smantana
– salate la cina ( de cateva ori) – cu ierburi si ca proteina carnea din zama/ ou/ naut fiert/ branza/ciuperci
-daca nu avem chef de ceva, voi face mamaliga cu br si la, sau orez cu lapte. Works to my family.
-lapte si oua si fructe si vinete coapte, la mic dejun

Task-uri:
– mers la pastravarie
– mers la supermarket
-mers la ferma
-2 pulpe bio pt supa de galusti
– o varza mare, o salata verde, andive, 1.5kg de morcovi pt salate, 2 ardei, un dovlecel, le vom combina dupa gust.
– 2 kg de mandarine (s-au mancat), 3kile de mere, 3kg de pere, un snop de banane, cateva lamai
-4l lapte proaspat
– branzica capra
-kaizer
-carne de pasare tocata bio. Congelat. Pt viitor.
– oua
-ciuperci
-paine (si normala, si wrap)
-facut maioneza in avans. Fiert naut in avans.
-folosit din stocuri borcanul de vinete coapte, conserva de porumb, orez si malai
-folosit din radacina de telina mare cat capul meu din frigider (si la supa de galusti, si rasa in salate).
-extra stoc de la supermarket de spaghetti si sos tomate. Consumam constant, erau bio si pret rezonabil, vreo 2 luni suntem acoperiti.
-extra chestii luate si nu erau pe lista si de aia imi place la piatza ca nu avem parte de chipsuri, bere, ciocolata, si inca niste snacksuri care au cazut absolut intamplator in cos si facem toti din casa pe nevinovatii :). Pe care le-am consumat ūüėÄ sa nu ne mai tenteze (ar mai fi ceva bere, nu are ajutor sotul la asa ceva). Nici de kaiser nu sunt mandra, tot mancare industrializata e, ca si painea wrap (dar mai fac sandwich cu branza si legume copilei la scoala).¬† La citit atent bonul de supermarket am vazut ca juma¬†din bani¬† s-au dus pe astea si nu e in regula pt noi. Adica ok, e evident de ce s-a dus juma din banii de pe bon si pe ce,¬† stiu ca mancarea asa frumos impachetata in¬†plastice costa pt ca e in spate e o intreaga industrie, dar nu e nici specific noua si nici sanatos noua, si nu ma mai mir ca de sambata nu reusesc sa calmez criza de alergii: de aia (si de la ceatza si smog-ul de sambata incoace).

 

Ia ziceti,  ce aveti bun in meniul de sapt asta si ce e ne-bun?

 

 

 

Ce plante de interior sunt recomandate?

Ca aerul in oras e poluat o stim. Ce neglijeaza multi e ca in apartamente e de de 2-5 ori mai poluat, o data de faptul ca noi consumam oxigen si producem CO2 iuri dar si de multitudinea de produse chimice de menaj, plasticele din casa inclusiv din haine, produsele din constructii, vopselurile mobilei folosite etc etc.
Am tot scris ca cel mai eficient e sa folosim mai putin poluanti: igiena casei o fac cu apa, fara parfumuri, fara obiecte de decorat care sa mentina praful, aerisit temeinic. Si totusi iarna nu ne iese la fel de bine aerisitul ca vara, asa ca m-am uitat ce plante sa iau de apartament, mie si prietenelor cadou:

Bambusul. O planta usor de intretinut, cu multe frunze si care cresc marir epede. Acum sunt o gramada de variante care nici nu au nevoie de pamant si se descurca in vaza cu apa dar eu recomand palmierul bambus. De udat se uda la cateva zile.
Ficus . Poate cea mai intalnita planta decorativa din casele romanesti, indura diferente de temperatura, daca e umbra si nu are soare direct, daca e udata mai rar, daca e jumulita de pisica sau copii, etc. Variantele sunt atat de diverse incat sigur veti gasi una sa va placa. Ca si palmierul de bambus creste mare si cu frunze multe va produce suficient oxigen.
Dracaena. O alta planta doar cu frunze, care nu are nevoie de descriere pentru ca o vedem des intalnita in casele romanesti.
Gerberele sunt mai pretentioase ca au nevoie si de soare, dar va rasplatesc din plin cu flori.  Se pare ca frunzele cu peri colecteaza multe din impuritatile din aerul casei.
Iedera. Asta se poate tine si pe balcon si creste deasa si mare si poate aduce o zona umbroasa in balcoanele deschise, dar si in interior. Se inmulteste usor din ramuri, si pentru cine nu vrea sa dea banii pe ea poate rupe niste ramuri de iedera din padure si sa o puna la inradacinat in apa, sau sa aduca cu tot cu radacini direct.
Aloe vera. Eu am primit-o cadou de la o vecina ce se muta. O ud rar, vecina a si scris pe ghiveci sa nu fac exces de zel, iar frunzele se pot folosi si in cosmetica/alimentatie.

Nu va fie frica de ele. Mitul sa nu tinem plante in dormitor ca ne mananca oxigenul noaptea si murim asfixiati a fost redus din 1900 din spitalele din Franta (problema era la flori, gen crini, cu miros puternic si cu mult polen si la alergici asta e agravant) – de fapt plantele cu frunze consuma f. putin oxigen noaptea pt ca activitatea lor este redusa la minim, mai mult CO2 produce colegu’ de pat. Profitati de¬†plante si produceti si niste oxigen, avem nevoie.

Sigur mai sunt si alte plante. Nu uitati ca puteti sa le faceti cadou.  Voi de care stiti ca reduc poluarea si produc oxigen?

