Sondaj: cat la suta din venitul vostru anual sunt pentru distractii?

Cat din buget se duce pe distractii? SI mai ales ce ati trecut la distractii?
La noi intra aici hobby+ vacante:

  • inseamna alergat sotul (taxa de curse, echipament)
  • copila chestii de joaca si bricolat si petrecerile unde e invitata si petrecerea de ziua ei (ma salvez ca ii cos cadouri la prietene..)
  •  eu cusut +gradinarit  (desi astea produc, pe alocuri chiar sunt in profit)
  • concerte rock (f. rar, sotul)
  • carti (amandoi)
  • evident concediile – cea mai grasa sectiune (franta, spania, Londra, dar si locale, e ieftin cu cortul dar 2 vacante  x 2-3 sapt fiecare plus iesirile de cateva zile…)
  • coafor

Am calculat ca avem aprox 20% din bugetul anual pentru ele (ba chiar putin mai mult de cand am terminat cu locuinta).
Voi cat aveti?

(P.S. nu avem machiaje, sapunul si samponul e la igiena iar sapunul e cadou de la Elena, nu iau pantofi sau haine ca sunt frumoase ci ca nu mai am ce purta si deseori la mana a2a sau super reducere, nu avem decoratiuni in casa, doar flori din cand in cand, nu tv, mancatul la restaurant e f. rar dar intra la distractie. Tot la distractii intra si un telefon scump cand exista altul care functioneaza, sau nuntile etc – avem un botez in curand, 😀 asa ca l-am bugetat!!! – si daca imi iese sa cos rochie mie si fetei am dat lovitura 😀 )

Bugetul si prioritatile femeilor, in functie de varsta

Cu ceva timp in urma am citit un articol pe times.com despre relatia femeilor si banii lor, si cum ne afecteaza viata.

Ca o femeie emancipata ce sunt, ridic atentia asupra faptului ca suntem strict raspunzatoare de sanatatea financiara proprie si de viitor.

Bazat pe un numar de intrebari ridicate femeilor, specialistii times.com au facut remarci dar si recomandari financiare pentru cateva categorii de varsta, iar eu vreau sa promovez asta deoarece femeile sunt  mai “slab” platite decat barbatii dar traiesc mai mult.

Articolul e si mai  interesant pentru ca prezinta o imagine obiectiva de cum evoluam in timpul varstei si ce prioritati avem, financiar vorbind.

Si mai important e faptul ca deja am implinit 40 ani deci trec la un nou segment de varsta si preocuparile mele difera.

 

Pentru femeile de  20-30 ani au remarcat ca prioritatile financiare ar fi:

– platit datoriile (faimoasele si grelele credite de studii americane, carduri de credit facute pt cumparaturi dezorganizate). 74% din femeile interogate aveau datorii iar o parte din ele datorii f. mari!!
– fond de urgenta e necesar. Aproape jumatate din femeile tinere si-au schimbat jobul si casa asa ca un fond de urgenta de 5-8 salarii e necesar
– marirea de salariu e un eveniment financiar des in viata tinerelor. Conform times.com 28% din tinere au raspuns ca primit marire de salariu

 

Ce e de facut? Specialistii times.com au recomandat tinerelor:
– studiat tehnici de negociere si cerut/cautat maririle pe care le meritam
–  cautat de platit mai repede datoriile pt eliminat dobanzi si impovararea.

 

La 30-40 ani:

– achizitie de casa cu avans e importanta. Se pare ca aprox jumatate din femei au bifat locuinta ca prioritate.
– incep investitiile pt pensie, economii pt copii, eventual inceput un business (50% din femeile studiate au copii)

Sfatul specialistilor:

– studiu si voluntariat in timpul concediului de maternitate pt a nu pierde contactul cu meseria si cu piata.
– pt cine nu a luat concediu de maternitate recomanda luat ajutor la curatenie si gatit, pt canalizat energia pt lucruri importante
– minim 20% avans la achizitie casa. Cu cat mai mult cu atat ipoteca e mai usoara.
– studiat asigurarile si pensiile deductibile din taxe

 

La 40-50 ani au remarcat ca femeile au grija de:

-pensia devine DIN CE IN CE mai  importanta, si 70% economisesc extra pt pensie, fata de doar ctavea procente cu 20 ani in urma (on going)
-daca s-au mutat copiii la casa lor, banii i-au redirectionat catre fondul de pensie(nu inca)
– o asigurare de sanatate/viata, varsta isi spune cuvantul (nu am)
– o  atentie sporita pt cariera si pt tinut la zi informatiile (nu am)

 

Recomandarea specialistilor:
– profitat de faptul ca 40 ani e varsta de apogeu a venitului. (ups!!)
– cursuri si studii pentru a mentine competitiva pe piata si negocia salariul mai bine (prea putin am)

La 50-60 ani situatia e complet diferita:
– femeile de varsta asta in general au evitat sa discute despre finantele proprii (interesant!! , voi ati remarcat aceasta ezitare? -la mine in familie da!! )
-asigurarile private de sanatate sunt prioritate (todo)
-50% din americance la 65 ani au si pensii private, nu doar cele obligatorii (on going)
– 50% din americance au cel putin un imobil /locuinta(on going)

 

Recomandarea specialistilor times.com:

– scos hartie si calculat exact situatia financiara, si ce pensie ar putea obtine si mai ales de cand. Mai sunt atatia ani pana la pensionare, e nevoie de o clarificare.

