Si…punem si noi ceva pe iarna?

Tea m-a intrebat daca pun ceva pe iarna si ce pun. Ea s-o referit la ce alimente sau conserve fac, eu ma gandesc ca e musai pun si bani 🙂 ( de ex. eu platii la electricitate in avans … )

Draga Tea :). Pun, evident. Ca principii, vazui ca iarna unele alimente sunt scumpe, si de 20 de ani de cand sunt independenta si autonoma o simtii pe pielea bugetului meu.  Ca spatiu de stocare: pot stoca in 2 din cele 3 rafturi din congelator ca unu imi ramane pt inghetate si carnuri, am 2 rafturi pe usa din frigider, am ceva spatiu in dulap, dar nu mult. In plus, de ani de zile fac meniu si lista de cumparaturi cu ingrediente si cantitati asa ca deja stiu sa estimez ce voi consuma in cele 3 luni de iarna ( eu le-am numarat ca fiind suficient sa estimez pentru meniul a 10 saptamani de iarna, ca unele se vor termina de consumat si in sapt 11 -14 adica la sfarsitul lui februarie – 1 martie am frigiderul sexy).
Ce am pus in ultimii ani si ce voi pune:
ierburi uscate ce le am in exces din gradina/containere si ce le consum iarna in ciorbe. Ca doar le am. Marar, patrunjel, busuioc, leustean, oregano – nu am mai cumparat nimic la plic de mult timp. Le tund cand sunt la apogeu ( ca acum), ca ele se regenereaza, le spal si pun intre prosoape si astept.
ierburi congelate. Adica am mai pus si frunze de telina si de leustean in congelator.
plante din flora spontana. Mai exact culese din padure. Am uscat deja cateva maini de urzici, petale de trandafiri, galbenele (desi pe astea le ud…nu mai sunt spontane, da? ). Formez un mix perfect pt ceaiuri, asa ca nici din asta nu am mai cumparat. Mai contribui cu lamaita si menta ( din gradina, evident), si uite cum nu am mai cumparat nici ceaiuri de ani de zile.
gemuri. Anul trecut avui coacaze in exces ( 3kg) si facui un jeleu. Am mai facut anul asta gem din capsuni ( cumparate) facut fara zahar, am mai facut dulceata din cirese si visine, o sa mai fac un magiun de prune si poate de caise.  Cu ani in urma am mai facut un gem din …excesul de fructe cumparat ( am estimat prost si nu am vrut sa arunc cele 2-3 kg de fructe asa ca pepene, cu cirese, cu piersici au devenit un gem minunat ), iarna din portocale etc. Fac din fructele ce ne plac, fac cantitati mici, fac doar cand gasesc fructe f. coapte si ieftine!! Iau zahar cantitati mari (2-4kg) tot cand gasesc ieftin. Pana la urma si aici calculez un buget, un pret final.  Cantitate: 6-10 borcane.
– gogonele  murate, castraveti murati. Acu, am putine ce nu le consum din gradina, asa ca…cumpar, toamna, cand piata abunda si pretul e mic. Nu pun mult, 3-5 borcane, ca doar eu consum. Maxim un borcan cu varza tocata murata.
legume pt supe/ciorbe/tocanite in congelator. De fapt tocanite fac rar si alea ar fi…o mancare de fasolica. Cu ani in urma tocam si dadeam pe razatoare si puneam la borcan zarzavat la murat. Acum pun in pungute fix 10 portii, pt 10 saptamani de iarna. Din nou cumpar toamna cand piata abunda si pretul e mic si iau legumele ieftine! ce iarna costa mult: 5-10 ardei mici si patati diferite tipuri gen galbeni  + kapia, 1 telina frunze (sau mai multe frunze), 5 dovlecei mici, o mana zdravana de patrunjel etc. – toc la robot si pac in pungute. Nu pun ceapa sau morcovi sau chestii ce gasesc iarna si ieftin…
– in trecut puneam legume coapte la congelator. De ceva ani nu mai fac ca doar eu consum in casa si am redus consumul dar alta data profitam cand mergeam la tara la un gratar si …luam 10-20kg de vinete de pe drum ( negociem pret, da?? 😀 ) , ceva ardei, coceam in natura pe flacara pana se facea jaratecul pt carne, curatam pe loc si seara acasa le scurgeam si portionam si congelam. Tin minte ca intr-un an au fost vinetele mai ieftine decat cartofii asa ca am copt pe aragaz si congelat de avui cate 2 portii saptamanal pana dupa anul nou.
– in trecut puneam fructe congelate. Doar visine pusei cu ani in urma. Acum am pus cirese cateva pungi. Consumam putin asa ca nu cumpar vara si congelez… dar daca as gasi pret bun / sau de ar fi sa le culeg eu in natura atunci as pune niste zmeura, afine, catina, si sa le congelez in portii mici pt smoothie sau vreo prajitura. Consum rar smoothie ( si mai ales in postul Pastelui), si in ultimii ani cumparai cate o punga de fructe de padure congelate, si adaugai cate pun pumn la fiecare smoothie, asa ca daca am ocazia sa congelez ceva, voi congela aprox 1kg, maxim 2 kg de fructe.
-compoturi. Doar de prune in ultimii ani. Acum cu spatiu si mai mic de depozitare ( fara camara si fara toate dulapurile in bucatarie, nu vad loc sa pun borcane de compot)
miere. Cumpar de la o ruda. Consumam cam 8-10kg miere pe an.