Bauturi calde pentru sezon rece

A venit frigul. 1 gr dimineata e deja rece asa ca am deschis incalzirea de cateva zile. Pentru a anima nasul si feng-shui-ul emotiilor, am reinceput sa consum bauturi calde.
Si ce se poate bea iarna, cald?
Mai intai am baut niste ceaiuri la pliculetz. Cum am renovat bucataria cu aruncat mobila cea veche, am trecut prin mana fiecare coltzisor si gasit varii pliculetze de ceai. Pe care le-am baut. Altele insa nu mai iau, ca sunt scumpe si poluante, putem bea ceva cald mai ieftin si mai sanatos, asa ca de ce nu???
Ce bauturi cunoasteti ieftine si aromate si sanatoase, calde?
Ceai de ghimbir.¬†O bucatica mica de radacina fiarta, si peste 10-15 min adaug zeama de la o juma de lamaie si miere. Ghimbirul il cresc in ghiveci, creste greu…
Golden milk. Asta nu e asa de ieftin, dar e perfect inainte de culcare: lapte cu putin tumeric, scortisoara, f. putin ghimbir si piper, miere, unt de cacao.  Sunt zeci de versiuni de retete, incercati-le.
Sirop de fructe cu apa fierbinte. Siropul e primit, facut in casa, cu dragoste.
Apa fierbinte cu frunze proaspete de menta si putina lamaie. Menta am in ghiveci. Merge si cu lamaitza, busuioc.
Orice fructe fierte putin (o bucatica de mar, de para, de afine, coacaze, gutuie, catina,  etc) Рun fel de zama de compot intins, de obicei fac din fructele neterminate, muscate de copil si uitate pe masa. Adaug si scortisoara la mere si pere sau coaja de citrice, am pus si nucsoara sau cuisoare, dupa ce am avut chef si prin casa.
Clasicele ceaiuri romanesti de plante uscate, cu frunze si flori culese ad labam: tei, musetel, coada soricelului (bleah), cimbru, trandafiri, lavanda, macese etc. Un mix de 5 plante (trandafir, oregano, rozmarin, tei, lamaitza), le-am luat in punga mare, de hartie, de la o piatza franceza, cu numele: Joie de vivre. Acu’ nu stiu cat emana prin scrisul meu frantuzeasca fericirea de a trai , dar puteti sa va¬†imaginati.
Fructe uscate. O practica ce s-a pierdut in familia mea de 3 generatii, ultima data mere si prune uscate am vazut de la stramamaia, pe cand ea inca umbla in baston si eu numaram anii mei pe degete. Mai usca ea si catina, afine sau coacaze.
Nu beau cafea, nu beau ceai negru sau alte cele,  si nici nu am nevoie de ceva scump in a-mi aroma zilele de iarna.

Voi ce bauturi ati descoperit, ieftine si aromate si sanatoase, calde?

o sapt fara bucatarie – raw

Saptamana asta nu avem bucatarie. Pe vechea am aruncat-o, a venit si mesterul Denis si schimbat faiantza rapid si eficient si noua e comandata si inca nu ne-a fost livrata (intarzieri si la altii…). Ghinion – asa ca dupa 2 zile de mancat prostii, am decis ca mergem la piatza si facem un meniu rupt de realitatea noastra: raw.
Pe drum spre piatza mi-am adus aminte ca in bagajul de camping avem un gratar electric numai bun sa il scoatem la indemana, il vom pune pe balcon langa scaunele de camping asa ca raw-ul nostru e temporar.
Totusi, ce am scris pe lista de cumparaturi, sa ne ajunga o saptamana?
– lapte si unt. 4l lapte – o parte am facut si lapte prins.
– rosii si castraveti si ardei. 6kg. Am si telemea de capra.
– varza de salate. 2
-multe fructe (ultimii pepeni galbeni, struguri, mere) 6-7 kg
-o cutie de oua
-dovlecei, vinete. O sa frig pe gratar dovlecei, vinete si fac si omleta
– mai aveam pe stoc niste conserve de ton si porumb (sa verific daca sunt expirate – ca am gasit deja o bere expirata in casa)
Рceva fasolica fiarta si congelata din timpurile bune
– mai luam paine si o sa¬†mancam paine cu unt si gemuri ca avem …

Vom muri de foame? nu. Incercam sa evitam shawarma-ua de acum 2 zile a fost buna (mai ales ca toata ziua am fost asa de ocupati ca nu mancai nimica, am refuzat la ea sosul si cartofii prajiti dar tot shaworma e).