 

Dupa 65 ani, au remarcat ca:

-femeile americance calatoresc mai mult (SUPER)
-au renuntat la hainele de birou (SUPER)
-dar unele inca lucreaza din motive financiare sau de drag (doar 2% mai au un bussiness)
-isi pun documentele in ordine (mosteniri, asigurari, etc).

 

Recomandarea specialistilor times.com:

-verificat cu un avocat de e nevoie de testament sau nu
-downsize la viata. Hainele de birou – adio. Eventual mutat in locuinta mia mica si nu in centru etc.

Eu citesc ocazional time.com dar multe articole de acolo mi-au dat de gandit.  Eu am trecut prin toate etapele mentionate! si mi-ar fi placut sa citesc asa ceva acum 20 de ani!

Ia ziceti, voi va regasiti in schema americana?

 

Si cu asta anunt ca pregatesc un sir de interviuri cu femei inspirationale, pe tema finantelor proprii.

Cum vedetele isi revin in forma fizica atat de repede?

Intrebarea asta mi-o pun de 9 ani, de cand am vazut pe Heidi Klum manechina la o defilare la 5-6 saptamani dupa nastere si arata demential. A, si are 4 copii. Si daca ar fi doar ea…. uitati-va la Jenifer Lopez, la Jesica alba, etc. dar si la alti actori sau artisti sau fotbalisti care dupa o fractura/entorsa isi revin imediat in conditia fizica de dinainte. Da, ma rod intrebari de genul cum reusesc? ce fac? ce mananca? ce comportament au? ce pastile sau maseuza sau doctor ii salveaza?

Vreau sa fiu sanatoasa si in forma, asa ca aleg sa invat de la cei care au reusit, modelele mele sunt persoane care au reusit in pofida neajunsurilor genetice/problemelor de sanatate.

 

Raspunsul a venit dupa un timp de citit: un muschi bine format chiar si dupa cateva luni de pauza isi revine la forma anterioara. Memoria efortului! Pana si gandurile tin greutatea si muschii in ritmul corect!   Pur si simplu vedetele nu si-au pierdut conditia fizica complet – cele cateva luni de repaos nu au anulat conditia de dinainte.
Bon, e musai de inteles ca in viata lor sportul e o componenta, ca un task pentru job sau un training de formare: vand imagine si au grija de imagine. Si o recunosc in interviuri. Ba mai mult, sarcina nu a fost motiv sa opreasca sportul astfel  ca una din actritele de mai sus a spus ca facut toata sarcina Yoga si spinning.

Apoi am cautat interviuril cu “personal trainer”-i din L.A. si am gasit unul care spunea ca are program de munca si meniu strict pentru fiecare clienta, in acord cu doctor, si care e respectat 100%. No shit, si eu care trisez aproape zilnic si am cate o ciocolata (2 -3) in birou… iar dimineata trisez si scurtez/sar  si cele 20-30minute de biciclit.

Apoi e si placerea de a face sport. Ma uit la seful meu, care in facultate a facut canotaj(cred? :D)si se trezea zilnic la 5 pentru antrenamente. Corpul lui are predispozitie pentru miscare, evident ca si 2-3 luni de pauza iarna ii aduc cateva kile in plus dar in 2-3 saptamani primavara a revenit in forma anterioare.

Bon, am ajuns aici incat stim ca: meniul si alimentatia nu e “rocket science”.  Si fara nutritionist si bucatar de 5 margarete putem sa citim si invatam sa gatim si facem un meniu suficient pentru corpul si stilul de viata al nostru. Nutrientii fac diferenta in a construi muschi si reduce grasimea, alimentele si ritmul sunt 100% responsabile de asta.
Si nici macar antrenamentul nu mai este “secret profesional”: cu youtube si carti si incercat si lucru se pot obtine rezultate frumoase.

Si atunci de ce nu suntem toti atletici? ca la teorie sunt as!

Ei bine, disciplina si vointa sunt 2 calitati care se invata si nu in scoala romaneasca ci se invata zi de zi…. chiar daca apar perioade in viata cand nu pot iesi la alergat, nu imi voi pierde forma si de revenit voi reveni usor. Asa ca de o saptamana fac regulat in fiecare dimineata bicicleta (uneori mai mult, uneori mai putin si lent = echivalentul unei zile de pauza) . Cand ma voi plictisi de biciclit vvoi incepe exercitii de pe youtube.

