Cum calculez banii si dobanda la economii

In ultimii ani sistemul de pensie romanesc(si nu numai) a fost destul de solicitat iar lucrurile nu se imbunatatesc. Solutia care am vazut-o este sa imi  fac un minim de economii ce imi dau siguranta zilei ce va veni si mi-am facut un mic calcul in excel:

Ca o concluzie, relevant este nu doar suma pusa deoparte si obisnuinta de  pus lunar ci si sa incepem  devreme si nu economisit ultimii 5-10 ani.

Lectii invatate din Zero Dechet: ce sa mai tin in bucatarie

Inca nu mi-am ordonat bucataria suficient de mult : e inca haos, obiecte pe ici/colo neutilizate, cateva forme de biscuiti si gatit, multe cani si pahare si plastice si carti si foi si prosoape si servetele etc etc asa ca citind paginile acordate ordinii in bucatarie, am invatat cateva lucruri:
-nu e nevoie de ustensile multe, ci de unele de calitate
-pentru cele de trafic intens (cutit/tocator/oale cu capac) sa iau unele sa reziste mult. Fie le cumpar la mana 2a fie de la un magazin specializat pentru restaurante, acestea vor fi piesa de rezistenta. Si netoxice: astazi inoxul si sticla/ceramica sunt la moda.
-nu am nevoie de zeci de produse ce le folosesc poate o data in viata. Desi am unele de decorat torturile ce nu le-am folosit niciodata
-inainte de a tria, sa ma gandesc ce gatesc mai des si ce e mai important. La mine sunt supele si salatele, si tava pentru legume/friptura la cuptor. Astfel ca majoritatea produselor din bucatarie ar trebui sa fie in jurul acestora. Asadar 2 oale pt fier supe ajung (am 3, a 3a o folosesc sa fac bors si socata), 3 castroane de salata de sticla(2 identice!?!?! mari), si 2 tavi pt cuptor, una mare si una mica, 2 cutite, economul (curatatorul de legume). Cateva farfurii si 2 prosoape de bucatarie. Restul nu le folosesc decat 1 data pe luna. Merita sa le stochez? Merita sa le spal periodic si sterg de praf si mut de ici colo? Voi ce parere aveti?

Intre Harry Potter si real life = educatie financiara explicata babeste

Dupa ce am privit de zeci de ori cele 6 filme ale lui Harry Potter (ultimul nu inca, e cam agresiv pt copil de 6 ani), am ajuns la concluzia ca pensia este momentul cand implinesc 67 ani, si nu mai merg la serviciu dar vin banutzi pe card (sau cu bufnitza) de la un minister de magie neagra.

Rupt din filme, a?
Asa ca studiez mai departe ideea de independenta financiara castigata cat mai repede si fac economii.

Alimentatia si marketingul

De ani de zile suntem bombardati cu tot felul de reclame:
-mananca spanac, are fier
-untul face colesterol, ia margarina
-carnea are fibre
-carnea nu are fibre
-laptele e cel mai bun pentru oase
-nu e alta proteina decat cea din carne
-fara mic dejun ne imbolnavim (si aici era vanturat niste cereale super prelucrate si zaharate pe sub nasul  tuturor…)
-fierul din spanac nu se asimileaza, ia carne
etc
Le recunoasteti, da?

Astazi, s-a ajuns ca multi copii sa nu recunoasca anumite legume … Franta, recunoscuta pt virtutile alimentare si pt speranta de viata inalta (si nivelul de viata ridicat) a facut un studiu pe aproape 1000 de copii 8-12 ani:
– 80% din copii mai adauga zahar/sare in mancare
– 1 din 4 copii nu bea  apa la masa, ci … suc
– 87% din copii nu stiu cum arata o sfecla rosie (considerata de medicii francezi una din cele mai bune legume! )
– majoritatea stiu morcov, praz, pepene dar tot majoritatea nu stiu ce este intr-un cips

http://www.lefigaro.fr/actualite-france/2013/05/23/01016-20130523ARTFIG00429-les-enfants-ne-reconnaissent-plus-les-legumes.php

In conditiile acestea, in Franta a crescut ingrijorator cantitatea de suplimente alimentare. Evident, ca alimentatia a scazut – calitativ – spre indignarea medicilor. Scandalul a aparut tocmai pt ca valul acesta cu obisnuinta consumarii de suplimente, doctorii francezi atrag atentia ca numarul marit de leziunile hepatice pot fi consecinta tocmai a suplimentelor consumate haotic: prost produse, prost stocate, prost vandute si mai ales prost utilizate.
Un om alimentat echilibrat poate trai fara suplimente, si inca bine. Este vara, va poftim la piata dupa legume si fructe  pline de pamant.

85 % din succesul financiar se datoreaza …cui?

85 % din succesul financiar se datoreaza personalitatii, comunicarii, negocierilor si conducerii. Doar 15% este meritul informatiei si instruirii tehnice.