Am auzit multa lume ca se plange ca¬†mancatul sanatos e scump. Toate astea de mai sus va par scumpe? Ei bine, incercati si legumele urate si forme ciudate, cautati pe alea mai mici si mai patate.¬† Nu fugiti de cele cu forme ciudate! Stiu ca supermarketurile ne-au obisnuit cu legumele si fructele cu forme impecabile, pentru ca ei asa le sorteaza si elimina tot ce a putut fi stramb,¬† dar deseori forma ciudata si petele e pentru ca planta a incercat sa se descurce in conditii vitrege, in pofida daunatorilor, agresiunii naturii sau umane. Deseori legumele mici sunt mici pentru ca nu au fost stropite si primit ingrasaminte (sau insuficiente), si in final planta a concentrat mai multi nutrienti in acel mar mic si pipernicit.¬†¬†Cine merge doar la supermarket nu o sa aiba parte de asa¬†surprize¬† ¬†ca¬†aici¬† ¬†¬†uglyfruitandveg¬†¬†pentru ca standardul de supermarket arunca o treime din fructe si legume ca nu se incadreaza in¬† forma si greutatea¬†dorita (okok, dracu’ nu e asa negru, din cele rejectate se ajunge si la gemuri, alcool, produse congelate, sau lasate pe camp ajuta la fertilizarea pamantului si se mai hranesc pasarile locale etc) dar nu la noi. Pe cand cele urate si mici si patate sunt tocmai de ce avem nevoie: mai bogate in vitamine, mai ieftine. Merita o alta sansa.
De ce s-a ajuns la asta? In primul rand consumatorii nu mai sunt interesati de ele. Nici publicitatea tv nu ne ajuta – cele mai perfecte mere/capsuni sunt folosite acolo. Plus multi din tinerii de astazi nici nu au vazut ca pot fi prune gemene lipite sau ca mare parte din merele dintr-un copac nestropit sunt patate. Am intrebat pietzarii nostri si au spus ca ei stropesc copacii pentru ca …merele patate se vand prost. Le-am propus sa le separe pe 2 categorii si 2 preturi si alea mici si cu pete si deformate de la ploaia cu gheatza/frunze lipite/omide le-am luat noi.¬† Nu ne pasa ca vanata are un motz sau ardeii sunt incolaciti – nu coc nimic sa fie totul fin si impecabil, dar bani mai multi in buzunar imi plac mai mult.
Un alt pietzar ( bisnitzar de meserie de peste 40 de ani) separa legumele si fructele pe categorii si asa iau banane de 2 feluri: 6 banane sa mancam in weekend si 2 kg sa mancam pe traseul restului saptamanii.  Pretul difera si prefer sa profit de asta.

Dati o sansa la legumele imperfecte. Pentru voi, nu pentru altii.

 

factura la telefon -sa fie cat mai mica

Una din prietenele mele e intr-o situatie financiara dificila. Probleme are de multi ani, carantina doar le-a acutizat. Printre picaturi, imi spune ca fuge sa plateasca factura la telefon ca e in intarziere: 120 euro luna asta….o intreb daca vorbeste mult si spune ca da, cu clientii, cu ficele ei etc.

Nu e cazul. Cum stam mult acasa whatsapp si skype si alte aplicatii ce se leaga la wifi sunt minunate.  Un telefon poate tine mai mult cu putina ingrijire, nu avem nevoie de  un nou model cand cel vechi e bun doar pt ca e demodat.  Treceti la abonamente mici si folositi la maxim wifi, pastrati telefonul model mai vechi cat merge. Mai nou multe centre comerciale ofera gratuit wifi.  Stiu, e mai comod de apasat direct pe un singur buton decat activat wifi si  conectat la retea si deschis whatsapp. Comoditatea costa, sau mai bine spus a costat pt ca de acum incolo se poate mai bine: un abonament/cartela e suficient.  De vorbit mai scurt e suficient. De folosit skype /whatsapp /instagram pt sunat e suficient. 10 euro pe luna e suficient. Restul de  100 euro lunar punetii in buzunar Рinseamna 1200 pe an, fix cat sa acopere o stricaciune la masina, o factura prea mare la energie, o problema urgenta dentara si sa nu ajungem la descoperiri de carduri de credite.
100 euro lunar mai putin inseamna 12000 in 10 ani. Ce puteti face de banii astia? Va las sa va ganditi.
Am mai auzit replica: “dar consumul sustine economia”. Zau ca putem sa sustinem economia cu altfel de consum, unul mod mai constructiv si prietenos cu portofelul propriu.

P.S.¬†sper ca cei cu actiuni la firmele de telefonie mobila nu ma citesc ūüėÄ ūüėÄ .

La plimbare – pansament pt trup si suflet

Mersul nu doar trateaza suflet ci si minte, corp, dar mai ales previne.