Cine e cu mine? Hai sa fim trainer-i personali reciproc 🙂 – am nevoie!

 

 

 

Kg se pierd din bucatarie

si

sanatatea se castiga prin sport

 

 

Sotul e in delegatie asa ca am timp mai mult de citit si scris! 🙂

Primul produs cosmetic facut in casa: deodorant

Pentru alergicii la chimicale/aluminiu sau pentru obsedatii de produse naturiste sau pentru pasionatii de ecologie si viata cu minim de deseuri poluante exista o solutie: produsele facute in casa. De data asta am facut un deodorant. Nu o sa va scriu nici de virtutile fiecarui ingredient, nu m-am obosit sa citesc astea ca nu ma pasioneaza si am rezistat sa citesc 2 minute si abandonai, si nici sa va impui capul cu studii mai mult sau mai putin credibile despre toxicitatea celorlalte (pt ca nici asta nu ma pasioneaza si am rezistat sa citesc 2 minute si apoi abandon).
Doar ca e al naibii de usor de facut.
Pasii mei au fost:
– google dupa retete. Am deschis 2-3 linkuri la intamplare, comparat ingrediente, mi s-au parut asemanatoare, am ales pe aia care aveam ingrediente
-m-am dus la magazinul cu chestii naturiste cel mai apropiat si luat ce lipsea, totul bio
-efortul a cateva minute cand amestecat intr-un borcanel mic reciclat curat, tinut la cald ( scufundat intr-un lichid cald) a ingredientelor:
100ml unt de cocos ( aprox. 1/3 din borcanul achizitionat, unul bio si f. fain mirositor a cocos)
40gr bicarbonat ( vreo 5 linguri, asa)
40gr amidon (vreo 2 linguri, asa)
la cald am amestecat vartos 1 min atunci cand a inceput cocosul sa se inmoaie si dat deoparte.
10 picaturi de ulei esential tea tree (or fi mai multe, nu stiu; sunt si alte uleiuri esentiale recomandate dar pana la magazin doar de asta mi-am adus aminte :D) dar nu e vital.
Acum tin in baie borcanul, fara capac, ca l-am pierdut. Dimineata dupa spalat (minimalist, am zis deja) inmoi 2 dejte in borcan si dau axila (uneori o sa ajung si la cot, ca doar e dimineata).

Constatari: mirosul de cocos tine pana pe la orele 14-16 si imi place, ma simt ca o prajiturica. Apoi revine mirosul meu naturel. Imi stiu mirosul naturel, ca doar nu folosesc de ani de zile deodorante sau parfumuri sau creme de corp. Pielea la axila e mai fina ( oare ar trebui sa folosesc mai des untul de cocos pe corp? ); transpiratia nu e inhibata; bicarbonatul nu ma irita ( poate ca am din ala ceva mai fin si ca s-a disipat ceva prin borcan); dau pe supr mai mare decat axila – adica daca ma duc cu mana pana la cot nu e bai; pot sa dau dupa epilat sau dus imediat ca nu ma irit ba chiar calmeaza pielea. Mai vorbim la vara cand as putea sa il pun si in alte locuri transpiracioase de pe corp.
Tot o constatare e ca mai bine citesc 100 de tratate de cum sa prepar brocolli, decat sa citesc despre binefacerile bicarbonatului si cat de des sa amestec intr=o crema de noapte anti rid si anti cearcane….

La mine corpul s-a reglat de multi ani ca deodorante folosii doar in situatii de stres (cand stiam ca am sedinte  lungi sau ca am de alergat in 15 directii etc) asadar nu garantez aceeasi functionalitate pe vreun barbat fumator, cola-cios si carnivor de ani si ani,  dar merita incercat.

Evident ca am calculat si pretul portiei: undeva pe la 3 euro ( ca din untul de cocos ies 3 doze, din uleiul esential mult mai multe, asta din coada fiind cel mai scump ingredient dar nu mandatory!! ). Efort: 2-3 minute cu tot cu spalatul borcanului ( mai mult o fost sa ma duc la magazin, ca eu intru rar prin magazine, iar la piata la taraba nu vinde nimeni sclifosenii din astea…). Poze fac si postez maine.

Soferi din toata lumea, uniti-va

Impotriva risipei financiare, evident.
Nu v-ati prins ca nu am la inima bancile? bon, mai cititi pe blog :D. Si nu sunt singura.

 

Idee din una din cartile lui Suze Orman, The Courage to be rich, idee ce recomand  de citit la toti posesorii actuali si viitori de masina.
Suntem in generatia in care e ceva obisnuit sa avem 1 masina in familie (ba chiar 2) si asta datorita distantei  mari intre job si casa, scoala, etc. iar mare parte a populatiei a apelat la un credit pt asta. Din punct de vedere a investitiei, masina e un consumabil care se uzeaza si devalorizeaza din a 2a zi de la iesitul ei pe poarta fabricii, iar creditul treneaza timp de 5 ani, pe traseu apar nevoi ca reparatii puternice ale masinii sau schimbarea ei completa. Orice posesor de masina o traieste! ca a ajuns o data in viata minim in momentul sa o schimbe. Ei bine, acest moment poate fi bugetat din timp, si simplu.

