Category: organizare

Cum sa castig 200 lei pe luna cu 15 minute de efort

Ce titlu comercial mi-am tras 🙂 Dati click aici, si in 15 minute de efort zilnic veti castiga, garantat, din prima zi.
Da, 200 in plus lunar in buzunar nu strica nimanui. inSeamna peste 2000 pe an! sunt fix banii de o vacanta frumoasa, sau de o investitie, e fix suma de economii ca buget de avarie ce poate face pe multi sa doarma linistiti. In 10 ani inseamna 20% din o garsoniera – si ar putea fi avansul.

Si asta nu se invata la scoala. Scoala m-a invatat sa lucrez, sa castig bani, dar si cum sa ii cheltui cat mai repede asa ca … gatiti-va pachet pt pranzul de maine!

Cum eu tin la alimentatie si nu mananc orice prostie de 2 lei, o masa ok la pranz presupune multe legume si fructe, si costa (minim 10 pe zi…si mai mult). Da, costa.

Gatiti-va singuri pranzul!
In 15 minute pot gati o masa sanatoasa, si pt 15 minute de efort sa primesc 10 lei inseamna un job foarte bine platit!

Mi-am adunat pe pinterest o lista de meniuri rapide, cu ingrediente la indemana, ce implica un minim de gatit si asta ma ajuta sa nu raman in pana de idei si  si sa nu mai pic in panica si disperare ca acolo in 1-2 minute  sigur gasesc  vreo idee. Am zile cand nici macar
aceste 15 minute nu le petrec, pt ca duminica gatesc pentru toata saptamana si imi “pre”- pregatesc cateva ingrediente ce devin
componente pt 2-3 zile (de ex. am naut fiert) pe care il completez cu salata, branza, masline, o conserva ton etc.
Ia ziceti, sunteti  pregatiti de asemenea castig?1

 

 

Salveaza resturile in bucatarie

Moto-ul meu de ceva ani de zile e sa simplific bucataritul. Astazi gatesc de 2 maxim 3 ori pe saptamana, portionez si  pun in frigider/congelez ingredientele, astfel ca merg la cumparaturi 1 data pe saptamana cu lista facuta.
Mai multe idei si faine gasiti la Carmen.
As adauga o idee pe care Carmen inca nu a speculat-o : achizitia de produse la limita garantiei. Eu iau produsele care le cunosc si folosesc des, in general produse de baza (fructe si legume). Cu ceva timp in urma am luat banane coapte bine, deja innegrite pe alocuri. Pretul era la jumatate, dar  cum erau banane mici si aromate, fairtrade, nu am ratat ocazia: 2kg de banane au ajuns in casa la pret de 1.  O parte am mancat pe drum, restul am portionat in congelator ( gata tocate, pungute cu cate o portie) astfel ca au devenit mai tarziu:

1

-smoothie

-cupcakes cu banane

-iaurt cu fulgi de ovaz si banane

Am mai practicat asta si cu resturile de banana. Cand iau banane normale, nu reusesc sa mananc una intreaga, si daca o las pe masa se oxideaza asa ca… o pun in punguta la congelator pt smoothie-ul de a 2a zi.

Voi salvati resturile de alimente?

 

Cadourile primite, moment de donatie

Cu ani in urma mi-am impus o limita de haine. Decizia a venit dupa o evolutie de ani de zile in care dimineata ma scarpinam in cap maimutzeste in fata sifonierului burdusit: eu cu ce ma imbrac? . Da, azi am 2 perechi de pantaloni ce imi plac si le folosesc, cateva tricouri, o camasa, plovere, 3 rochii si 4 fuste etc. Fiecare achizitie presupune plecatul initial a altui produs ce e prea vechi/nu imi place. Cum nu am multe haine acestea le port mai des asa ca se uzeaza mai repede – asadar .. ocazie sa iau altceva apare, asa ca profit de solduri. Ei bine, mai sunt si alte surse de item-uri: cadourile. De obicei cadourile sunt practice – dar nu au pasul initial de …eliberare loc. Ce fac? De refuzat nu pot sa-l refuz si mai ales daca imi place. E momentul sa descoper ceva ce era prea vechi (nu e dificil) sau care nu imi place sau nu imi sta prea bine, si uite asa fac… un pachetel pt donat. Doar si altii din jur sa se bucure de cadouri, nu? Am eliminat asa problemele gen: – unde mai pun noul obiect – curatat de praf, ogranizat, mentinut, hranit (in cazul animalelor sau plantelor) – baterii si alte accesorii – dificultati la mutat in noua casa – timp petrecut cu toate astea etc. Voi ati calculat vreodata pana unde ajunge costul unui item comparat cu costul achizitiei… dar oare merita? Care e costul real al unui produs?