Carantina asta mi-a scos mai multe rahaturi la suprafata: ca nu pot separa job de casa in conditiile cand lucrez acasa si toate perinda in jur si prin fata ochilor, un coleg de munca de varsta noastra mort si inca 2 copilasi plecati la Dumnezeu, cat de mult urasc concedierile colegilor mei de echipa si ca ingrijorarea imi da probleme de sanatate . Sa fac o distanta intre job si casa (apropos, mentinerea casei e un al 2lea job….), am inceput sa ies la plimbare. MAi pe romaneste sa plec de-acasa si sa merg cat vad cu ochii.
Mersul dimineata devreme sau serile tarzii in apropierea casei au fost incurajate aici in vremea Carantinei, miscarea fiind cunoscuta ca o componenta a sanatatii. Fie ploaie, fie vant, fie vreme placuta, am iesit pe dreapta blocului pe cararea de pe marginea paraiasului involburat de primavara si vazut padurea ce a inverzit de la zi de zi, mai mult si mai mare, evoluand sub ochii mei. Desi ruta o facui de sute de ori, nu exagerez ca de fiecare data tot am gasit ceva nou si minunat de apreciat: noi urzici, leurda la timpul ei, flori proaspete, trandafirul ce a imbobocit si la primele flori galbene am decis sa ii fur o ramurica (e in apa, face radacini, e pe maini bune! ) , am ochit si o casa parasita ce o sa ii jumulesc o ramurica din trandafirul rosu ce atarna ca nesimtitul peste gard. Din greseala am luat gresit drumul si am nimerit o veche carare unde boschetii din stanga cu cei din dreapta s-au intalnit intr-o cupola deasupra capului. Tot din greseala pe langa aceeasi carare am nimerit noaptea in curte la un om de bine de i-am speriat cainele si cainele pe mine. Pe stanga blocului din greseala am facut 2m mai colea de trotuar si gasit o carauie facuta de stapanii plimbatori de caini, locul merita o ecologizare dar mai ales merita o apreciere nemaipomenita ca un colt de natura la nicio aruncatura de bat de calea batuta de ambulante si masini. Am invidiat stapanii de caini ce au iesit de 5 ori pe zi sa isi plimbe potaia. Ba unui vecin i-am zis sa ne imprumute o lesa- sa ma plimb cu lesa in mana cat vreau, si sa arunc explicatia ca tocmai pierdui cainele, bai baieti haideti sa ma ajutati sa il caut. Nu mai stiu numele stapanului, pe caine il cheama Whislle parca.
Am vazut veverite si vulpi. Veveritele sunt matinale si pline de energie, m-a ros invidia pe aia ce locuiesc la curte in zona verde ca pot sa puna un loc cu nuci si alune sa incurajeze veveritele sa vina in vizita. Astea au curaj ciudat, se suie pe peretele blocului si la etajul unu daca le iese ceva de acolo sau daca le latra vreun caine.
Am gasit grafitti si desene minunate. Si unele ciudate. Multe cladiri asa piestritate ies din anonimat cu petele de culoare.
Am gasit ceva copaci rupti de furtuni si cel mai cel e ca am descoperit ca imi place sa ma uit curioasa la radacinile lor si la noii copaci ce cresc din decaderea batranilor. M-am aventurat si prin hatisuri de urzici si crengi si boscheti, am urmat si alei ‘pietruite’ sau podete de lemn. M-am bucurat sa vad paraiase curatate de voluntari (vecinul de la scara 6 se plictiseste rau acasa – e instructor de sport), sa vad o doamna in etate ‘pescuind’ plastice si sarme si plastice si alte chestii aruncate in lac, copii aruncand pietre si lemne in paraias si parinti care nu s-au speriat de le-o cazut copchilul in apa de 30-40cm. Am vazut strazi si curti pregatite de primavara si gradini primenite. Multa lume a profitat de timpurile astea sa semene si sa isi faca gradina de legume, si eu mor de ciuda ca tocmai asta toamna m-a apucat corectitudinea si renuntzat la sa mai am gradina inchiriata.
Am luat paraiasul la picior si mers in lungul lui sa ii vad cursul pana unde se varsa. M-am lovit de un afluent murdar, poluat de ceva albicios, am pornit si pe asta la deal sa caut poluantul – 7 km mai colea si nu gasii nimic dar nu ma las, si cand il prind….
Am gasit cararui batute atat de faine prin locuri salbatice, am gasit altele semimarcate fix pt iubitorii de plimbare ca mine. Am gasit case vechi, am gasit case noi, am gasit biserici ce au de spus multe povesti daca as sti asculta vorba zidurilor, am gasit ditamai conacul (castel) cu ditamai aleea de intrare ascunsa de ochii omului prea grabit pe drumul spre munca, am gasit casa cu coloane dorice si la cateva minute de acolo am zarit pe fereastra un tip mancand ceva cu capul in frigider si fundul gol pusca in dreptul geamului olandez prea jos si prea fara perdele, am gasit multi oameni in varsta iesiti la plimbare cu mers rapid, si oi, si cai, si boscheti de pruni salbatici si catina si coacaze si mure si nici nu stiam cate comori sunt in natura, gata sa le culegem.
Pe aceeasi cale de sute de ori si de fiecare data mi s-a aratat altfel NATURA. Fiecare iesire dupa cateva zeci de minute m-a rupt de ritm si m-a cucerit.
Imi place sa merg. Desi copil ma vaicream mult. Am mers si cu burta in brate si 6-7 km, mers si cu carutul peste 10km, mers singura noptile, ma intorc de la birou ocazional pe jos.
De obicei merg fara un plan. Daca job si vacante si finante si treburile casei mi le dramuiesc in detaliu pe hartie, drumurile sunt doar cu 2-3 repere de atins si daca nu ajung acolo si descoper altceva, nu e bai. Enjoy the road. Ma pierd, ma reorientez, reactionez din instinct si decid pe loc, si deseori sunt surprinsa placut. Iesitul singura mi-a adus si liniste, zgomotul de fond din creieru s-a dus si aparut solutii banale si ganduri creatoare. Deseori regret ca nu am un carnetel sa mi le notez, dar imi zic ca daca sunt suficient de puternice gandurile astea or sa revina.
De cate ori am avut cate o problema grea la munca/acasa, si vazut ca nu am nicio solutie si imi intuneca seara si somnul, am iesit la plimbare. Mersul ma elibereaza de griji, pas dupa pas gandurile si grijile superficiale le las in urma, in ritm lent sau rapid dupa cata energie am, ajung sa vad lucrurile mai simplu, iar deciziile luate dupa 1-2 ore de plimbare au fost intodeauna in armonie cu suflet si ratiune.
Mersul pe jos imi consuma din energie dar mai ales aduce energie. E greu de explicat echilibrul – dar nu o data cand am halit haplea prea multi carbohidrati la o masa (am vazut deja cat ma agita zahar/gluten/orez etc si ca o masa cu exces de carbs nu lasa pe multi sa adoarma), pe cand o plimbare de 2-3 ore consuma carbohidratii din sange si lasa linistea in loc. Si invers, cand sunt bleaga si mi-e greu si sa ma rostogolesc de pe canapea, ma fortez sa ies la o plimbare si dupa 25-30minute de mers incetisor ma simt mai bine, , se aseaza starea de liniste interioara si seninatate, vine cheful de mers mai mutl si stiu ca totul trece. Un dus rece pt picioare, un dus cald pt corp, si somnul bine meritat vine. Imunitatea are nevoie de somn profund si linistitor, mintea are nevoie de scazut cortizolul din sange, burta de miscare pt digestie, mintea de liniste pentru somn.