– daca nu aveti masina, analizati bugetul si vedeti cat puteti aloca lunar. Sa zicem suma de 150 euro. Puneti deoparte suma asta, luna de luna. (suma am decis-o dupa ce am intrebat 2 persoane diferite cat ii costa rata la masina si au zis sume aprox. cu asta)

– daca aveti credit platiti-l ca de obicei (daca puteti face plati anticipate sau mai mari e si mai bine). Si in ziua cand ati platit ultima rata, incepeti sa platiti aceeasi suma (sa zicem tot 150 euro) dar in contul propriu de economii, cu un serviciu automat, eventual un cont/depozit bancar/borcan special pentru asta.
Aceasta plata din buget va ramane acolo mereu, fie vara fie iarna, fie concediu sau nu.

Resultat: cat timp masina se tine bine, banii economisiti se acumuleaza. In caz de pana/accident/reparatii capitale, exista suma rezerva. In caz ca masina se comporta bine pe termen lung, de ex inca 5 ani de la terminarea cerditului, vom avea economisiti 150 x 12 x 5 ani = 9000 euro (asta daca ii tinem in borcan acasa, dar daca facem o investitie cu grija avem si o mica dobanda). Daca masina e nevoie de schimbat la 5 ani dupa terminarea creditului: ei bine, acei 150 euro economisiti timp de 5 ani sunt fix banii de o noua masina si o masina fara credit este o decizie mult mai buna dpdv financiar decat o masina luata pe credit.

Dar daca nu o sa mai avem nevoie de masina sau decidem sa nu o schimbam?

9000 euro nu strica!

Avantajele pe care le  vad la  aceasta tehnici este ca permite controlul banilor si familia isi va cumpara fix masina care isi permite, rutina nu este schimbata asadar aparitia unei noi masini in locul celei vechi nu va duce la “stramtorari” de curea peste noapte si nici largiri miraculoase la sfarsit de credit, si nu in ultimul rand masina va fi adecvata bugetului familiei. Si evident fara indatorare la banca, fara drumuri si mai ales fara comisioane platite.
Bon, pt cei care rutina este in ritmul de zi cu zi si nu au nicio problema sa achizitioneze si o masina scumpa si sa isi eprmita intretinerea dar aleg sa ia o masina mai modesta si sa continue cu economisirea si investitiile.

Stratageme de a scapa de presiunea creditului ipotecar

Nu am putut constientiza ce inseamna povara unui credit ipotecar pana nu am trait-o. Fiecare om e unic, daca pentru mine e clar investitie si una buna pentru ca am cumparat sub pretul pietei si eventuala chirie acopera rata, dar pentru altii e o povara zi de zi ce nu o pot suporta. De ex. prima ipoteca a fost obositoare si pentru mine in perioada cand eram un singur venit.

Daca va e greu si nu dormiti noaptea de ideea ca veti plati pana la 70 de ani, atunci consider ca sanatatea fizica si psihica sunt prioritare si e musai de facut ceva. Am adunat cateva stratageme de abordat rezolvarea ipotecii, ideile fiind nu doar de la mine ci mai ales de la colegi, de la rude, de pe net, dar si de la angajatii bancii. Pe net am gasit o grama de povesti, fiecare  unica, fiecare inspirationala in felul ei.

Cautati, ganditi, gasiti ce e potrivit voua, si daca mai aveti si alte idei, scrieti ca poate inspira si pe altii, pentru stiu ca se poate diminua greutatea unei poteci!.

 Stratagema 1. vandut casa. Asta e cea mai brutala si presupune mers la banca ca inceput inceput de procedura de vanzare a imobilului; cu banii de pe vanzare sa acopere ipoteca. Va recomand sa cereti o perioada de 1-2-3 luni (cat se poate) cumparatorului, pana la eliberare. Daca ati ajuns aici e clar ca aveti probleme mari financiare si 1-2-3 luni fara cheltuiala asta v-ar ajuta sa acoperiti alte probleme. Intre timp va mutati in locuinta mica, in chirie, faceti noi economisiri pt o achizitie viitoare, sau stat in chirie toata viata.

 

Stratagema 2: refinantare pe termen mai scurt.

Solutia va duce la rate mai mari dar la perioada mai scurta (si dobanda totala mai scurta). Nu uitati, cautati dobanda mai mica si incercat de negociat. Avantaje: scapat mai repede de ipoteca. Nu, nu ma simt bine sa mai stiu datoare pe 30 de ani (pana la pensie), asa ca am credit pe 15 ani (au mai ramas 14) si daca am ocazia sa reduc perioada si cu 1-2-3 ani, as face-o acum.

 

Stratagema 3: refinantare pe termen mai lung dar rate mai mici.