Din viata voasta reala, ce are importanta mai mare financiara?
La mine fondul de economii nu sunt datorita castigului mare ci datorita cumpatarii si organizarii.
Voi stiti sa negociati si sa va vindeti serviciile?

Despre pensie – planuri pentru peste 30 ani

 In ultimii ani incep din ce in ce mai serios sa ma gandesc sa renunt la serviciul zilnic, salariu lunar, taxe lunare si anuale. Dilema mea ramane: si la pensie ce fac?

 Am deja 15 ani contribuiti la taxe, iar astazi pt a iesi la pensie e nevoie de un numar de ani contribuiti dar si de varsta implinita. Problema ce nu poate fi estimata este cum evolueaza legile si regulile in timp, dar nu pot sa nu remarc faptul ca trendul romanesc urmareste cel occidentul unde actual sunt minim 40 ani contribuiti si pensionat la 67 ani si e in crestere, la fiecare 5-10 ani au marit pragul cu 2-3 ani.

 Pentru viitor, eu vad cateva cai de ales:
Calea 1:lucrez 40 ani(mai am inca 25 ani de stat pe scaunul asta). Salariul tot pe cartea de munca, deci contribui temeinic la pensie. Statul are grija de mine. Pensia iese aprox. jumatate din salariu.
Calea 2: lucrez partial la negru si tin legal salariul minim pe economie. Diferenta in plus ar trebui sa vina cu 20-30 % mai mult (cam atat ajung taxele platite de firme si oferite…). Totalizez cei 40 ani necesari la pensie. Ies cu o pensie de aprox 600 lei de la stat. Fac si ceva rezerve:. din banii la negru, pun 300 lei deoparte in plus lunar. Vezi calculele din excel de mai jos.
Calea 3: lucrez total la negru. Fac contract cu casa de pensii si contribui cu minimum, ca liber profesionist: inseamna 300 lei lunar la casa de pensii. Daca nu am platit cu ani in urma, asta e, nu se poate completa in urma.
Calea 4: lucrez total la negru si nu dau nimic la casa de pensii. Pun cei 300 lei deoparte ce i-as fi dat (3600 pe an) timp de 20 ani.

In paralel am pensie privata (nu in Romania)  – profit si depun valoarea egala cu deducerea din taxe.

Ce se intampla cu cei 300 lei pusi lunar deoparte?
In 20 ani= strang 72000 la ciorap, daca ii tin in casa. Dar daca ii tin in banca si dobanda aferenta e de 4% (plus dobanda la dobanda):

 

Cum cheltui suma asta daca mai am inca 20 ani de trait ca pensionar: 120 mii /20 /12 luni = ceva peste 400 pe luna.

Pot trai cu calculele astea?

Calea 1: da (la pensie voi fi disciplinata pt a mentine nivelul de viata si injumatati cheltuielile,  pt ca nici nu mai sunt cheltuieli transport, pachet la munca, cheltuieli vestimetatie, socializat cu colegii, cadouri la colegi, plus timp mai mult pt economisit la cheltuielile lunare, nici copii /gradi/pempersi etc)
Calea  2: da pt cei cu pana in salariul mediu pe economie (pensia la salariu minim e cam 600 lei + cei 400 lei proveniti din ‘fondul’ propriu duc la o suma rezonabila).
Pentru cei cu salariu peste mediu pe economie, si vor sa mentina nivelul de viata, e nevoie de investit banii cu dobanda mai mare cea calculata de mine 4%; sau o suma mai mare economomisita. Daca nu e posibil asta, atunci sa ramana pe calea 1.
Calea 3: da pentru cei cu salariu sub 1000 lei.  Jumatate din romani sunt in situatia asta.
Calea 4: da pentru cei cu salariu minim pe economie. Pentru  cei cu salariu mai mare si care vor sa mentina nivelul de viata, e nevoie de investit banii cu dobanda mai mare cea calculata de mine 4%; sau o suma mai mare economomisita. Daca nu e posibil asta, atunci sa ramana pe calea 1.

Ce nu pot lua in calcule cu variantele acestea? inflatia. Pensia de la stat minima garantata ar acoperi aceasta inflatie, pe cand depozitele personale nu. Practic, banii astia de 400 lei estimati de mine acum acopera azi meniul pe o luna -dar peste 20 ani …. Solutia propusa de un economist acu ceva timp a fost sa fac depozit in euro (riscuri mai mici de inflatie, euro a avut in ultimii ani si inflatie negativa in anumite tari europene!) – asa ca depozitele mici in Cipru au devenit o varianta convenabila pt multi din Europa.

Alternative de investitie cu profit mai mare decat tinut un depozit cu dobanda 3.5% (cat este acum la Banca Transilvania): cont cu depozit mare, investitie intr-un imobil ce va fi inchiriat,  investitie in actiuni, investitie in teren etc. Mai aveti si alte idei sa va asigurati batranetile?

