Aprilie: Ce mancam de sezon adica fructe, legume, peste, carne

 

Scriu 12 articole cu ce alimente de sezon sunt luna de luna, un fel de ghid de orientat ce e cu adevarat proaspat si consumabil acum. Si sa il republic peste ani. De ce? pt ca datorita serelor si transportului si stocarii smechere si chimicalelor si liberei circulatii a marfurilor, astazi avem sezoanele ametite si confuze, nu mai avem repere si deseori uitam ca de sezon sunt produse proaspete si aromate. Ideile sunt inspirate din gradina mea, din piata de la producatori, dar si din articole asemanatoare cu recomandari de gradinarit, de la grupurile de gradinarit unde vad ce recolteaza ceilalti dar si din cosurile de legume livrate etc.. Sper ca aceste articole sa ghideze meniul saptamanal, din motive de maximizare vitamine dar si minimizare buget. Win win ;)

E aprilie. E plina primavara. Natura ofera, corpul cere – reglarile alimentatiei la sezon vin din experienta a mii de ani si de generatii: iarna ni se duc resursele de vitamine, corpul a salvat si a tinut cat a putut pana la dezghet  astfel ca e necesar sa le inlocuim acum pt a nu incepe sa ne inbolnavim.

Ce mancam de sezon in aprilie?

1. Pesti doar congelati. Incepe prohibitia.
– Scrumbia este o delicatesa a perioadei: un peste gras,gras, gras, in frigeam la tigaie si scurgeam grasime…
-ficat de cod. Iau la conserva. Este si la Cora, si la kaufland, e o sursa minunata de vit. D si grasime. Recomand din lunile cand trecem la bluza cu maneca lunga. Ok, recomand si bilete de avion intr-o tara cu soare 😀 . Sardinele vi le recomand, consumate cu tot cu oase, dar nu am luat de mult si nu stiu cum sa le gatesc.
-si scoicile sunt la apogeu dar bugetul meu nu 🙂

2. carnuri. Miel, vitel, porc in lapte, ied. Pt cei care consuma etic, e sezonul de fatat la oi si crescatorii nu tin masculii asa ca ii taie. Ok sa ii cumparam acum. Pentru vegetarieni: stiu ca va e mila dar ganditi-va ca fara fatat oaia/vaca/si nici capra nu va da lapte decat cateva luni.

3. branze proaspete. Cas de oaie, branza de vaca, capra – toate sunt grase acum, doar e sezonul de fatari. Daca aveti o sursa de tara, consumati si corasla de vaca. E recunoscuta pentru valorile nutritive.
Si oua – a trecut gerul, se oua iar gainile. Daca aveti sursa de la tara s-ar putea sa le stranga pt pus closte.

4. leguume de sezon. De fapt asta e principalul motiv pentru care scriu, ca se plangea Dana ca rosiile nu mai au gust. E absolut normal! rosiile in camp romanesc reapar din iulie (si alea cu stat in sera din primavara timpurie), iar la inceputul lui septembrie dispar din gradinile romanilor iar tot ce vine fie e de sera si bronzata la bec… In aprilie nu e sezon de rosii, rosiile au un gust la fel de plasticat ca si pepenele in ianuarie si capsunile in februarie.
Aprilie e sezon de:
– gulii
– frunze. Frunze de patrunjel (am cateva fire ce au supravietuit peste iarna), de ciboulette, ceapa verde, usturoi verde, macris, untisor, menta leurda, loboda, spanac etc.
-din paduri culese: urzici, frunze de papadie, untisor, leurda. Am semanat rucola si spanac, si iesit.
-andive (acestea cresc in intuneric si racoare deci se produc toata iarna in beciuri si acoperite)
-salatele verzi, ridichi, ceapa verde, usturoi verde
-frunzele de ridichi in salate. Stiu, ani de zile le-am aruncat.
-sparanghel. La grill, cu o lingurita de ulei de samburi de struguri (dezmat 😀 ) si sare mare. Voi repeta sapt. asta si ma gandesc sa cultiv sparanghel 🙂
-praz
-mazare timpurie. Mie mi-a supravietuit inghetului, a inflorit in martie, si am cules cateva pastai la sfarsitul lui aprilie! . Pe viitor seman mult mai multe. Vedeti ca e un tip de mazare care se mananca si teaca, frageda (fiarta).
-frunze de sfecla (se gatesc ca spanacul)

5. Fructe de sezon: nu mai sunt dar…
-ultimile nuci, castane, alune
-mere. Merele incep sa se stafideasca (semn de deshidratare) – de cele de supermarket ce arata frumos si lucios le iau acum de nevoie (au strat de ceara deasupra sa nu piarda umezeala). Daca nu aveti alternativa, ca mine, spalati-le cu apa fierbinte si stergeti-le bine sa se duca stratul fin de ceara. Eu am un “nene” care inca are mere. L-am intrebat cum de are: camere frigorifice imense. Nu, nu vreau sa il intreb cat plateste curentul.
– citricele(lamai,portocale, mandarine, clementine, pomelo, gref etc – luati din toate). Mandarinele de sapt. asta au super aroma, sezonul lor se termina in martie.
-avocado de import. Nu e de sezon, nu e romanesc, dar e fruct care il folosesc des la salata.

Tot anul consum faina de la tarani(2 paini pe saptamana), mamaliga, linte(rosie), naut, fasolica, seminte de in, lapte si unt si smanatana de la laptarul nostru. Incercati si hrisca, bob, mei, desi pe mine nu m-au dat pe spate. Am seminte de canepa: alt aliment traditional romanesc, dar nu stiu cum sa le consum, asa ca il presara pe ici, pe colo, prin locurile esentiale si mai ales in lingura.

Voi ati mai consumat in aprilie, de sezon?

Fara diete din Ianuarie :)

Probabil si la voi e facebook-ul plin de decizii marete pentru ianuarie. Daca ar fi doar pe facebook dar si o  prietena m-a sunat si  la telefon mi-a jurat si promis ca gata, din ianuarie incep sa…
M-a busit rasul. Aud asta in fiecare an. An de an am auzit asta si chiar eu am zis-o an dupa an ca din ianuarie merg la sala /alergat /fac abdomene /tin cura de slabire /tai carbs / cura de sucuri verzi / go vegan  /sunt buna etc etc – si sigur m-ati mai auzit si altele.

Ianuarie nu este luna pentru cura.