Solutia va duce la rate mai mici dar la perioada mai lunga, dar permite de trecut pe o perioada dificila (concediu de maternitate, sau perioada de studiu/job part time etc)

 

  Stratagema 4: plati efectuate in avans. In termeni bancari se numeste rambursare anticipata, si conform noilor legi (din 2010) e fara comision si se face pentru orice suma si in orice moment a lunii, cu mentiune de reducere a ratei sau a perioadei. Practic fiecare rabursare anticipata va fi o plata din principal (banii imprumutati de la banca) si asta va duce la scaderea dobanzii totale platite si cu cat mai devreme e facut cu atat scaderea e mai spectaculoasa. Ea se potriveste cui are venituri  extra din cand in cand, dar nu pot suporta o rata mai mare luna de luna (o alternativa la stratagema 2). Asta a fost abordarea mea la prima ipoteca: lunar puneam mai mult in cont, mai mult vara (mancare si incalzire si electricitate mai ieftina) si periodic faceam cerere la banca pentru efectuare de plata anticipata cu scaderea perioadei.
Am reusit sa inchit ipoteca in 8 ani. Pentru extra bani folositi orice strategie de economisit care va vine, orice extra venit. Depinde de voi: o prima, un comision, o luna fara cheltuieli majore, un cadou, bani dintr-un extra job, din economii temporare, o mostenire, etc , ganditi-va chiar si la inchiriat temporar locuinta actuala pe Airbnb.

 

Stragema 5: locuit temporar in chirie, langa noul job, si inchiriat locuinta proprietate. De vazut daca banca accepta asta, dar nu cred ca sunt singura care am inchiriat la negru. Chiria sa acopere rata e o conditie ce am indeplinit-o la achizitie, iar eventualele economii le-am folosit ca plati anticipate. Asta se potriveste cand ne pierdem jobul, sau cand noul job e prea departe/in alta localitate si nu e spectaculos platit sa ne permitem 2 locuinte sau o masina. Ideea de a locui aproape de serviciu vine si pt taiat costurile de transport mari (si de ce nu, ganditi-va sa vindeti asa masina si cu banii aplicat #4), ofera o perioada de buffer/de respiro, timp de cautat un job in zona de domiciliu stabil etc. E o solutie temporara dar uneori e tot ce avem nevoie!

 

Dupa cum vedeti, nici una nu e usoara, toate implica efort si adaptare, discutii in familie, si mai ales actiune. Actiune, fara de care cunostintele noastre ne raman doar cultura generala.

Regula lui 5 ani de locuit in noua locuinta achizitionata

(Inca un articol inspirat din discutiile cu colegii, seful e la notar acum deci scriu lejer :D. Musai sa zic ca in birou suntem persoane cu 3 si 4 imobile)

Cand am cumparat aprt. actual intrebarea din casa a fost: cat timp vom sta in locuinta asta?  De ce o asemenea intrebare? pt ca sunt atat de mari costurile achizitionarii si costurile vinderii, iar daca fac asta acum si vand si cumpar ceva mai mare peste 2 ani  s-ar putea ca sa ies mai in pierdere financiar decat daca stateam in chirie.
Ok, stiu ca aceste costuri depind de zona, costuri notar, impozit sau nu la achizitie, valoarea totala a imobilului etc. Da, pentru mine a fost important sa calculez cifrele si sa vad daca achizitia e mai eficienta decat inchirierii.
Daca sunteti in categoria inflationista ca la fiecare 2-3 ani doriti o alta masina/alt tel./alta casa mai mare, atunci s-ar putea ca
achizitia in cazul asta sa nu fie profitabila.
De aceea mi se pare o decizie de bun simt sa caut un raspuns la intrebarea: “da…eu cat voi sta in casa si ipoteca asta”  si sa aliniez durata ipotecii adecvat.
Argument: in conditiile ratei imobiliare, in primii ani la fiecare plata avem o parte din datorie si dobanda. Dobanda la inceput e cea mai mare si descreste luna de luna. Astfel ca (functie de tipul si valoarea si dobanda si durata creditului) dupa 5 ani s-ar putea sa aflu ca nu am platit prea mult din valoarea casei dar ca am ingrosat fundul bancii.

O sa argumentez pe cele 2 achizitii imobiliare facute de mine.
Prima achizitie a fost cu o ipoteca pe perioada de 28 de ani, in 2006 (dobanda 8.03 % dae – daca imi aduc bine aminte ca am deja o varsta) dar imi aduc bine aminte cand dupa 1-2 rate am citit desfasuratorul si din rata de 550 lei (mai exact era 543), 50 era principal si 500 dobanda. Totusi, investitia a fost o investitie buna pt ca chiria posibila acoperea rata (ba avui o perioada cu chirie mai mare ca rata) si ca eu scapam de chiria platita lunar. Cum acea locuinta a fost sub nivelul financiar personal (adica eu mai aveam cum face economii si am si facut dar nu in primul an de la achizitie) am reusit sa o platesc anticipat in 8 ani in plati periodice.
A 2a achizitie e cea actuala si e cu ipoteca pe 15 ani, dobanda mai mica, rata 1166 (si mai avem economii dar muult mai mici 😀 ), iar principalul este peste procent mare din rata,  asa ca daca peste 5 ani o vand, recuperez si cheltuieli notariale, si dobanda si raman cu un plus frumusel. Dar nu se va intampla asta daca vand la anul! ci ies in pierdere… Asadar pentru mine ar trebui sa raman in locuinta asta cam 5 ani pentru a face un profit (sau sa fac o plata anticipata de 10 rate).