Ce planuiesc: sa incerc sa fac rosii uscate la cuptor. Planuiesc. Ia sa scriu pe lista de cumparaturi rosioare mici si lunguiete, pt sambata de la piata….

grabirea incoltirii semintelor

Semintele au si ele bio-ciclicitatea lor, eu omul nevolnic le dadui epste cap. De fapt natura are ritmul ei iar semintele, ca si omul, s-au adaptat in decurs de sute de mii de ani. Ca sa grabesc incoltirea, la semintele culese cu grija din toamna si tinute intr-un servetel, cu eticheta, prin dulap, le trebuie o mica pacaleala: iarna. Asa ca le-am tinut in frigider cateva zile. Apoi le-am umezit si tinut in servetel cateva zile, si stropit cu apa sa mentin umezeala pentru a simula germinarea.

La unele seminte germinarea se vede in 2-3 zile ( in special la dicotiledonate: castraveti,  dovlecel, fasole), la altele mai mult. La primele semne de germinare ( chiar daca doar cateva seminte misca), le mutai pe pamant, si acoperit cu un strat de pamant usor presarat deasupra, bine maruntit si umezit.

Din gama NU faceti ca mine: pamantul de semanat se mentine umed ! altfel semintele cedeaza…. asa ca eu am bagat totul intr-o punga, sa aiba efect de sera, altfel uscate mor si nu mai e nicio sansa.

rasaduri in cartoanele de la oua

Peste iarna multe s-au schimbat la gradina din lazile de pe balcon: ne-am mutat in casa noua asa ca am regestionat totul. Plantele perene s-au descurcat si supravietuit iernii ( leusteanul, patrunjelul, capsunii); bucurie mare cand am vazut mugurii si verdele lor, iar cele anuale s-au topit in lazile de lemn, dar nu e bai ca le voi inlocui.
Primavara aceasta am inceput in forta, cu rasaduri pe mai multe planuri.
In februarie am pus seminte de rosii colectate de mine de la o planta ce s-a insamantat si descurcat singura, de acum 2 ani. Rosia asta nu o tin minte foarte productiva (face rosii mici, lunguiete, nu multe pe ramurici), dar mi-a atras atentia ca o gasii crescand din lada de compost, iar aroma fructelor m-a rasplatit iar asta a fost factorul decisiv. Semintele le-am pus intr-o cutie de plastic alaturi de ghimbir ( cutii primite de la o prietena farmacista, asadat deseu reciclat de la pastilute), dar cu ele am gresit de 2 ori: prima cu pusul langa ghimbir, o planta insetata, si a 2 a ca am  semanat inainte de mutare si zugraveli si am neglijat plantutele de rosioare… au murit peste jumatate dar uite cata personalitate au de s-au descurcat cateva!
Cu frigul din ultimile zile  nici nu regret ca am amanat gradinaritul, ca unele ar fi suferit crunt afara….

Apoi mai am de anul trecut niste seminte Agrosel, altele de la tzara, altele primite cadou din Polonia. Cum calul de dar nu se cauta la dinti ci se uda din belsug, am purces la insamantari in toate vasele de prin casa: cutii de la iaurt, de la masarpone, ghivecele vechi dar si… cartoanele de la oua. Faina idee: cartonul e compostabil, asa ca in loc sa ajunga in lada de compost il pun ca recipient pentru seminte umplut cu pamantul gras din lada de compost; cartonul regleaza umezeala perfect pt o germinare. Peste 1-2 saptamani o sa tai cu foarfecul fiecare alveola de carton sa le separ si o bag in ladita ce il asteapta ca atare, cu tot cu cartonul deja inmuiat, astfel ca nu deranjez radacinile plapande.