Ianuarie e luna de iarna, avem nevoie sa ne ajutam organismul sa treaca cu blandete prin stresul frigului si lipsei soarelui si virozelor, nu e cazul sa ii mai adauga alt stres, furstrari, carente. Frigul este interpretat de corp ca un stres. Unul fizic dar tot stres este. Citeam ceva studii medicale cum ca propriul nostru corp reactioneaza la  stresul fizic similar ca la stresul emotional: iesim la frig si nu suntem imbracati corespunzator si corpul are circulatia proasta si nu e obisnuit cu asta asa ca prima reactie a corpului e sa elibereze anumiti hormoni tiroidieni dar si mai mult cortisol, ba mai mult, frigul impacteaza si dopamina, estrogenul, plus ridica arderile. Bonus e iarna, corpul produce diferit melatonina  si serotonina. Pt a ridica arderile si incalzi periferic e nevoie de glicogen pt arderi (ah, sper sa nu incurc termenii) si daca nu avem avem pe loc apare senzatia de foame. Si e ok sa simtim foame la stres!! e ok sa mancam la stres! Vedeti, ani de zile am zis ca foamea la stres e ceva nasol. Ei bine e reactie fireasca. Ceva ce a inceput de curand sa fie studiat  este ce nutrienti sunt necesari pt toti hormonii acestia?  magneziu, zinc, crom, da, dar si anumite grasimi, proteine, si surpriza, carbohidrati, carbohidrati buni care sustin sistemul endocrin. Masurasera ca un om in ziua de deadline la munca si cu multa presiune de la sef poate consuma pana la 5000-6000 calorii pe zi! Asa de mare e necesarul corpului in conditii dure.
Daca avem in corp suficienti nutrienti in momentul expunerii la stres, corpul se va adapta imediat, va produce imediat cantitatea de hormoni si incalzi periferic corespunzator, astfel incat sa nu apara reactiile in lant de deprivare  si astfel acea stare de stare de ‘stres’ este mult atenuata.   De aceea nu in timpul inghetului se incep dietele cu sucuri de legume si 3 frunze de patrunjel motz in varf, nu, iarna este momentul de supe calde,  de oua fierte moi, de supa de oase bogata in minerale dar mai ales bogata in grasimi bune si colagen (este alimentul dovedit cel mai util in stari de stres fizic si emotional pt corp), iarna e loc de un avocado si daca este prea scump, luati un unt de tara sau o sticla de ulei de masline presat la rece si adaugati cate o lingura in fiecare farfurie, costa mult mai putin, iarna este momentul de mancat dovleac copt si morcovi cruzi sau fierti dar mai ales crud, sau versiunea moderna numita cartofi dulci, iarna consumam paté de ficat etc.
Daca e cazul de ceva dieta din motive medicale atunci incepeti cu adus alimente bogate in nutrienti: lactatele de tara grase, organe, oase, sorici, morcovi si dovleci, fructe etc – sunt cateva la indemana si ieftine. Mai intai hranim corpul si ii echilibram catentele. Dupa cateva zile-saptamani corpul va incepe singur sa se aseze si sa nu mai simtim pofta de tot felul de tampenii.  Si indirect va creste si imunitatea – pentru ca, evident, toate sunt legate dar le vedem cand e prea tarziu.
Acelasi lucru se intampla si la stresul psihic. Un corp hranit adecvat va trece mai usor peste tot ce ni se intampla. Si ni se intampla… dupa cum stim ca vine iarna cu frigul ei, mai stim ca vin si imbatranirea, bolile celor dragi, moartea celor dragi.

Problema este cand alimentele ce le consumam zi de zi sunt contra metabolismului. Contra hormonilor. Contra noua. Daca noi ii oferim zilnic alimente si rutine ce impacteaza negativ metabolismul si sistemul endocrin zi de zi, orice ni se intampla ne va fi mult mai dificil.  Cafeaua (mai ales pe stomacul gol) da peste cap sistemul endocrin, glutenul, uleiul de palmier /floarea soarelui /  soya etc (si mai ales alea puse pe foc, in bunul stil al snitzelului romanesc) nu ajuta.  Iar alimentele industrializate sunt imbogatite cu astea.
Asta explica de ce mesele romanesti de sarbatori, desi copioase, aduc corpul in starea de a nu ne fi ‘saturat’, ne e iar foame, am mai manca ceva, si intram intr-un carusel hormonal si emotional: endorfine, serotonine, tiroide etc. Putine alimente ce le gateam de sarbatori le-am mai pastrat eu in bucatarie: pestele si friptura de porc cu legume la tava, sunt super, dar chestiile prajite nu, sarmalele nu, fainoasele nu, maionezele…nu,  droburi si foietaje ( nu nu si iar nu), de snitzele….toate astea vin cu calorii goale. Aia e – in familiile unde se consuma astea o sa vedeti si diabet, si tiroide, si boli autoimune, si dificultati de a ramane insarcinata si bonus stari depresive post sarbatori sau nevoia de a manca o ciocolata sau 1 kg. Pe drumul ala am fost si eu, vin de acolo.
Totusi, as lasa cateva traditionale romanesti valoroase: sorici, piftie, toba. Facute de casa, ideal. Si am adaptat multe, unele salate se pot face fara maioneza, adaugat carbohidrati buni (morcovi, pastarnac, sfecla rosie din belsug), si evident fructe.
Pana acum toata lumea scria contra zaharului. Si inca scrie. Pe care, pe buna dreptate, nu il consider  un aliment ok. Dar citind ingredientele de pe un biscuit din comert, concluzia e ca zaharul e poate, unul din cele mai putin rele, celelalte sunt si mai si. Ganditi-va la asta data viitoare si puneti o farfurie simpla pentru metabolismul vostru, pentru hormoni, pt imunitate.

P.S. cand ma fac mare, iarna ma mut la Mediterana.

Asa ca, ianuarie, a devenit o luna in care am grija de corp. Incep anul lent. Cu plimbari lente, cu gatit in casa simplu si cald, din alimente de baza. Incerc farfurii echilibrate adica sa contina si legume, si fructe, si proteina, si grasimi din alea bune, putine dar bune) – si zilnic. O luna in care incerc sa dau timp si rabdare corpului sa se odihneasca si sa isi revina, incerc sa ma culc mai devreme dupa dezmatul de sarbatori, macar cu 30min mai devreme. Exercitii cu moderatie si zilnic – o plimbare lunga si un ceai cald dupa. Sters din fb /instagram macar o persoana care aduce mesaje triste /obositoare. Unu pe zi, zic. Adaugat o cana de apa calda cu lamaie si putina miere. (sau ceai cald, de plante, dar anul asta am uscat prea putine din vara). O cana pe zi nu costa mult, da? O portocala la micul dejun. Sau un mar. Sau un morcov. 1 pe zi in plus pare putin, dar sunt 30morcovi pana la sf lunii.  Asezat si scris o pagina intr-un jurnal cu micile recunostinte zilnice, cu lucrurile ce ne facura fericiti, cu lucruri de facut doar pt mine. . Repeat all tomorrow. O pagina zilnica inseamna 30pagini luna asta. O luna de odihna.
P.S. cine a pus examenul la scoala in ianuarie…..? cine….?