 

 

 


Colagen sau gelatina? diferente intre, cum le consumam

Dupa o varsta si dupa ani de sedentarism la birou, durerile de coloana si mai nou de genunchi m-au adus la kinetoterapeut ( mai multi), control medical si bonus, medic specializat in medicina sportiva. Am ajuns la medici sa am probleme grave doar ca dupa  cateva ore asezata/in picioare sau alergat de 5-6 km apar tensiuni si dureri, fiecare cadru medical mi-au ridicat problema colagenului pt regenerare tesuturi.
Dupa cum ma stiti, nu ma dau banii afara din casa si niciun caz nu vreau sa ii inghesui in cont la farmacie. Asa ca am intrebat medic dupa medic si apoi cautat si pe net ce alimente contin asta.

Mai intai o scurta prezentare: colagen e un amino acid (o proteina¬†mai mai mica, ce intra in structura pielii, par, oase, articulatii, ce mai, cea mai importanta proteina in structura corpului, cele 15 tipuri de colagen sunt prezente in 25-30% din corp) –¬†dupa 35 ani si mai ales pt cei cu igiena de viata defectuoasa¬† noi nu o mai producem la fel de bine ci o pierdem.¬†¬†Cel mai vizibil e la elasticitatea pielii, femeile se plang de riduri, dar si fragilitatea oaselor ar fi legata.¬† Gelatina are o structura mai mare decat colagenul si e …dupa cum ii stim numele: gelatinoasa.¬† Mai in rezumat, colagenul e o gelatina. .. hidrolizata pt a nu fi cleioasa si mai solubila si mai usor absorbabila la nivel intestinal.

Cine sa o consume? toti. Nu doar eu care m-am boshorogit dupa 40 ani Рfenomen ce apare dupa 35 ani mai intai la femei si apoi si la barbati, ci si atletii, persoanele cu probleme medicale in spectru autoimun, persoane cu probleme tiroidiene, cu probleme medicale de piele, cu probleme inflamatorii, probleme de articulatii, fracturi etc;

Cum ajutam corpul ? alimentatie. Doar din alimentatie. Si asta vine din surse animale: piftia (racitura) este o fiertura indelunga de oase cunoscuta ca cea mai bogata in gelatina/colagen. In trecut oamenii consumau mai multa piele, cartilagii de animale, si astea iar sunt de mentionat, asa ca de ceva ani am revenit la vechiul obicei de a nu cumpara carne de porc ci cumpara o pulpa de porc si folosi (si refolosi) tot de acolo: piele, picioare, urechi, oase (le coc la friptura si apoi nu arunc ci pun si la fiert).   Daca vreti, cautati si dupa bone broth, in engleza mereu suna mai bine.
Apoi e cel din peste si oasele de peste. Chiftelele de peste unde dam prin robot pestii cu tot cu oase, sau ciorba de peste din Delta sau supa de scoici si peste spaniola…dar vai, de ce m-am apucat sa scriu in noaptea asta cand nu am somn dar am pofte??¬† Se pare ca din peste e mai prietenoasa cu pielea, pe cand cea din oase de vaca/porc e mai recomandata pt articulatii.¬† ¬†Ba mai mult, oasele de gaina si gaturile ar fi recomandate medical¬† in forma de bone broth pt cei cu artrite.
Pestele si pielea de peste. Si eu care arunc pielea de pe peste….
Albusul de ou contine o proteina ce corpul uman o transforma rapid in colagen.  Nu tin minte eu toate numele de proteine dar ca oul e mai bun decat stiam, tin minte.
Vegetarienii o duc mai rau? relativ. Au familia boabelor: fasole, naut, linte, etc. Si in ele sunt proteine. Doar ca zama de oase eu o beau, fasolea nu.

Cum mai ajutam corpul? corpul are nevoie de putin ajutor pt producerea colagenului. Doar ca mancam o zama buna nu e suficient, un pic de zinc si multa vitamina C fac minuni. Citrice, fructe de padure, usturoi, acestea ar fi adjuvantii necesari, catalizatorii.

Cum facem zama de oase? Ca pe piftie (moldoveneasca racitura): oasele (pe cat se poate sa fie bio, sa fie cat mai groase, cu cartilagii daca aveti, de ex cumpar gaturi de curcan, cozi de vita,un picior de porc, un cap de femur spart etc Рtoate astea sunt ieftine rau la macelarii) puse pe foc mic mic, acoperite bine cu apa si musai capac la oala. In apa adaug lamaie pt a creste extragerea de minerale,  frunze de dafin sau rozmarin, ce am chef. Usturoi si ceapa spre final. Candva puneam si telina dar acum sunt circumpsecta ca telina nu are efect antiinflamator.  3-4 ore pe foc e minunat de bine. Candva fierbeam mai lung, acum am lasat-o mai moale. Portionez in borcane, merge si congelat, si consum treptat. Cine nu are timp dar are bani, e de vanzare si pe amazon !