20160501_201714[1] busuioc, castraveti20160501_201721[1] busuioc

20160501_201730[1]rosioarele zvelte20160501_201755[1] dovleceii+ciboulette in carton de oua20160501_201808[1] castraveti si loboda in plastic20160501_201814[1] 20160501_201927[1] dovleceii+ciboullete dupa 1 sapt

Cartoanele le-am bagat in punga pentru ca nu gasisem tavita suficienta pentru colectare apa dedesupt, dar apoi am vazut si un efect de sera, punga fiind aburita, perfect pt a uda rar rasadurile. Nu e foarte ecologic cu punga dar e practic 🙂
Si abia e inceputul, anul asta m-am avantat 🙂 si am planuri pe mai departe.
Mai am pe balcon insamantat direct in ghivece laptuci, ce au mijit frunzulitele in ciuda vremii nabataioase printre capsunile de anii trecuti. Dar despre astea voi scrie alta data 🙂

Plantele care cresc la umbra

Ce putem  face in partile umbroase ale gradinii? Si mai ales, ce pot sa fac cu partea in umbra a balconului? Ce am crescut acolo?

In primul rand o sa descriu ce inseamna o zona umbroasa: umbra nu inseamna o pozitie unde e intuneric (sub un nuc  batran de ex. unde nici iarba nu creste) ci o zona care are lumina dar doar  1-2 ore pe zi de soare.

Intrebarea am gasit-o la cautarea de pe google: pot creste rosii la umbra? Nu. Fructele au nevoie de soare sa se coaca. Florile au nevoie de soare sa infloreasca. Planta va creste frunzoasa, dar va inflori greu si de rodit si mai greu iar pt niste fructe aromate si dulci e nevoie de soare. Asadar pentru zonele umbroase recomand plantele…pentru frunze, aromatice, salate, verze – acestea se descurca fara mari dificultati.

1. menta. Cred ca e planta cu cea mai mare productivitate in zone umbroase. Are nevoie de umezeala si de spatiu limitat deci e perfecta pentru containere; aveti grija ca e o planta invaziva

2. ghimbir. O planta care se descurca si fara soare, dar are nevoie de caldura si umezeala. Frunzele se pot pune in salate!, nu doar radacina se recolteaza…

3. spanac si salate si rucola. Toate tipurile.

4. familia verzelor, gulii, sfecle, etc.

5. ceapa si usturoi.

6. Condimente ca: patrunjel, telina, marar.

Tips & tricks

1.Daca balconul e umbros, vopsiti-l alb, nu va absorbi lumina ci o va reflecta iar plantele primesc ceva mai multa lumina indirecta.
2.grija la muschi si mucegaiuri – e suficient o aerisire
3. rabdare. Plantele cresc mai lent la umbra, frunzele vor fi mai inchise la culoare si mai mari

Ceapa verde – iarna

Pentru ca eu adaug frunze de ceapa verde constant in salate cred ca am descoperit modul cel mai usor in care sa le am proaspete si ieftin. Inspiratia a venit de pe pinterest dar a contat si neinspiratia de la pretul cepei verzi din piata asa am vrut sa incerc sa o produc pe pervaz. Si am reusit: am frunze verzi de ceapa si usturoi perfect pentru pus intr-o salata, pline de vitamine si enzime ca doar le-am cules cu 1 minut inainte.

Costurile acestei cepe sunt zero. Sau aproape zero.

Cultivatul asta vertical imi permite sa cresc si 100 de cepe!! (nu am avut eu asa de multe la dispozitie) pentru ca ele nu au nevoie de mult loc. Daca in gradina le spatiem, ceapa de frunze funtioneaza si inghesuita si in casa (sa nu fie insa peste 24-25 gr ca sufera), si pe balcoane unde sunt mai mult de 0 grade..

Am recuperat un bidon de plastic de 5l de apa.
Am recuperat niste cepe mici ce nu le consumasem dar deja dadeau mustazi verzi.
I-am dat gauri bidonului pe fund cu foarfecul ( sa aiba pe unde elimina excesul de apa) si pe la laterale cu lumanarea si foarfecul ( sa aiba pe unde scoate mustati cepile). Am pus straturi de pamant, cepele mici aliniate cu varful in exterior.
La final am ramas fara ceapa asa ca am mai infipt cativa catei de usturoi ce aveau si ei mustati verzi.