Decembrie: ce mancam de sezon adica ce legume, fructe, peste, carne

Scriu 12 articole cu ce alimente de sezon sunt luna de luna, un fel de ghid de orientat ce e cu adevarat proaspat si consumabil acum. Si sa il republic peste ani. De ce? pt ca datorita serelor si transportului si stocarii smechere si chimicalelor si liberei circulatii a marfurilor, astazi avem sezoanele ametite si confuze, nu mai avem repere si deseori uitam ca de sezon sunt produse proaspete si aromate. Ideile sunt inspirate din gradina mea, din piata de la producatori, dar si din articole asemanatoare cu recomandari de gradinarit, de la grupurile de gradinarit unde vad ce recolteaza ceilalti dar si din cosurile de legume livrate etc.. Sper ca aceste articole sa ghideze meniul saptamanal, din motive de maximizare vitamine dar si minimizare buget. Win win ;)

E sfarsitul anului. Deja – 6grade noapte, Iarna se insaleaza, frigurile sunt deja obisnuite (sau neobinsuite voua, ca eu le-am prins si in copilarie, ba chiar imi aduc aminte in 2001 de Craciun la bunici cu -26 gr noaptea) asa ca am reinviat mesele din copilarie: cartofi copti in coaja (bunicii faceau rondele pe plita), branza sarata de la putine avea  si muraturi de la butoi. Versiunea rapida era cu omleta si branza sarata si mamaliga si muraturi 🙂 .
In copilarie se tinea post in Decembrie (mamaie) si se taia si porcul (toata familia). Frigul cere mancaruri grase.
Pentru vremea asta favorizez borsurile si supele calde: ma salveaza pentru ca le fac o data si consum 2-3 zile. Ador mamaliga: se face repede si e o masa calda. Sotul face gris cu lapte, gemuri avem (si cumparate dar facui de cateva  ori, cate putin.)
Cu sarbatorile la usa casa ne e plina de ciucalati si sigur vor veni si alte dulciuri sub brad.
Ce mancam de sezon in decembrie.

1. Pesti:
-hering, cod, macrou, biban, pastrav etc.
-ficat de cod. Iau la conserva. Este si la Cora, si la kaufland, e o sursa minunata de vit. D si grasimi cica din alea sanatoase. Recomand din lunile cand trecem la bluza cu maneca lunga. Ok, recomand si bilete de avion intr-o tara cu soare :).
-si scoicile sunt la apogeu dar bugetul meu nu 🙂
E post cu multe dezlegari la peste. Nu ratati nici icrele, desi nu sunt incantata de cantitatea mea de ulei vegetal plin de calorii dar altele nutritionale ….

2. carnuri. Se taie porci. Fie pus in congelator/afumat/la garnita sub untura. La tara nu se mai taie pasari pentru ca au fost taiate deja din noiembrie 🙂 .  Nici de vanat nu mai e cazul, ca animalele au putina mancare si deja au slabit.
La gratar, la cuptor, sau supe, tineti si oasele la indemana, refolositi-le, lumea da bani grei pe suplimentele de colagen….

3. lactate grase: smantana si unt, branzici. Iau unt de tara si l-as manca zilnic si gol. Il servesc pe paine calda, dar din ce in ce mai rar ca vacile traditional se pregatesc a fata.  Nu e nimic exagerat daca untul sau smantana sunt  usor amare, se intampla ca laptele se imputineaza, e mai gras, si vaca e gestanta.

4. Legume de sezon. De fapt asta e principalul motiv pentru care scriu, ca se plangea Dana ca rosiile nu mai au gust. Si acum 2 sapt m-a sunat o prietena nervoasa ca nun gaseste si ea rosii cu gust si a cautat in 3 magazine. E absolut normal! rosiile la inceputul lui septembrie dispar din gradinile romanilor iar tot ce vine fie e de sera si bronzata la bec fie vine de la 3 mii de km si distanta impune sa fie culese verzi si tratate cu gaz in tir …
Iarna e sezon de:
– sfecle, gulii, napi, cartofi, teline, morcovi, pastarnac, radacina patrunjel, morcovii etc. acestea vor fi toata iarna si se pot combina in feluri minunate
– brocolli si conopida si verze de tot felul (albe, rosii)
-ceapa, usturoi, praz
-andive (acestea cresc in intuneric si racoare deci se produc toata iarna in beciuri si acoperite)
-ciuperci. Visez la ghebe. Doar visez. Ciupercile sunt in sezon in septembrie, octombrie, noiembrie: galbiori, bureti de roua, hribi si ghebe… pe acestea le stiu, si le-am consumat si stiu sa le culeg, pe acestea le-as consuma si culege si cumpara. Uscate sau congelate, proteina vegetala e valoroasa.
-fenicul. Nu imi place dar voi dati-i o sansa
-dovleac. In supe, copt, sau placinte. Cum vreti. E plina piata de dovleac. unii vand gata ras, doar doar o face careva.
-la piata mai sunt multe verdeturi, probabil producatorii le tin in sere acoperite. Cumpar sambata si le tin in borcan cu apa, asa am cateva zile frunze proaspete.
-muraturile facute. Daca nu le-ati pus, mai puteti mura varza (eu o toc si pun cate un borcan, fix cat consum eu). Mai am 2 borcane mari de gogonele. Pt cine a pus pepenei la murat, aveti toata invidia mea.

Menu cu ele? supe si ciorbe, evident, la cuptor, sau piure-uri. Mai putine salate dar asta e.

5. Fructe de sezon.
-Nuci, castane, alune, toata iarna.
-mere, pere, gutui (perele si gutuile sunt mai perisabile asa ca s-ar putea sa nu mai gasiti). Merele incep sa se stafideasca (semn de deshidratare) – de cele de supermarket ce arata frumos si lucios nu ma ating (au strat de ceara deasupra sa nu piarda umezeala). Daca nu aveti alternativa, spalati-le cu apa fierbinte si stergeti-le bine de stratul fin de ceara.
-catina (daca aveti congelata sau cu miere)
– citricele(lamai,portocale, mandarine, clementine, pomelo, gref etc – luati din toate, sunt pline de arome si vitamina C).
-ar fi sezon si de kiwi si ananas. Nu am luat insa iarna asta (semn ca nu le ducem dorul) si nici  ananans nu mai luam (ultimile dati am mancat pana m-a usturat limba)
– pe 1 decembrie maslinii au fost culesi din livada lui Dimitrios, astept uleiul de masline din Grecia si sa il presor cu drag in preparate. Daca e rece, uleiul are tendinta de a se ingrosa, nu va speriati.
-avocado de import. Nu e de sezon, nu e romanesc, dar e fruct care merge la salata mereu la mine. .

Tot anul consum faina de la tarani, mamaliga, linte(rosie), naut, fasolica, seminte de in. Incercati si hrisca, bob, mei, desi pe mine nu m-au dat pe spate. Sseminte de canepa: alt aliment traditional romanesc, dar nu stiu cum sa le consum, asa ca il presara pe ici, pe colo, prin locurile esentiale si mai ales in lingura.