Cum o consum? zilele astea am fost foarte ocupata cu munca, asa ca am avut zile cand am baut doar zama de oase facuta din weekend, si ciugulit niste fructe. Practic 4 zile la rand a venit zama cu proteina ce mi-a linistit stomac, intestine (gurile rele spun ca 80% din imunitate ar fi in intestine), creier, piele.  Desi am cautat si nu gasii nimica despre legatura intre par si colagen, am primit complimente la adresa parului mie si fetei, sotului nu inca ca e chel din primii ani impreuna, saracul, deci e loc de miracole si la el.

Suplimente. E cald, e greu de gatit si un ou, d-apoi de fiert 3 ore niste oase pt o zama. Asa ca, pt cine nu face fatza, farmaciile au. Doar citit prospectul, sa vedeti cum e produsa, unde, si sa fie testata nu doar in laboratoarele proprii, si sa fiu carcotasa: fara gluten sau soia (acestea 2 au efect inflamator si pot infrana absorbtia intestinala).
Nu imi vine sa cred ca spun cuvantul suplimente. Desi sunt f. circumspecta cu suplimentele pt ca autorizate pe piata europeana sunt putine, atentie ca mare parte sunt produse in china.¬† Ma scuzatz, dar in afara de virus, nu stiu multe produse chinezesti asa rezistente…¬†De ex. la vitamina C 80% e produs in China, restul lumii importa cu sacul si capseaza acasa cu ceva coloranti, si e produsa pe baza de porumb sau ceva cereala modificata genetic… asa ca, daca la gelatina/colagen as intelege vizita la farmacie, dar sa nu va prind ca luati vitamina C cand piata abunda de zmeura, pepene, afinele le vazui in parg pe munte (nu inca in piatza), ierburi si fruzne proaspete etc. Eu voi lua din DM, am cea mai mare incredere in politica medicala germana.

Cum o folosim? Ca baza de mancaruri: cu 2-3 legume iese o supa rapida Рnu e nicio problema daca devine masa de 3 ori pe zi, cateva ori pe saptamana. Gelatina poate fi folosita si in ingrosatul sosurilor. Recomand de consumat fara gluten, pt ca glutenul inhiba asimilarea intestinala a unor minerale.

Miscare. E vital dar nu ajunge doar sa mancam bine, pentru ca miscarea potenteaza producerea unei retele puternice de proteine. Din pacate imbatranesc si energia fluctueaza (cu tot caruselul de emotii din ultimile luni nici nu ma mai mir) asa ca am zile cand nu sunt in stare sa alerg. Mersul e de ajuns, asa ca ma fortez sa ies la o plimbare usoara inclusiv in zilele cand simt ca nu am energie nici sa merg la toaleta, profit de unele din fluctuatiile de enegie cand imi rup din cele facute si ies la o plimbare dimineata devreme sau seara,  oboseala dulce post miscare si baia relaxanta de 15 min cu sare epsom imi aduce un somn binemeritat.
Si nu in ultimul rand: nu credeti in cosmeticele cu colagen. Structura moleculara e prea mare, prea putin e absorbit in piele, iar piele avem pe tot corpul. Mai bine dati banii pe o punga de oase pt fiert  de o zama, din interior schimbarea e mult mai minunata si e  ieftin, rapid, sanatos.

 

Ia ziceti, ati incercat colagen? de care?

 

Ca incheiere, am gasit o expresie ce imi place, e scrisa pt mine:

YOU NEED GUTS TO LIVE HEALTHIER

De ce ne era frica incepe: criza economica

Scriu despre disciplina financiara de ani de zile. Am trecut prin cateva crize (in 2008 am suferit crunt, mai incolo au am fost cativa ani cu un singur venit si chirie si copil si datorii,  anul trecut sotul a ramas iar fara job pt cateva luni) asa ca scriu din experienta mea, din experienta colegilor de birou.