Exceptie de la regula.
5 ani e o cifra de bun simt (“common sense” e termenul folosit de sef), nu fixa. Totul depinde evident de perioada de ipotecare. Eu reusii sa fac economii si plati anticipate si cu ipoteca dar sunt multi oameni care isi cumpara locuinta maxima pe care si-o permit (influentati prost de banci si de turma, evident). Eu imi permit sa fac plati anticipate si sa scad
perioada de rambursare si asta va scadea dobanda totala si va scadea f. mult suma principala de returnat, si apoi voi negocia drastic cu banca.
Si mai de bun simt mi se pare ca o investitie imobiliara devine buna daca locuim macar jumatate din perioada ipotecii (sau mai exact daca vrem sa ne mutam in viitor, sa facem plati anticipate pana la achitarea a unei parti bune).

Corolar:
Se adauga variabilele
-daca o posibila inchiriere acopera rata
-daca avem intre timp suficienti bani stransi pt avans la urmatoarea locuinta si pastrat prima pt inchirie atunci go for it si peste 3 ani inchiriati-va prima locuinta si mutarea in noua achizitie. Colegul meu are deja 4, nu a strans bani de a 5a dar incepe sa studieze ideea asta. Prima ipoteca se incheie in curand si are doar 33 de ani.

Si nu uitati, nu e nicio problema sa traim intr-o locuinta mica daca de la luna la luna nu ne ajung banii. Copiii pot creste si intr-un aprt. mic, copiii pot dormi in acelasi dormitor (pana pe la 10-12 ani, asa 😀 ), dar copiii nu vor creste sanatosi si fericiti cu parinti ingrijorati zi de zi. Costurile vietii urca zi de zi, asa ca studiul si calculele fac diferenta intre o investitie buna imobiliara si una proasta.

 

P.S. niciuna din aceste reguli nu se aplica daca piata imobiliara cade.

Finantele personale si sanatatea personala sunt oarecum legate

Citesc de mult timp printre  statisticile americane despre cat de prost sta la sanatate americanul obisnuit. In plus gasii ca americanul obisnuit are probleme si cu finantele. Mai precis: gasii o statistica cum SUA este clasata pe locul 9 la tarile obeze. Din lume. Si in medie un american are datorii 130 mii dolari( doar 5% din venit e media de economisit, semn ca marea masa nu economiseste  nimic) . In medie.
Iar americanii nu sunt o specie diferita de mamifere, sunt doar oameni iar cifrele sunt asemanatoare in toata lumea… (doar ca ei au mai multe statistici si incercari de imbunatatire a vietii).

Am incercat sa vad o legatura intre finante si sanatatea fizica, si de ce nu, sa copii cateva din activitatile alora care au reusit

1. Bogatii fac gimnastica

Toti stim ca  30 -60 minute de exercitii zilnic schimba mult in viata.  Se paer ca 76% din bogati fac asta zilnic  si asta e demonstrat ca reusesc sa isi mentina o sanatate fizica dar si mintala, relaxare si putere de concentrare pe mai tarziu. Si sincer sa zic, cunosc cativa americani, i-am intalnit in vacante, si da, mi se par mai “grasuti”  decat cu ce sunt obisnuita.
Da, cica gimnastica si exercitiile cardio mentin ridicat nivelul iq-ului.
Din experienta proprie, consider ca datoriile si presiunea financiara blocheaza creierul si corpul in acelasi maniera in care actioneaza carentele nutritionale.

2. mancatul haotic si cumparaturile haotice nu pot compensa neimplinirile de pe alte planuri. Fiecare problema e musai de rezolvat la timpul si locul lor.

3. mai multi pasi mici cu rezultate mari

Si obezitatea, si datoriile se acumuleaza in timp. In copilarie as fi putut manca oricat: ce era gatit de bunica era sanatos, plus miscarea  zilnica (alergat, mergeam pe jos  si 10km) erau benefice. Dupa ce am ajuns sa lucrez, (9-10 ore pe zi asezata pe scaun) miscarea mi s-a redus, accesul la ciocolate si mancaruri cumparate s-a marit asa ca am luat in greutate kg dupa kg.
O singura decizie proasta in alimentatie nu duce la o deteriorare completa. Dar facand aceeasi decizie proasta de a cumpara 1-2 ciocolate zi de zi va aduce la kilograme cumulate si dinti afectati si diabet etc.
Cu finantele lucrurile merg asemanator: datoriile se acumuleaza incetul, datorita deciziilor proaste luate zi de zi. Inclusiv decizia de a nu schimba nimic azi desi stiu ca am o problema e tot o decizie proasta.