6. Masa de sarbatori si cu invitati.
Consider ca putem crea farfurii festive si cu alimentele locale si de sezon. Cateva aperitive se pot face din branzici de tara, branzici maturate, legume, vinete ce mai am la congelator si evident banalele si traditionalele oua umplute cu paté de ficatei. Ca fel principal imi place friptura la tava si legume tot la tava, dar multa lume face si peste.  Sarmale nu fac ca nu imi plac, si din cauza asta le voi gasi o suta de defecte cum ca stau 3 ore pe foc nu mai au vitamine. La deserturi nu am frana :), nu se pune si nici nu se depune.

 

Voi ce mai consumati in decembrie, de sezon?

Directii de economisit, pentru a economisi mai bine

Un buget proportionat are pana in 33% costuri cu locuinta (rata/chirie, incalzire, electricitate, mobila, impozit si asigurari, mobila, reparatii, curatenie si produse de curatenie etc), pana in 10% costuri cu transport, pana la 20% costuri cu mancarea, si pana in 10% costuri cu distractiile, raman bani si de economisit pt situatii triste.
Asta e in teoria, nici mai lunga, nici mai lata.

La inceput de viata financiara constienta cel mai eficient e sa incepem disciplinarea cu cele mai mari cheltuieli.
Poate cea mai eficienta  solutie este sa ne mutam aproape de munca si in locuinta mai mica. Stiu, mutatul inseamna sa fim suficienti de dinamici mental si fizic, un singur pas si castigul financiar (zero costuri cu transportul) si se revad in timp, zi de zi. Pentru cine e deja doar cu transport public, ignora ideea, mai ieftin nu se poate, si daca lucrez de acasa tot am abonament la transportul public pentru diferite iesiri.

Mai interesanta este mutarea intr-o locuinta mai ieftina, mai bine izolata termic, mai mica suprafata, si de ce nu inchiriat impreuna cu o prietena sau 2. Nu mi-am dat seama cat timp si efort ia curatarea unei locuinte prea mari pana nu m-am lovit de asta. Da, m-am bucurat de spatiul mare, ca sunt aproape de scoala copilului si de metrou, dar am acumulat mai multa mobila si lucruri. Am acumulat spatiu si praf. Si asta costa.  La produse de curatenie tot mop cu abur folosesc toata casa (consumul de curent in plus nu e mare), dar la incalzire si lumina situatia e mai costisitoare. Rata costa.
O reducere de 20-50% cu cheltuielile astea poate duce la o crestere de 10-25% a economisirii lunare – doar un gest, da? .

La mancare lucrurile sunt intr-o zona gri, pentru ca multi considera mancarea si restaurantul, desi pentru mine e o distractie. O data inteleasa importanta meniului si listei de cumparaturi, am avut aproape o injumatatire a cheltuielilor saptamanale, si am reusit si o crestere la calitate. Poate nu toti sunt ca mine,iubitori de dulciuri si  sa se lipeasca la fiecare mers la supermarket si de cioco + prajiturele, dar si ceva mancare semipeparata, etc dar o separare atenta a costurilor de mancare si respesctat ce e sanatos si vital si sa nu mai amestecam cu alcool si dulciuri si restaurante si tigari si ce mai ca distractie, ajuta. Pachetele la munca sunt iar un pas de disciplina.
Si mai interesant e ca multi pun cosmeticele si chimicalele la bugetul de mancare pt ca le achizitioneaza in acelasi timp de la supermarket, iar la astea e loc sa creasca cheltuielile la infinit, ‘noroc’ de alergii care ma tzin pe loc intr-o zona obscura si murdara numita ….apa e suficient de buna pt igiena si sanatate, si sa nu ezit a o folosi. Pentru cine nu stie cum face, un pas simplu e de separat bonurile de cumparaturi la supermarket si la platit e evident cati bani se pot duce pe diferite chimicoase si cosmetice.

De departe cel mai interesant de economisit e la sectiunea de distractii. Putem trai cu mai putine machiaje, cu un tv si nu 3, cu o sticla de vin in loc de 2, cu restaurant o data pe luna decat o data pe saptamana, mancare comandata si mai rar, un abonament la netflix impreuna cu prietenii iar scade cheltuielile luna de luna, barurile pot fi rarite si invitat prietenii acasa pt o seara de jocuri, de tigari sau zahar nu mai zic, de rochiile elegante din sifonierul meu sa amintesc ca nu le-am purtat de 2 ani? iar pantofii cu toc asteapta ametzitzi langa extra posetele …..doar le sterg de praf. Si as putea continua. Toate acestea sunt distractii, nu sunt cheltuieli vitale. Ganditi-va la asta inainte de a cumpara a 20a pereche de jeans, a 5a posheta cand celelalte 3 stau una in alta, sau inca o bijuterie.

Da, e inflatie.
Atentie la inflatia cheltuielilor, acolo avem controlul.

It’s not your salary that makes you rich; it’s your spending habits.”

Charles A Jaffe 

Ce facem cu excesul de mancare de dupa sarbatori?

E miercuri dupa Pasti, saptamana de munca deja e din plin: sedinte/rapoarte si alte cele iar petrecerile si rudele si prietenii vazuti sunt deja cu totul uitate. Si unele mancaruri de prin frigider la fel.
Ce facem cu ele?
Pai in primul rand, cand mergem acasa dupa munca, facem o verificare cu ce mai avem.

COZONAC? nicio problema: se poate taia felii si congela separat, peste 2 sapt la mic dejun cu o cana cu lapte va merge super. Fiica mea a facut si dat prin ou si lapte si cu un pic de unt (frantzuzoaica lui mami) a prajit in stilul pain perdu. Pe Pinterest am mai gasit si alte idei din cozonac uscat.

Ouale rosii le decojii si congelai. Doar 3. Cand o sa am chef de salata, le scot, las sa se decongeleze si faramitzez in salata.

Friptura de pui la fel: rupta felii marunte si congelata in cutii. Va fi perfect pentru o pizza de vineri seara cand imi place sa combin resturile din frigider si sa spal frigiderul pt mersul la piatza. In aceeasi punga congelata merge sa adaug si resturile de cascaval si mezel (mezel nu am) – toate astea merg bine pe pizza.
Cu friptura de miel nu ma pronunt la congelare  ca nu am experimentat- oricum mai avem doar un cotlet.

Ciorba – depinde de care aveti. Daca e cu fainoase, nu am idee. Daca e zama de oase cu ceva legume, scurg zama si congelez – va fi o baza de alte mancaruri. Sau scot legumele, torn niste orez peste si iese pilaf, si la final adaug inapoi legumele.

Pasca s-a mancat(cele 3, dar cum nu stiu pluralul, nu il scriu). Fac fara aluat pt ca stiu ca noua ne place umplutura si am si tavi mici rotunde.