2020 e an ce intra in istorie ca anul epidemiei (si nu, nu e prima epidemie prin care trec, in 2002 au fost zeci de mii de cazuri de rubeola in romania si in bucuresti colcaiau, in 2003-2004 imi spuneau medicii de peste 10 mii de tuberculoza anual si 3-4 decese zilnic etc) dar acum vine si alta criza: bursele financiare au scazut, firme se inchid, lume in somaj (tehnic sau definitiv), concedieri.
Putem sa ne pregatim pt criza ce va urma? Vestile proaste sunt calare: criza a inceput.  A inceput de 2 luni.
O sa supravietuim si virusului pt ca dezvoltam incet imunitatea colectiva si cu disciplina de viata adusa in ultimile saptamani ne dezvoltam imunitatea personala si rezistenta la boli prin eforturi ce depind strict de noi, dincolo de mesajele contradictorii din mass media ce ne obosesc banui ca o mare parte din cei din jurul meu sunt deja imunizati (metrou, Italia, China, sunt lucruri intalnite de mine si de colegii mei) . Criza economica nu stim insa cat va dura,  stim ca va fi mai lunga decat carantina si mai apasatoare si stim ce putem face.
Eu am mai trait-o. Unele lucruri le uitai ca asa e mintea mea Рfoarte selectiva  si sterge din memorie mai ales din ce nu imi convine.  Mai am ceva din amintirile comuniste la cozi ce stateam si nu stiam ce prindeam, cozi in frig, grea a fost si perioada imediat post comunista, si perioada cand bursa studenteasca nu imi ajungea.  Fara a fi un articol alarmist ( sunt de felul meu o persoana optimista si modul meu de a functiona este prin actiune si nu in a ma lamenta si complace in aceeasi stare daca imi face rau), vreau sa atrag atentia ca pentru multi va fi mult mai greu economic vorbind, mai rau decat pentru mine. Toti cei din turism sunt in somaj si nu au o redresare imediata nici daca azi se anunta ca virusul a disparut subit. Toti cei din serviciile personalizate (restaurante, coafura, aranjamente florale, nunti, cazinouri etc)  sunt fara munca si vor fi fara ceva timp de acum incolo. Astea toate insemna zeci de mii de oameni fara job in capitala asta, unii cu rate la casa, multe carduri de credite, copii, probleme medicale.
Ce facem noi, pt noi?
Am revazut bugetul familiei. Stim cat am cheltuit luna anterioara, stim ca e o luna obisnuita, si ca e in regula sa ne tinem de acest ritm. Stim ce economii avem si cat ne vor tine. Daca nu aveti un fond de economii acum e momentul sa il creati, cu orice efort presupune: renuntat la cola+tigari+tv+ abonament mobil+cipsuri+prajituri+bere etc.¬† Loc de scazut cheltuielile nu avem nici noi mult (5-6% din cheltuieli le putem reduce,¬† pentru ca noi am scazut de anul trecut de cand sotul a fost fara job, altfel din recomandari CNN/BBC in caz de criza, firmelor li se recomanda scaderea cheltuielilor cu 30% si prim pas renegociere fiecare contract cu furnizorii, idei ce mi se par¬†ca fiind de ‘common sense’ si aplicabile si de catre familii).
Evaluam situatia economica generala mondiala. Citim site-uri oficiale, ocazional, dar numai site-uri credibile (dupa cum fac de minim 10 ani: citesc  oxford, harvard, financial times, bbc, cnn, reuters etc), citesc doar cand am chef si dispozitie(din ce in ce mai rar e, abia o data pe sapt deschid).  Fara tv, intru pe fb de 2 3 ori pe zi si numai cand am ceva de cautat/contactat Рsa va aduc aminte ca la tv romanesc in 2008 au inceput sa discute despre criza cu cateva luni mai tarziu, prea tarziu? si nimic solutii constructive, doar vaicareala si dat vina pe altii Рin acel timp insa pe la  americani ii vedeam in pline focuri de revenire??
Platit datoriile. Ok, de data asta stam mult mai bine ca in 2008, mai avem doar ipoteca.
Ne-am verificat conditiile de somaj. Nu e somajul mare, dar cu 2 somajuri in casa ne putem acoperi rata la banca si sa ne descurcam rezonabil cu mancarea. Si atata !!!, nu ramane de facturi sau orice alta cheltuiala, deci e nevoie sa ne reinventam daca intram amandoi in somaj, sa ‘scoatem’ bani din orice, inclusiv din fondul de economii.
Nu mai cumparam haine. Avem suficiente!! Am sters abonamentele de pe site-uri ce ma bombardau cu reduceri si reduceri…lasa ca ma abonez eu iar peste 1 an, asta problema mare sa fie. Avem timp pt casa (serios? ūüėÄ ) asa ca am ordonat si re ordonat shifoniere, scos ce nu mai vine/ prea vechi si tot mai avem X haine. Ani de zile m-am descurcat cu 2 blugi, acum am provizii sa acopere cativa ani (multumesc, Ana!).
Nu e momentul de alte poveri financiare. Masina noua? Un nou caine in familie? Un iPhone in rate?  mai ganditi-va.  Noi ne-am analizat ce facturi putem renunta (face sotul niste cursuri pe skype ce nu sunt obligatorii, putem renunta la un mobil, la inchiriat masina si vacante etc) dar sunt putine.
Am schimbat provider-ul de energie si trecut la un pachet mai convenabil noua, dar preferam sa platim 10-20 lunar in plus. Energia e factura vitala si platim putin in plus. La iarna viitoare vom aprecia banii de acolo, astazi 10 in buzunar lunar nu se simt.
Analizam cheltuielile marunte, cotidiene.¬† Aveti copii in pampers? poate e momentul sa cautati scutece refolosibile, la mana 2a. Aveti obiceiul de a va¬†face manichiura saptamanal la salon sau coafat? Unele putem face acasa, youtube are multe filmulete. Pantofii de anul trecut sunt demodati? mai ganditi-va la ei o data. Prietenele doneaza haine de copii? e bun -. sarutmana!, am primit sacose, mai am de scurtat/aranjat vreo 2 pentru fiica mea, vreo 2 pt mine.¬† Exercitii de fitness gasim-vointa sa fie ca sa ne ajute¬† sa iesim din rutina auto-distructiva. O cana de filtrat apa e o cheltuiala initiala dar in cateva luni devine rentabila prin cate sticle de apa nu cumparam, noi avem de 8 ani si cu drag apreciez prezenta ei… Am reinceput sa fac paine (mancam putina, eu aproape deloc, fac o data si congelam, acum congelez si aluat in forme de bilutze bine infainate si coc cate o turta cand avem ceva de servit cu ele), am reinceput sa iau lapte de la ferma si sa fac iaurt (economisesc putin la asta, dar e o disciplina saptamanala ce aduce o economie saptamana de saptamana, efortul e de 5 min, un iaurt in comert e 3 euro pe cand 1l lapte la ferma 1euro; plus ca e mai sanatos);¬† fierb naut/fasolica pt cateva sapt,¬† gatesc simplu si cat mai crud pt a salva timp si rabdarea mea si sanatatea noastra etc¬† etc; astea sunt doar cateva exemple; stiu ca si¬†¬†alte cheltuieli puteti sa le optimizati usor, putinul de aici si putinul de¬† acolo se aduna iar rezultatul e linistitor fix pt cei ce au ramas fara venit si se simt complet inutili.
Sa na gandim putin la stilul propriu de viata si pe ce se bazeaza: pe chinezarii? pe consumerism? Putem sa ne sustinem stilul asta mai departe? (vedeti, nici nu imi mai pasa daca e ok sau, important acum e sa devenim constienti si responsabili de ce facem zi de zi..)
Sa sustinem economia locala. Un lucru de care mi-as dori sa ma lovesc mai des. Putina lume intelege ca in pietele din aer liber riscul de infectare e mai mica decat in supermarket. Vazui cartofi din Israel -serios?!? sigur vreti sa cumparati?¬† iar rosii, rosiile in aprilie nu sunt de sezon si vin din spania sau maroc sau israel/turcia,¬† asa ca fara rosii pana in iulie, acum ridichile si ceapa verde sunt de sezon, si castravetii de sera….¬† In plus,¬†alimentele locale sunt mai proaspete si mai bogate in vitamine, mai putina poluare cu transportul,¬† mai si¬†ajutam si micul fermier in a nu da faliment si cere shomaj si incarca fix situatia tarii si asa proasta… Cumpar¬†sapun de casa, prajituri de casa (okok, acum am cand sa le fac, face si copila mea), cumpar paine cu maia sau paste proaspete si gemuri de la vecina, legume »ôi fructe si pasari si oua si lapte de ferma… ne adunam 4 oameni sa taiem un porc impreuna – carnea ramane cea o scumpa parte a bujetului nostru iar o pulpa de porc ne va acoperi 3 luni si economi si timpul petrecut in achizitionare si transare. Cumpar simplu pt a reduce riscul¬† de risipa – nu mai luam 5 tipuri de fasole ci unu.¬† Serios vorbesc,¬†traiesc f.bine¬†si fara servetele umede si 5 produse de menaj (detergentul de vase si bicarbonat si otet am cacalau) si fara 7 creme¬†chimicoase, dar nu fara morcovi si varza si alte cele.
E drept, acestea ma ajuta sa imi linistesc creierul, in ultimile saptamani s-au intamplat ceva drame in jur si incerc sa ma indepartez de oamenii negativi si sa simplific lucrurile ce imi incarca mintea aiurea pentru ca am nevoie.