4. Knowledge = putere

In ultimii ani am inceput sa citesc despre nutritie si finante si am invatat de la altii (carti, oameni si experiente). Din pacate in scoala nu erau cursuri nici de nutritie si nici de finante si zau ca ar fi prins mai bine de predat una din astea in loc de orele de muzica din scoala!.
Asa ca citesc acum, la 40 de ani. La orice varsta acest studiu prinde bine!

5. Actiune

Daca la punctul 4 am studiat, apai sa stiti ca nu ajunge doar studiul. E bine ca intelegem si acceptam ca avem o problema (greutate sau finante), e bine ca intelegem ca exista solutii si vedem solutiile, dar e important si sa actionam.
Pt a slabi e musai sa mancam mai rar, mai putin, mai bine, sa facem mai des exercitii. In termeni financiari: e important sa cheltuim mai rar, mai putin, si sa facem mai des economii si investitii.
Nu putem ramane in aceeasi rutina zilnica si aceeasi pasi si sa asteptam sa apara schimbarea!! e nevoie sa actiionam noi, acum.  Da, sunt multe care au functionat la altii si nu la 100% din oameni. Dar daca nu incercam, nu o sa aflam niciodata! asa ca cel mai bun moment de inceput noua viata este acum.

6. sa revenim iar si iar in forma

Fizica, zic. Aici e nevoie de prerseverenta. Si la slabit primele saptamani sunt cele mai grele (febra musculara, foame si senzatie de caderi de glicemie pt ca nu am mancat zahar). Dar daca nu mai acceptam caderile/deraierile din viata nu ne vom intoarce la aceste momente!
Si o zic pt ca am impresia ca trec anii si ca fiecare reinceput de gimnastica si de corectare a dietei e din ce in ce mai dificil. Asa ca miscarea zilnica e absolut fantastica dupa cele 8-10 ore pe scaun la birou.
Regula se aplica si in igiena financiala: e al naibii de greu  de platit datoriile in urma cheltuielilor compulsive si recuperat dupa luni in care am cheltuit haotic, dar daca tinem acelasi ritm nu vom mai avea situatii de re-start.

7. Perseverenta si echilibru

In greutatea corporala e demonstrat ca 80% e dat de ce mancam si 20% din exercitiile fizice. Disciplina, perseverenta, rabdare, ritm. Se aplica acestea si pt bugetul personal al vostru?

8. Rezultate vin in timp, nu peste noapte. Rabdare.

 

Ai vazut pana acum legatura personala intre finante si sanatate? Cat timp ti-a luat sa reechilibrezi bugetul?

Independenta financiara mai aproape de realitate

Azi m-am jucat (iar) cu un model matematic (model matematic e muult spus). Ideea mea a fost sa pun in formula eficienta economiilor raportat procentual la venitul lunar (v).
Adica urmaresc coloana de economisit un procent din venitul v pe o perioada de 10 ani.

Economisit lunar din venit Cat economisesc in 10 ani Explicatii:
v*10% v*10% *12*10= v*12 = next 12 months free ( adica pot trai 1 an cu un consum lunar la nivel de 90% din salariul v)
v*20% v*20% *12*10= v*24 = next 30 months free (2 ani si jumatate)
v*50% v*50% *12*10=v*60 = next 120months free (10 ani)
v*90% v*90%*12*10=v*120 =next 1200 months free ( adica 100 ani)

Daca economisesc 90% din venit timp de 1 an, si cheltuiesc doar v* 10% lunar, atunci:

Economisit lunar din venit Cat economisesc timp de 1 an Explicatii:
v*90% v*90%*12*10=v*120 =next 120 months free ( adica 10 ani)

Aceste calcule sunt constuite pe 2 factori care influenteaza castigarea independentei financiare:
perseverenta (pus lunar deoparte)
– nivel scazut de cheltuieli lunare.