Alte dati donam resturile de mancare, acum am asa de putin exces  incat am si uitat ca a fost Pastele.  Voi mai aveti mancare ramasa?

Primavara, din nou

 2 ani de covid au trecut. As vrea sa scriu ca au zburat dar in realitate au trecut greu, abia abia ca melcul ala scarbos fara cochilie, lasand in urma o dara de dureri prin familie cu suflete duse la cer si eu prea departe si toate astea au pus  inca o piata de moara la hopurile cotidiene si dificultatile vietii. 2 ani de covid-enie in care calatoritul, hobby-ul meu personal si preferat la intrat la apa. Alocam aproape 20% din bugetul anual pentru, banii in printzip au ramas in cont dar niciun ban nu poate completa avionul suspendat ce trebuia sa ma duca la o inmormantare, nimic nu completeaza tristetea din suflet, ca mie nu imi pasa de machiaje si restaurante si lucratul in pijama cu les rochitz in shifonier inghesuite si nici tv sau parfumuri nu am dar fara calatorit parca viata si-a schimbat fluiditatea si s-a prelins pe ziduri cu incetinitorul si mocnit in urechi cam ca ploaia din cartile lui Marquez.  Lucratul de acasa langa geam a construit la nostalgii si dor dupa culoarea primaverii si mirosul de iarba cruda si frunze jilave  de padure. Am poftit la iesiri si plimbari atata incat plimbarile din paduri incepute inca din februarie dupa semnele primaverii, dupa ciripit de pasari si apa mustind printre urzici si forfota orasului si strazilor si oamenilor zgribuliti pe terase chit ca erau doar 8 grade….

Mi-a fost dor de umblat. M-am bucurat de cules primele urzici. Leurda sa mijeasca o pazesc bine, am cateva locuri salvate pe strava sa revin iar si iar la cules. Ciubutica cucului nu stiu sa o folosesc, dar untisorul a abundat in salate din februarie.

Martie  mi-a bucurat sufletul la Paris cu prietenele. Un weekend plin de umblat continuu pe strazi si bantuit printre localnici au fost pansament la suflet. Urcat iar pe acoperis la Lafayette si holbat cam ca copiii aia mici la cupola a fost mai mult decat imi doream (chiar, daca sparg balonul ala galben kitcsh  plasticos din interior, credeti ca turistii vor strange mana de la mana sa imi plateasca amenda doar sa se bucure de cupola aurita fara bruiajele poluante? ) . Champs-Elissees e pe ici pe colo renovat, atat de frumos luminat seara incat si cu stafidele si portocalele in buzunar m-am simtit de milioane. Turnul Eiffel de departe vazut imi ajunge, inca e bine luminat la fiecare juma de ora fix, baia  de multime de pe malul Sennei si dansatul in ritmul altora ce alta data mi-ar fi parut intolerabile, soarele pe scaunel in gradinile Tuileries cu ochii in narcise si nasul in soare, pana si porumbelul ce s-a gainatzat in par la mine mi s-a parut suficient de artistic si tolerabil cand ma plimb indragostita iar de orasul asta numit Paris si care a adunat alaturi si Cedrici Grolet si tineri hippy cu berea in mana pe malul garlei.  Cei 2 ani in care Covid-ul mi-a taiat macaroana de calatorit mi-a facut sa iubesc parisul si mai mult, sa ma reindragostesc de el, asa cu gunoaie si marea de oameni pe strazi, dar cu arhitectura minunata. Un loc de revenit, o bancuta de stat iar si privit la daltzile aliniate de Brancusi ca in atelierul lui Mos Mitrutza, de amintit de drag de bunicii mei care, de un an nu mai sunt niciunul si pierdut si ultima ancora in copilarie.

1 aprilie la Amsterdam. Alt oras naucit de Covid, cu lampadarele alea rosii atat de profitabile alta data, astazi impaienjenite pe ici colo de prafuri nesterse de vreun an daca nu mai mult. Bon, miros de iarba fumata bantuie la multe colturi de strada, iar mini pietele  lor pline de tarabele de peste crud si legume si fructe ce vin de peste mari si tari sunt peste tot diverse si pentru toate buzunarele, iar lalele colcaie si prin ninsoarea prinsa la 1 aprilie, atat in geamuri, cat si in piete sau supermarketuri.

Urmeaza Venetia. Pizza pasta tiramisu, apa de sus, apa in stanga sau din dreapta, cum o sa avem drum.

Fiind mult afara m-am redus de la tehnologie. 20-30 km in fiecare duminica mi-au adus cate un somn bun si pauza lenta de instagram si fb. Nu intzarcat de internet, asta nu e posibil, nu as putea sa ignor complet pt ca lucrez (da, mai am un copil de hranit, o ipoteca de platit, de pus bani pt pensie), de citit carti si de ce nu de frunzarit ceva scrisuri si pt voi.

Inca astept sa infloreasca salcamii. An de an in copilarie de pe prispa casei urmaream cu frica pentru ca arborii astia aleg sa infrunzeasca ultimii si ma intrebam daca nu cumva iarna aia au murit toti dar toti inghetzati. Si in final la 1 mai o iau salcamii razna si ne innebunesc zi dupa zi cu tot mai multe frunze si splendoarea de flori si miros si polen atat de frecat de maini incantate ale producatorilor de antihistaminic. Pana atunci mai inghesui o urzica in rucsac, un bratz de leurda,  casele si cladirile alea vechi cu arhitectura interbelica si multi multi pasi cu nasul in vant.

Activitati pentru toamna asta

Septembrie a fost o vreme blanda aici si octombrie e pronosticat la fel sa fie cu zile de 10-15 gr, soare plapand si, sper eu, vant putin. Musai vreau sa profit de ele din plin. Am permutat deja dulapurile la hainele de sezonul rece, spalat si curatat sifonierele  si stam bine ca avem suficiente pana la primavara inclusiv haine outdoor.