5 moduri cum sa hranim pe altii flamanzi

Astazi, in lume sunt aproape 1 miliard de oameni subnutriti,  din peste 7 miliarde de locuitori ai planetei: rezulta ca sigur cativa sunt in apropierea mea. Daca si tie iti pasa de ei, sau daca esti una din persoanele cu indice de masa corporala peste medie, atunci e momentul sa facem impreuna ceva si pt ei: da, ii putem hrani.

  1. Voluntariat la o cantina sociala. Costuri financiare zero – in mai toate orasele sunt cantine sociale; unii preoti sustin familii in situatie disperata.
  2. Fa 10 sandwich-uri si 2-3 borcane de supa si de dus in parcuri/gari unde  stiu ca sunt cersetori/ homeless-i
  3. Mai nou la moda sunt bancile de mancare/centre de colectart mancare. Cand fac cumparaturi pot sa pun 5 conserve/pungi de orez in plus si pentru donat.
  4. Daca este un cersetor /om flamand langa –  culpara-i o banana/mar/ un iaurt
  5. Donat bani la cantinele sociale

Greu? usor? Nu stiu. Noi putem schimba lumea noastra, schimbarea incepe in noi.

Stop presei si pliantelor inutile din casuta postala

Suntem asaltati de  servicii gratuite de cataloage, reduceri, oferte de carduri/credite/abonamente, carti de telefon/pliante, etc.format hartie sau electronic.

De ce sa le reducem?
pt ca da, trebuie sa le reducem
-Miliarde si miliarde de pliante nedorite sunt aruncate in fiecare an
-pliante si cataloage ne umplu cutia postala dar si casa si cosul de gunoi – sa triez zilnic gunoaie nu este ceea ce  imi doresc de la viata
-prin reducerea lor contribuim la un mediu mai ecologic. Se estimeaza ca peste 100 milioane de copaci sunt taiati doar pentru pliantele…din America. Mai grav este ca acesti copaci sunt taiati din Indonezia si Brazilia http://donotmail.org/downloads/ClimateReport.pdf, locuri unde defrisarile distrug mediul deja instabil pt animale si oameni si natura. Sau 2 milioane tone de hartie ajunge … sa zboare prin aer/natura, doar jumatate din junk mail-ul american e reciclat.

Pasi sa le reducem:
-cu un click/efort de dezabonare – la emailuri dar si la cele care ne trimit cataloagele prin posta
– doar cu lipirea unui mic mesaj pe cutia postala (efort mic de la noi) dar in cascada, dam naturii o sansa dar si vietii noastre mai multa simplitate.
-triem cutia postala si intre cele nedorite  le scriem un mail de dezabonare cu cerere expresa
–reciclez imediat tot ce qm primit. Nu, nu e nevoie sa intru cu ele in casa 🙂
-atentie unde pun adresa pe net (surveys,  product warranty cards, site-uri etc) – iar unde este cazul  bifat: fara materiale promotionale.
-unde se poate, schimb modul de trimitere. De la banca / firma de net /telefonie etc se pot cere pot trimite desfasuratoare online, sau pot fi descarcate la cerere de pe aplicatia homebanking etc
-lipit un actibild sau scrie pe un autocolant haios: Fara publicitate (No Free Papers ).
-cand primesc un pliant, lasa-l langa cutia postala poate sunt altii doritori. Nu e nevoie tot blocul sa se aboneze 🙂
-orice plic/pliant primit gresit (adresa gresita sau persoana s-a mutat sau a decedat) – returnat cu mentiunea: destinatar nu mai locuieste /traieste aici

Greu? usor? Nu stiu. Pt mine a insemnat efort de 10-20 minute impartite in 3-4 runde, dar in final castigul e colosal pt ca triez hartiile/plicurile din posta mai usor, deci 3-5 min zilnic in plus pt mine. Pt email-uri inca lucrez – si am inceput de cateva luni….

Program de educatie financiara: cititi eticheta produsului

Cand cumpar ceva: citesc eticheta inainte de a cumpara. E dreptul meu sa stiu pe ce dau banii. Deseori cand citesc ajung sa imi dau seama ca…nu vreau acele e-uri 🙂 . Stop cumparat compulsiv, stop luat si pus in cos, stop luat la recomandarea vanzatoarei: mai intai citesc si stiu ce cumpar.
La produsele de baza ce le iau constant (detergent de rufe, faina, etc) stiu eticheta deja ( nu schimb nici mgazinul, nici firma sau produsul) – dar la un produs nou am dreptul sa imi arunc ochii pe eticheta si sa vad ingredientele.
La cofetarie avem dreptul sa intrebam din ce sunt facute!
La cosmetica imi intreb doctorita ce creme imi pune pe fata si cu ce sunt facute si pot citi inainte prospectul.
La medic am dreptul sa cer intai prospectul si informatii despre efecte secundare, alternative,si apoi sa decid daca iau sau nu medicamentul.

E dreptul meu, sunt banii mei.