Cifra asta, economisit 90% din venit, este o cifra pe cat de hipnotizanta pe atat de ipotetica, pentru ca intr-un ritm de cheltuit doar 10% din venit pe doar un an, economiile adunate vor putea sustine aprox urmatorii 10 ani de independenta. Dar daca as lucra 3-4 ani si as trai cu numai 10% si economisi 90%? ei bine, asta mi-ar aduce independenta pe urmatorii 30-40 de ani! Acum, nu cunosc pe nimeni care sa faca 90% economii din venit si sa traiasca cu doar 10% din venit . Ok, am gasit un blog cu un tip ce e la 80% pentru ca locuieste cu parintii si investeste 80% din venit (si are 20 ani) dar personal nu cunosc pe nimeni cu o valoare asa de mare si nici atata disciplina.
Dar citind articolele din presa, vad ca media in lume este de 5% din venit economisita. 5% mi se pare putin dar si asa e mai bine decat nimic!Atunci unde e solutia? unde e echilibrul? Ei bine, pt mine ceea ce conteaza este ce si cat ma face fericita, linistita. Deja am cativa comentatori hater-i care au spus ca sunt zgarcita etc. Pentru mine, visul independentei financiare este un vis de ani de zile, si nu vreau sa vina la 67 de ani si 40 de ani contribuiti, cat e varsta mea legala de pensionare.Pt mine aceste calcule m-au ajutat sa constientizez ca la aniversarea de 40 ani ( mai am 1 an jumate pana acolo) nu ma pot “pensiona” (cum visam) dar ca peste inca 10 ani e posibil, foarte posibil.
Aceste calcule, impreuna bugetul lunar ce il fac de ani de zile ( buget ce m-a ajutat sa inteleg ca noi ca familie ne descurcam cu 50% din venit), imi arata ca daca incep la aniversarea a 40 ani si pana la cea de 50 ani (10 ani) sa economisesc la nivel de 50% din venit , imi voi putea oferi o pauza de munca de la 50 la 60 de ani chiar de nu am facut eforturi mai devreme! .
Ce nu am evaluat pt acesti ani este inflatia, dar o compensez estimativ: in momentul in care nu voi mai lucra sunt cateva cheltuieli care vor disparea, cheltuieli ce imi sustin astazi jobul. Daca mai adaugam si o investitie a banilor cu un randament satisfacator mie, cifrele devin si mai “credibile”. Dar si pentru asta e nevoie de perseverenta si citit periodic.

Intrebare catre cititori: cat la % din venit va ajunge acum pentru cheltuielile lunare?

TIMPUL ESTE LIMITAT!

Dupa ce am ajuns la o casa locuibila si nu mi-am mai consumat timpii si gandurile (si banii) cu amenajari si zugraveli si cutii etc, dupa ce am  acumulat multa oboseala, am  inceput sa meditez la ce  e important pentru mine si ce timp (energie) ii acord.

TIMPUL ESTE LIMITAT!

Probabil multi oameni au auzit de fraza “time is money” . O cunosc si o consider adevarata, doar ca in ultimul timp  balanta s-a schimbat si timpul a devenit mai valoros decat banii. Sa am libertatea (si timpul!! ) de a face lucrurile care le doresc in plus fata de jobul full time  plus treburile casnice de rigoare – asta e tinta independentei mele financiare. Viata e prea scurta pentru mine sa petrec 1/3 din timp facand … sa stau la dispozitia sefului.
Inca un lucru ce iau in considerare este energia si concentrarea petrecuta la munca. Dupa o saptamana grea perecuta la munca, imi mai ramane putina energie sa ma ocup de ce imi doresc in cele 2 zile de weekend si cele 6-8 sapt de concediu anual.
Uneori ma gandesc ce as face daca nu as avea jobul: in cele 11 ore zilnice in care nu as mai fi pe fuga catre metrou si de la metrou, as face ce? CE VREAU! gradinarit? cusut? citit? reinceput jogging si invatat sa innot? reinceput orele de pian? …

Jobul e responsabilitate

Responsabilitatea familiei este unul (si marele motiv) pt care nu imi dau demisia acum.  Daca ar fi sa ma “ingrijesc” doar de mine probabil as opri serviciul acum, pentru ca am suficiente investitii (imobiliare) si as contura un mic venit din alte parti. Dar mai am ipoteca, copila, mamaia …
Pe de alta parte jobul nu e atat de nasol! nu vin obosita si stresata de la munca, seful este nemaipomenit, iar ziua cand intra banii in cont e o zi veseeeela.
Da, am ajuns in punctul in care grija financiara  nu mai e atat de mare grija. E momentul cand vad echilibrul financiar, ca am ingrederea ca ma pot descurca cu un minim (ipoteca, apa, curent, net, mancare) , si in care imi doresc mai mult timp pt mine si familie, chiar daca asta inseamna mai putini bani. De aceea am ales sa tai anumite cheltuieli ( facturi, rar la supermarket, si mai rar haine, deloc cosmetice): pentru ca inclusiv banii cheltuiti pe astea imi ataca din timpul ce l-as putea petrece cu copila/cu pasiunile mele.
Ba mi-am facut o lista de prioritati cu lucrurile faine din viata:
-copil
-gradina
-miscare
-casa
-cusut
-casa (curat+gatit)
-job
-citit
Astea sunt prioritatile… Dar cat timp petrec cu ele?  Cel mai mult petrec cu jobul…si nu, nu e el cel mai important din lista, asta dupa cum se si vede.

Pentru ca banii nu pot cumpara timp, ia spuneti, ce conteaza cu adevarat pentru voi? si timpul e direct proportional (cifre dar si calitate) cu prioritati? ca la mine nu.