Educatia profesionala e un lucru ce ia alta nota zilele astea. La mine jumatate de echipa a fost concediata.¬† Inteleg ca eu ramasei din cei mai bine pregatiti din echipa si aici nu e meritul¬†express al meu ci a varstei si experientei mele, dar sunt constienta ca urmatoarea disponibilizabila¬†voi fi eu si se poate intampla maine.¬† Am inceput niste cursuri¬†online ( din pacate f.greu ma concentrez, chiar, sunt deschisa la orice trucuri de concentrare intelectuala), m-am uitat ce alte profesii ar putea fi facute si sa ma reorientez catre¬†ceva ce as putea invata si aplica cu drag. Ma uit la extra surse de venit – daca acum 2 luni as fi zis ca nu e etic, cateva evenimente triste si dintr-o data consider ca orice extra venit e bine primit.¬† Pana si la retetele de facut sapun m-am uitat (kinetica din mine cauta lucruri facute manual, alta data ii ziceam Elenei ca e prea complicat pt mine).¬† Ca inspiratie, un fost coleg dezvolta o mica aplicatie pentru Android, a spus ca se simte mai util facand asta serile. Eu cos serile (masti de protectie) sa imi folosesc mainile si talentul si sa tin ritmul si contactul cu voluntari (intr-o zi o sa scriu – pardon, dictez la telefon situatiile voluntarelor in carantina…)

Educatia emotionala e iar un lucru important. Discutam mai deschis despre ce ne deranjeaza si ne lipseste, analizam situatii si emotii si cum am reactionat, facem de cateva ori pe zi mic jurnal al recunostintei in familie, sa invatam sa apreciem ce avem.¬† ¬†Ca suntem bine.¬† Ca putem sa ne descurcam mai simplu. Ca multe nu vor mai fi cum au fost, si e nevoie sa fim mai adaptabili (aveam asa, un ritm al vietii caldut in care ma complaceam si ma simteam bine) dar evident ca nimic nu va mai fi ca inainte si e nevoie acum sa reconfigurez ritmul de gatit, de unde fac aprovizionarea ieftin si de calitate, sa renunt la anumite lucruri, la anumie persoane etc. Adaptabilitatea se ‘deschide’ din planul mental. Intram in contacte deosebite, diferite, stiu ca e situatia exceptionala si cred ca e important sa evoluam cu astea.¬† Profit sa lupt mai abidir cu obiceiurile proaste care ma trag in jos emotional ( blogul ma ajuta, ca e ca un jurnal ce are voie sa imi spuna si altceva decat vreau).

Aveti grija de voi. Si de cei dragi. Sanatatea vine din ce facem acum, dar sanatatea nu e totul.