Ce am obtinut dupa 7 zile:

 

 

1 2 3
Cum ziua e inca scurta frunzele s-au lungit anormal de mult catre fereastra  dar nu e bai, le mananc asa pentru ca vor da alte frunze.

Recomand recoltatul numai frunzelor mari, cele mici se vor dezvolta in urmatoarele 1-2 saptamani.

Merge la fel si cu radacini de patrunjel si de telina puse toamna, si recoltat toata iarna, pana in primavara 🙂

 

Lectii dupa o vara de mini gradinarit

De cand am mini gradina pe pamant (ok, 50mp2, stiu) am invatat mult mai multe prin experienta.
1. lectia unu: urasc melcii. Dar zau ca ii urasc si ii omor cu placere atunci cand gasesc 3-4 cocotati pe acelasi fir de fasole… daca ma vor chema la tribunalul genocidului contra melcilor, atunci  stiti de ce. La anul voi incerca mai multe plante ce nu sunt iubite de melci: marar, patrunjel, cartofi, loboda,  condurasi, iar dintre bariere, cel mai bine functioneza plasticul.
2. lectia doi: Incet incet citesc despre sol si cum e cazul de tratat si manipulat. Daca ploua prea mult si apa musteste in zona funcioneaza sapat mici santuri printre plante sa drenez apa. Daca ploua prea rar fac santuri si plantez in vaile santurilor ca se mai aduna apa/umezeala/roua; daca e solul lutos si se usuca mult: mulci si compost, mulcirea ajuta sa scada evaporarea rapida in razele soarelui.
3. sa plantez ieftin. Oricum fac 50% 50% cu melcii
4. ce daca plantez ieftin, sa plantam ce mancam!! Daca noi uram fasolea verde… apai la anul sigur sa nu mai pun juma de teren cu fasole verde, cum facui anul asta  :))
5. buget. Buget. Sa nu cumpar compulsiv, sa caut ce mi-ar reduce bugetul de mancare saptamanala. De ex. degeaba m-am chinuit si dat bani pe salate, ca limacsii au mancat haplea tot; mai bine las papadia si o recoltez
6. sa plantez plante locale. Da, am colectat seminte de gogosari dar acestia au nevoie de soare soare soare… intr-un final au inflorit dar… nu e suficient. Conditiile de crestere coordoneaza planta.
7. seminte. In continuare voi cumpara ieftine, dar macar o parte le colectai de anul asta….
8. compost in continuare. Da, pot produce pamant singura pe balcon, din resturi, poate la anul o sa imi iau si niste rame pe balcon… sau mai bine nu 🙂
9. sa pun la incoltit din casa. E singura sansa de a supravietui atacului melcilor. Altfel…tot ce e fraged e mancat… asa ca pun in vase simple: carton de la oua, carton de la jartie igienica etc. – ieftin si usor de transplantat
10. sa pun label la ce seman. Ca uit. Da, am semanat in acelasi loc de 2 ori.
11. sa insamantez in ghivecele si tin in casa  pana da caldura, altfel… mor planutele de frig.
12. costurile udarii. Si aici nu ma refer numai la efort, ma uit ca pe balcon acum (in afara caldurii) folosesc cam 30 l de 2-3 ori pe saptamana…dar asta vara foloseam mai mult, si zilnic!. Am fi fain sa captez apa de ploaie, dar am reinvatat sa fiu economa si sa refolosesc apa din bucatarie (de la spalat cartofi, mere, salate, etc)

Oricat de mica ar fi gradina si oricat de ocupata as fi, stiu ca pot creste ceva ceva ce ma va rasplati.

Si inca un articol de lauda mini gradinaritului in containere

De data asta inspirata de bloguri din Alaska: https://alaskavegetablegardening.wordpress.com/ si http://chateau-listeur.blogspot.be/2015/07/how-much-food-do-you-grow.html
No zau, daca si ei reusesc sa gradinareasca si sa acopere o parte din necesarul familiei in conditiile dure de vreme, de ce nu si noi in oras?