Ce am de gand sa fac in octombie?  sa continui sa fac plimbari. In septembrie am iesit duminica dupa duminica cu o prietena la plimbari lungi (25, 28, 30 km) si sper sa facem la fel si in octombrie prin puzderia de culori a toamnei.
Iesit la jogging (light one, sa nu creada careva ca fac ceva concursuri sau altele, nunu, astea le face sotul eu doar light jogging unele dimineti).
Sa continui sa urc pe scari zilnic. Am in draft un articol despre asta, il termin zilele viitoare.
Coc dovleac si mere. Pretul lor a scazut la 1 euro /kg, iau proaspat de la producatori, are nenea Barbitza(nenea de la piatza si-a ras de mult timp barba dar eu tot asa ii zic ) – deci are niste mere, din astea ce nu rezista peste iarna dar aromate si numai bune de mancat, si iau cate o sacosa de 3-5 kg pe sapt si rontzaim la ele crude ca iepurii dar mirosul de mere + dovleac copt si scortisoara se leaga de copilaria mea si toamna de atunci, chiar daca dovleac copt in copilarie nu am mancat ca nu imi placea atunci (tataia insa facea fript pe plita si spunea ca asta era desertul din copilaria sa – perioada interbelica).
Sa mergem la cules de mure, mere, nuci, alune, castane. De cand cu carantina am descoperit multe drumeaguri pe langa casa, boscheti ce produc si fructele cad jos. O activitate ce ne ia 30-60min si sper sa mobilizez toata familia zilnic. Nucile si alunile nu le consumam prea des dar vor fi super pt hranit veveritele de la bloc, in iarna.
Sa mergem la ferma la cules mere. Asta e cu bani. Nenea Barbita avea afis la taraba lui la piata ca are 2 weekenduri in octombrie de porti deschise si activitate de cules mere, nu putem rata asa – prietenia noastra e prea veche :).
Sa fac placinta cu mere si sa aduc si la colegi la birou.
Cand dau de zilele ploioase vreau sa facem vin fiert inainte de culcare. Beau putin alcool (150ml de vin = somnifer curat pt mine) dar ritualul de facut, condimentele si aromele si caldura din corp dupa prima gura merita tot efortul. Condimentele le am prin dulapuri, miere sa indulcesc aromele, iar vinuri si-a cumparat sotul 20 de sticle.
Sa invitam prietenii la masa + boardgames la noi. Daca primele 15 luni de covid am evitat la maximum contactele si ramas la vazut prietenii in plimbari, iarna asta nu voi mai fi asa de stricta. Pana aici am facut tot posibilul sa avem o sanatate radianta (am slabit amantotzi in casa, am imbunatatit alimentatia cu mai mult bio si mai mult  crud, am adus o rutina mai buna de dormit si miscare, am schimbat geamurile si putem aerisi mai temeinic si lasa unele geamuri deschise putin si peste noapte, in continuare nu a racit nimeni in casa, analizele sunt impecabile) , si din prietenii nostri au reusit succesuri nebaunite unii (lasat fumatul este o reusita nemaipomenita).
Continui sa fac voluntariat la spital, cu copilasi in nevoie.
Ma gandesc sa incerc ceva decoratii de sezon. Habar nu am ce voi face, e prima data cand ma gandesc la a asezona casa la culorile de afara, probabil ghivece cu flori tematice ce vor muri in 2-3 saptamani, un bostan langa usa de la baie de care sa se loveasca toti si sa imi ureze de sanatate, sa mai caut fetze de pernuta decorative in culorile de galben ruginiu si frunze aramii.
Toate acestea sunt simple si la indemana oricui, nu e nimic sa ceara eforturi fizice deosebite sau sa destabilizeze bugetul.
Welcome, autumn !

Despre buget: ce e mai eficient? sa cresc venitul, sa economisesc mai bine, sa investesc mai bine?

O intrebare care da motive de dezbateri si nu are un raspuns perfect si unanim valabil pentru toate cazurile.
La veniturile mici orice crestere de salariu conteaza,  orice economisire conteaza, si mai ales orice profit din investitii conteaza. Dar la veniturile medii? sau la cele mari? Care e mai interesanta?

Ca raspuns, cheia e in cat % din venit cheltuim.

Pentru fiecare 10.000 castigati anual, o crestere a ratei de economisire de la 10% la 20% implica o reevaluare a a cheltuielilor si salvat inca 1000 pe an.
Daca nu vrem sa mai economisim ci sa crestem venitul si a trece de la 10% la 20% economisit, ei bine efortul e mai mare: 1200 anual in plus si toti economisiti duc la 20% rata de economisire.

Pentru cine economiseste deja 50% din venit, felicitari !! daca vrea sa ajunga la 60% economisiti la fiecare 10.000 castigati, are 2 solutii:
– mai taie 1000 din cheltuielile anuale, lucru mult mai dificil deja pt ca presupun ca toate cheltuielile sunt bine analizate
-sau aduce inca un venit de 2500, bani pe care ii pune pe toti la economii, ca in final sa ajunga la 7500 economisit si o rata de economisit de 60%.
Compar 2500 cu 1000 si ratio de 2.5 la 1. Adica, e de 2.5 ori mai eficient efortul de economisire decat efortul de a mari castigul.
Cum aplicam in situatia de zi cu zi? sa zicem ca persoana e platita cu 50/ora si alege sa lucreze in plus dar sa plateasca o persoana la curatenie cu 30/ora pt a economisi timp si lucra in plus. A facut o alegere buna? Nu. Pe de alta parte ntru cine e platit cu 100/ora si plateste persoana la curatenie cu 10/ora, e o alegere mult mai buna. Despre mancat la restaurant in loc de gatit acasa pentru a lucra 2 -3 ore in plus zilnic, insa cifrele sunt si mai proaste, mancarea la restaurant avand un adaos de 3-500 %. Plus ca deseori e nesanatos, multa mancare fiind fripta si prajita.
Statisticile americanilor arata ca cei cu venit mare nu economisesc mai bine decat cei cu venituri medii pt ca au tendintza sa cheltuie mai mult si sa amane mai incolo momentul economisirii si cu cresterea venitului scade % economisit.
Sa ne folosim timpul in a castiga mai multi bani poate fi, uneori, mai putzin profitabil decat in a cheltui timpul pe economisit si investit.

Pentru cine economiseste deja 80% din venit si vrea sa ajunga la 90% rata de economisire, efortul e mult mai mare si presupune iesit mult din zona de confort pentru efort. Nu mai scriu cifrele aici, pentru ca persoanele ce deja economisesc 80% au un nivel extraordinar de disciplina, de venit, si si-au facut ei calculele si inca nu am ajuns acolo dar cand ajung, scriu.

Ce diferenta putem face prin investitii?
Pai putem. O crestere de 7% anuala din investitii poate echivala un 7% crestere a ratei de economisire a familiei, dar mai ales investitia aduce un profit pasiv, fara efort, cumva facem bani cand dormim.
Totusi, la inceputuri, cand aveam doar  cateva mii investite, acei 7% inseamnau doar o crestere de 100 in plus anual, bani bine primiti dealtfel pt ca tot bani munciti sunt dar  mai eficient mi-a fost sa reduc pachetul de abonament de telefon de la 15 la 5 si asa sa economisesc 120 pe an, sau sa imi gatesc pachet zilnic si sa castig asa 5 zilnic dar si sa construiesc o sanatate impecabila si zero costuri la farmacie (sau aproape, ca ultimul dentist nu mi-a placut ce mi-a facut).

Ca o concluzie, concentrati-va pe toate 3:
SAVINGS
RAISE INCOME
INVEST

In ordinea asta.  Temelia sunt economiile. Nu putem investi daca nu am economisit intai. Nu putem inainta fie de avem un salariu mai mare daca nu directionam banii aia in economii.
La inceputurile financiare, cresterea economisirii prin reducerea cheltuielilor e cel mai eficient si imediat. Dupa luni de disciplina si de creare de noi comportamente si gasit echilibrul, cresterea veniturilor inseamna un salt financiar. Investitiile nu vor inceta sa aduca profit, din ce in ce mai bine.

Educatia financiara la liceeni

Sunt putini adultii ce au primit un exemplu financiar de acasa (bun/prost, orice exemplu e util atat timp cat il intelegem si invatam ceva din el) asa ca pentru mine viata si nevoile au fost cele mai bune lectii dar vreau creste un copil mai sanatos financiar decat am fost eu si pentru asta am mai avut nevoie si de ceva articole de citit. Si daca la un copil de gradi + scoala primara e suficienta expunerea la situatii practice gen mergem la piata / menu planning / shopping list /lista de facturi de platit si calcule cu tot ce presupun astea etc- toate astea sunt lectii minunate si de calcule pt scoala da?  , ei bine, de la o varsta incolo treaba se complica, ochii dati peste cap la parerile mamei sterg orice efort si bunavointa asa ca e nevoie de scos argumente logice si mai ales de uitat in gradina altora si cauta ce e bun pentru noi.

CATI BANI DE BUZUNAR PENTRU UN LICEAN? 
Aici depinde de venitul familiei. Initial nu am stiut ce suma e ok, am intrebat CAT in stanga si drepta si asta a fost gresit, pt ca trebuia sa ii intreb “pentru ce dati banii de buzunar?? ” . Acum dau copilei o suma saptamanala, incrementata cu 1 la fiecare aniversare. Ce a functionat si ce nu a functionat la noi cu suma asta?. Pe unele site-uri am gasit ca la 12 ani o suma de 10-40 pe luna e suficient, la 16 ani suma se dubleaza, dar stiu copii ce la 10 ani primesc si 500 ….
Pai primul succes e responsabilizarea, adica copilul invata sa isi  ceara banii cu regularitate si sa verifice ca i-a primit corect. Da, am facut si ‘greseala’ sa nu ii dau toti banii – repede a vazut 🙂 . Din pacate inca uita sa isi ceara banii saptamanal si asta e iar o lectie de viata ce tre sa o invete pentru ca e important ca un adult sa isi verifice ca primeste salariul la timp si lunar.
Copiii incep sa priceapa valoarea banilor de pe la 6 ani si unii de atunci primesc money pocket (2 euro la olandezi…? ) si sa ii cheltuiasca pe ce vor ei. La copiii de liceu e diferit: suma e mai mare si e foarte important sa stie deja sa ii imparta si pentru economii pe termen lung, sa lase ceva pt distractie, ceva pt cumparat pt sufletul lor, deci divizarea banilor in cele cateva directii se invata de acum.

WHY? 
Teoretic mama se ocupa de platit casa, masa, hainele, scoala, tabere, orele de pian. Pe viitor vom incepe si meditatiile. Daca eu platesc totul totul…cum mai invata copilul ce valoare au banii? de la un profesor cu salariu rupt in..? sau de la colegul fitzos cu adidasi Nike de 150 €?  Iar din vorbe, zau, poate copilul mai aude ce zice mama pe la 6 ani, dar dupa 12-13  ani ii cam doare in pix  asa ca exercitiul este mama invataturii. Deci dau bani de buzunar ca sa ii cheltuie, bine/prost e  treaba copilului ca doar asa isi invata lectiile. Asta e scopul banilor de buzunar: sa invete educatie financiara pe 2 lei: economisit, sa faca buget, cat e valoarea unui produs, cate saptamani sa economiseasca pt un telefon nou si sa aiba grija de ala vechi etc. Diferenta intre VREAU si AM NEVOIE acum se invata. Da, unii sunt mai cheltuitori decat altii, cum altii sunt mai intreprinzatori si indrazneti. Unii is gasesc repede un ritm de economisit fie pentru un motiv fie apare repede obisnuinta. Organizatul banilor e ca mersul pe bicicleta: cadem mai des la inceput si deseori doare,  dar stabilitatea apare din exercitiu.
E foarte important sa stie copiii ce pot sa isi ia din banii astia si ce nu. De ex. i-am zis ca daca vrea poate cumpara mancare de la scoala, si a si cumparat de cateva ori. Doar ca totul acolo e scump, asa ca dintr-o data si-a dat seama ca pachetul de la mama e…gratuit si pregatit de mama. Lesson learn – daca ii repetam regula ca mancarea de acasa e mai ieftina decat cea cumparata puteam sa i-o repet eu si de 400 de ori si nu ii pasa de ce zice mama asa ca experienta e cea mai buna lectie. Cartile i le cumpar eu, hainele vitale i le cumpar eu, dar hainele mofturi si le ia din banii ei (da, si-a luat niste blugi rupti de arata de parca a tras cainii de ei cale de 3 strazi).

Extra bani din cand in cand?
NU. O greseala pe care o gasii mentionata prin mai multe articole americane e sa dam, in plus, din cand in cand, copilului, ca uite, a terminat banii de buzunar si mai vrea 3 fuste. Nu. E momentul sa il invatam ca se poate lua mai ieftin, ca se poate returna un obiect cu eticheta, ca se poate si altfel. Daca e musai atunci de imprumutat copilul cu suma de bani (unii propuneau contra treburi casnice, altii spuneau ca parintele sa ceara si dobanda pt banii imprumutati! , oricare din idei e buna)  si pus copilul sa plateasca in rate, sau cofinantare si toate astea ca mod exceptional. De ex noi platim juma din tabara copilului, copilul cealalta jumatate, desi partea ei ii punem contul ei de economii, ssst, sper sa nu citeasca blogul :D.
Tot din articolele pe americani era mentionat ca femeile care in copilarie nu au primit educatie si nici automonie financiara au sanse mai mari sa ajunga casnice si dependente de sot,  sau excesiv cheltuitoare. Asa ca autonomia financiara se construieste cel mai usor fie treptat.
CASH sau CARD?
Pana acum doar cash pentru ca impactul vizual si tactil e mai mare, dar ma gandesc ca de la 18 ani, card, dar mai vedem cum evolueaza tehnologia 🙂
BANI pentru… ?
Initial am dat bani pe care sa ii cheltuie cum vrea ea: inghetata sau o guma de nu stiu care, un Macdonalts  etc – distractii marunte. Ma gandesc ca pe viitorul apropiat sa dau si bani de haine la schimbarea de sezon, deocamdata tot ce am stiut a face e sa dau carduri cadou la Decathlon din care sa isi ia ce pantaloni si adidasi ce avea nevoie – nu m-am bagat peste decizie (dar ce m-o mancat limba sa comentez ca sunt adidasii prea albi sau pantalonii prea largi…) – singura o sa invete ca aia albi tre spati des si sa se plictiseasca de adidasii albi impecabil. Promit sa nu ii zic nimic!
La blugi dupa niste drame existentiale ca nu isi gaseste blugii mult visati (cu banii ei, evident, ca in dulap mai avea blugi), i-am scos din dulap blugii mei si asa a descoperit singura ca poate sa ramana si cu banii in buzunar si cu glugi cool la scoala.
De ce consider ca e ok ca unui licean sa ii dam bani de buzunar si sa nu intrebam pentru ce? Pt ca multi, de rusine, nu indraznesc sa ceara. Am mai auzit in jurul nostru parinti plangandu-se ca le fura unul din copii bani din portofel si fenomenul era si pe cand eram eu la liceu auzeam curent acest scenariu printre colegi/vecini. E dreptul la intimitate sa ia, fara sa dea explicatii, o inghetata la o fata sau de un bilet la film in timpul fugii de la ore, sau de tigari.  Pentru multi tineri bugetul ala mic si banii de buzunar le da incredere si autonomie pe termen lung, dar si intelegere ca unele lucruri sunt extrem de scumpe si nu merita sa cheltuim pe ele.