Practic, mini gradinaritul in containere permite deplasarea si orientarea lor dupa soare si dupa bunul plac.
Containere se adapteaza la ce spatiu avem (mic/mare). Nu e nevoie de casa cu gradina, sau proprietate mare, se poate face si in apartament si la casa, si la etaj etc.
Nu necesita timp: spatiul e mic asa ca timpul implicat e putin. Cu cat mai mult timp si vointa ai, se poate extinde.
Mobilitate. Da, se pot repozitiona dupa caz(mutare/redecorare etc).
Nu ne pasa de vreme si intemperii. Singura intemperie sunt eu.
Libertate mare de alegere plante. Mult mai mult decat intr-o gradina in camp unde calculam vant, sol, aciditate, daunatori bipezi/multipezi etc.
Culoare vietii- orice casa/balcon/colt trist se poate redecora si da viata.
Si copiii o pot face. Astfel copiii pot invata despre legume, fructe, plante, gatit. Ba chiar asa incep sa le aprecieze mai mult in farfurie.
Reducerea deseurilor. Eu refolosesc apa si resturile de legume si fructe pt gradinarit. Asta e cel mai mare castig practic: produc gunoi mai putin.
Nu e nevoie de experienta sa incep gradinaritul ca hobby.
E ieftin (se poate face si gratis) si se poate incepe acum.

Dintre plantele cele mai rapide crescute de mine:
-ridichi – recoltare in 4-5 sapt
-salata – recoltare in 4-5 sapt
-carrots – recoltare in 8-9 sapt
-spanac – recoltare in 8-9 sapt
se pot cultiva in….containere, evident, de acum : o lada de lemn/lighean vechi, pamant (compost), seminte, apa si…

Iar un tabel cu necesarul unor plante intr-un ghiveci gasiti aici.

P.S. Cateva idei inspirationale de la alask-ieni: cand mut o planta afara, pot sa ii fac o mini sera cu o sticla de plastic intoarsa in jos. Asta o va proteja cateva zile. Nu am incercat pana acum!

Invatam sa economisim apa pas cu pas

Economisește apa – e din ce in ce mai poluata si scumpa. Dar cum sa fac asta?
E bine, dupa ce mi-am propus sa refolosesc cat mai multa apa in bucatarie si udat cu ea florile, am facut un experiment: lasat robinetul sa curga cat timp m -am spalat pe dinti. Sa curga, dar sa curga intr-un lighean. Am colectat asa cam 4-5l de apa.
Dar daca am face asta si cand spalam vasele?
In rest, am robinetele reparate, bazinul la toaleta nu are scurgeri, folosesc masina de spalat doar cand e  plina, toate astea duc la o usoara economie la apa.

Ce ramane consum mare: baia in cada. Asa ca vara fac dusuri mai scurte.

Si cu asta nu va mai bat la cap cu apa, am zis tot ce aveam de zis 🙂

Mini gradinaritul si consumul de apa

Eu micro gradinaresc ieftin, experimental, pe balcon (mai am si o alta mini gradina pe pamant) dar acum vreau sa vorbesc de cea de pe pervaz/de pe balcon. Cea de pe balcon imi consuma apa, la 2 zile aprox. 4-5 ligheane a cate 10l. Costul nu e f. mare, dar imi dau seama ca in anumite zone ale lumii apa este mult mai scumpa si mai rara.
Asa ca am cautat surse posibile de a face economie la apa asta…. si am gasit 2 directii:
-apa de ploaie
-refolosit o parte din apa din consumul zilnic.
Dificultatea a fost sa imi reconstruiesc pasii ce ii faceam din rutina. Sa imi recalculez si sa ma opersc din gesturi instinctuale

Cateva idei din refolositul apei din bucatarie:
-apa din canile de baut o torn la flori. Nu, nu mai scurg restul de apa in chiuveta.
-apa de la spalat salate si fructe – la flori. De ex. am facut gem de capsuni si gem de caise, si apa de la spalat toate fructele astea am turnat-o rand pe rand in containerele d epe balcon.  Astfel am salvat toata apa si am udat tot balconul
-apa de la fiert pastele/fasolea/clatit paharele/clatit vasul unde fac/beau smoothie etc (fara detergenti, fara sare) este o apa imbogatita si hranitoare pt flori. Dar rece!! ca apa clocotita omoara orice planta.
-apa cu care clatesc canile de la  cafeaua,inclusiv zatul – este iar o apa hranitoare pt flori (recomand sa fie folosita din cand in cand, cafeaua face solul acid, pt noi nu e o problema ca bem rar cafea)

Evit contaminarea cu resturile animale.

Mai nou ma uit la plante ce nu consuma multa apa, eu am ridichi, salate, castraveti, busuioc, menta si astea tuati tuati le plac  multa multa apa… sigur sunt si altele care consuma mai putina – stiti vreuna?

Ei bine, se poate gradinari ieftin si la bloc. Fara efort financiar (chiar gratis daca recuperez niste lazi, imi fac compost pt a avea pamant, recuperez seminte, recuperez apa).

Voi cum refolositi apa?