Gatitul compulsiv la un an de carantina

Fara restaurante, baruri, cluburi, terase, sali de concerte si alte locuri ale pierzaniei unde obisnuiam sa imi duc serile inainte de COVID (auto ironia e considerata constructiva 🙂  ) , am ajuns ca multi altii sa am mult mai mult timp prin casa. Si pe langa bucatarie/ frigider si cratite.
AM inceput lockdown ul cu extra mancat. Apoi am realizat ce fac si am inceput sa tin dieta. In timpul asta am gatit, am inceput sa profit de extra timpul avut si sa incerc sa gatesc tot ce voiam de mult timp si nu gaseam timpul si rabdarea, sa incerc retete indiene ce le credeam prea complicate si prea consumatoare de timp si care de fapt nu sunt si acum ne-au cucerit, sa invat sa folosesc varii condimente si sa fac mai multe incercari, sa fac mai multe variante de dressinguri si sa mancam asa mai multe salate, sa framant iar de paine impreuna cu copila si cel mai tare e ca acum are autonomie si copila face singura chifle ( sarutmana Jamila) etc.

Gatitul acopera o nevoie primara: mancarea. Dar e si o forma de fericire prin oferirea de arome si gusturi cu care ne bucuram. Mai mult, o mancare gatita in casa e mai ieftina (cati nu au pierdut veniturile in zilele astea…) si mai ales mai sanatoasa: o salata si un gratar se fac repede si cu putin studiu acopera suficient de bine nevoile corpului.  Pentru multi framantatul aluatului a devenit o relaxare – kineticii ma inteleg. Am framantat si varza (traiasca robotul la tocat) si facut cateva borcane de muraturi – probiotice la indemana pe care altii dau bani multi.   Mai mult, painea de casa m-a adus in confirmarea prieteniilor pentru ca impreuna cu prietenele ne-am impartit drumurile si eu m-am dus la tara dupa faina iar prietena mea mi-a luat o cantitate mai mare de drojdie, si zau ca nici nu am planuit inainte ci pur si simplu la magazinul de la ferma mi-a venit ea in minte ca e mama de baieti in crestere si o sun pe ea sa intreb daca vrea faina si ea imi raspunde cu ” gand la gand, mai femeie, ti-am luat drojdie si tie ca m-am gandit ca nu umbli prin supermarket” – o conexiune telepatica in care asi fi crezut, o prietena pentru care in ultimile luni nu avusei timp sa ne vedem si schimbaseram doar cateva cuvinte pe email saptamanal.  Din exces de gatit am oferit si la vecina din perete prajituri (medic la spital, ea nu isi poate aduce obiectul muncii pe canapea).
Pasiunea gatitului a devenit pentru mine un fel de ingrijire personala si ingrijire a celorlalti. Acu’ sa nu credeti ca am gatit 3 feluri pe zi, zilnic feluri complicate, nuuuuu, inca nu stiu sa fac sarmale si nici nu cred ca voi invata vreodata, am ramas la feluri ce iau 15-30minute si mancam 2 ori din aceeasi mancare, in continuare salatele sunt baza la noi, dar ce mi-a adus gatitul in carantina e sa ies din zona de confort, sa incerc, sa gresesc, sa incerc iar si sa perseverez pana mi-a iesit pe gustul meu si chicken tikka-massalla, si currt vegetarian, am incercat si descoperit cateva  noi dressinguri la salate, am incercat pana gasit locul quinoa in ritmul meu repezit de bucatareala, am incercat si noi retete de prajituri, am gasit si timp pt acea visata salata beuf din copilarie ( pe care desi o toc la robot dar tot ia timp pt ca fiecare ingredient are nevoile ei), am reintrodus o varietate de ierburi si frunze si alimente verzi si crude, am incercat sa fac o branza cu o reteta cu ceva ferment (un esec, dar mai caut si alti fermenti, nu abandonez) etc.
Gatitul e tot o forma de creativitate: ceva util, ceva necesar, ceva sanatos. Cine are rabdare si la decorat are toata admiratia mea, aici inca am rateuri 🙂 dar voi persevera ca orice evolutie inseamna si esec, si rasetele celor din jur, inseamna efort, iesit din zona de confort, inseamna incercari dupa rateuri.
Gatitul in fata copiilor vine si ca o lectie de viata. Da, am scapat ouale pe jos. Mi s-a rostogolit din neglijenta ca eu sunt mereu repezita. Prima data fiica mea a ras, data urmatoare cand am scos oua mi-a dat un prosop sa le pun pe, alta data cand am scapat a venit ea si mi-a adus carpe si spunand: “mami, se intampla, cam des la tine”. O experienta de viata din care copiii invata si inteleg ca nimeni nu s-a nascut cu toate astea in cap si forte si ca e nevopie de efort si efort si luat esecul in brate si luat de la capat si iar efort.
Gatitul cu copiii inseamna si sa ii ajutam sa descopere gusturi si mirosuri, sa inteleaga ce le place si ce nu, sa participe la meniu si lista de ingrediente pe sapt viitoare.
Gatitul in familie e o lectie de matematica: deseori am profitat sa dictez reteta copilei si sa ii cer sa multiplicam x 3 sau 7 si  pt a exersa calculele mentale.  Am profitat sa exersam si ceva engleza citindu-i reteta sa scoata ea ingredientele de prin dulapuri, sau alta data punand copilul sa citeasca reteta in engleza mie pe motiv ca nu imi mai aduc aminte cum fac anume la pasul ala. Am profitat sa provoc copilul la cautat pe site-uri si comparat unde gasim mai ieftine ingredientele dorite, un pas de educatie financiara deloc neglijabil ce va ramane inradacinat in comportament pe restul vietii.

Pentru mine gatitul va continua si dupa lockdown si sper sa ne tina la fel de sanatosi fizic si emotional si pe viitor. Suntem intr-un loc bun, daca vrem sa ajungem mai bine e nevoie de efort si iesit din zona de confort.