Si cum aproape am golit bucataria

Decluterring in bucatarie e o problema spinoasa! Da, am reusit sa ma apuc serios de asta in weekendul asta, dar inceputurile si tatonarile le aveam de mult timp. Inca mai am 4 rafturi de triat, dar acolo am nevoie de acordul intregii familii 😀

Ce am aruncat:
– ce era expirat. Da, aveam condimente expirate!
– ce nu am folosit de un an sau deloc. Da, aveam condimente ce nu le-am folosit niciodata in viata …
– mai mult de jumatate din hartiile de cupcakes. Oricum fac rar. As putea sa mai arunc din ele dar o fac tura viitoare 😉
– scurs din 3 pungi de faina intr-o singura punga
– aruncat alte borcane (am mai gasit veo 3)
– aruncat betele de la mararul de muraturi. Nu, nu mai pun muraturi paan la anul, le tineam intr-o punga mare ce umpleau un raft ca poate… Am scurs semintele si aruncat betele, gata!.
– lumanarile si ceara adunata; aruncat tot ce am colectat ca poate bricolez.  Nu, nu am facut nimic cu astea, dar de 1 an le tot strang.
– 2 prosoape de bucatarie nasoale au plecat
– am descoperit 2 borcane de compot de prune 🙂 si vor pleca in burtica mea in loc de cina
– am descoperit cati bureti de vase am!! si eu tot cumparam ca nu ii gaseam ….
– am descoperit cata sare de muraturi am: 3kg :). Ok, de acum incolo asta consum.
– am descoperit 3 tipuri de zahar in casa! . Sunt o nehalita, nu imi ajunge unu??? :))
– am triat si pus label-uri la ceaurile culese si uscate de mine; o parte le-am scos la indemana si le consum
-relocat din colectia de chei, pixuri, suruburi, baterii consumate, becuri arse etc.

Acum, in final am 4 rafturi goale (2 jumate sunt de la marea borcaneala). Am mai putin praf. Mai putine zone de umplut cu praf. Am mai mare viziune ce si unde am, asa ca nu voi mai cumpara anumite lucruri, ca deja…exista.

Ce mai am de triat sunt paharele si cani;  seturile de farfurii si castroane. Aici vom face sedinta de familie, asadar sa ii pregatesc moral :). Si de golit din toate alea care le tin pe bufet, toate mi se par …musai si neaparat acolo :)))

Simplificarea casei (decluterring)

Cuvantul decluterring a aparut pe undeva prin ‘americania’  fiind expresia pentru  eliminarea multitudinii de item-uri ce zac imprastiate prin toata casa, depozitate, nefolosite.
Datorita consumerismului si tendintei firesti mie de a colecta lucruri, m-am trezit cu casa plina de lucruri. Iar. Si cum ma pregatesc de mutare am decis ca e momentul sa curat si simplific, acuum si nu dupa!!
Pasii urmati sunt aceeasi din trecut: deschis dulap, tras tot jos, triat ce pastrez (si pun inapoi) si ce nu; ce nu pastrez le iau iar la mana si le impart in 3: gunoi, donat, vandut; . Ei bine, fiecare dulap inceput, fiecare zona atacata este o durere si moment de oboseala si frustrari.
Unii i-au zis: oboseala deciziilor (cica apare cand avem din prea multe de ales). Imaginea cu dulapuri deschise, rafturi curatate, dezordine peste tot imi dau neliniste. Mizerie. Asta e tot ce vad in jurul meu in momentul de aia zic: vvreau sa  scot tot ce nu folosesc din viata, si mai ales din ganduri.

Asa ca mi-am inhatat 2 cutii, un scaun, niste carpe si …planul de bataie:

Si imi dau seama de ce am abandonat de atatea ori procesul de ‘decluttering’ atat de repede: pt ca e brutal si dureros de a scoate si vedea atatea ascunse prin colturi, aruncate, prafuite, abandonate, neutilizate. Greu de a vedea toate obiectele astea in fata, lucruri fata de care am un atasament sentimental.
Stiu ca e dureros inceputul dar pana la urma merita finalul!!! Si intr-o zi o sa ma apuc si de dulapurile din bucatarie.  Si nu, nu sunt singura in procesul asta.
Cu ce incepem? Ei bine, incepem cu ce e mai usor – sa nu obosim asa de rau 🙂 . Bucataria am decis, ramane la urma 🙂

Cum explic prietenilor/familiei sa nu ne mai cumpere lucruri inutile???

Am decis cu ceva timp in urma sa traiesc mai ‘simplist’ – fara aspirator, fara microunde, fara 100 de cosmetice si 200 rochii etc. Ce fac insa cu rudele ce continua sa ne ia lucruri nedorite – in conditiile in care nu am nici spatiu sa le depozitez? si mai ales ca nici nu stiu sa refuz …. pentru ca vine drept cadou.  Pentru multe persoane sa refuz un cadou este insulta, si desi spun ca nu dorim cadouri  – in continuare primesc lucruri …
Astazi, ce fac, e sa le donez la centrele de colectare, dar nu mi se pare un proces normal – in continuare am impresia ca primim cadouri de rasfatz/cumparat atentia noastra dar … nu mai vreau prostioaaareee in casa 🙂 .

Am incercat sa le vorbesc despre minimalism si cat de important este sa oferim sentimente. Si ca sa am un lucru nu ma face sa mai simt mai bine.  Din pacate in zilele noastre a devenit ceva obisnuit de a cantari dragostea si afectiunea cu lucruri si cadouri.  

Limita intre a lua cadourile din politete si refuzat lucrurile este delicata.  De obicei le explic ca incerc sa imi simplific viata si lucrurile din casa mea… In plus, incerc sa nu dau cadouri,  pt a nu starni ciclul: cadou dat- cadou primit  gesturi ce apar din obligatie; in plus daca cineva imi da in cadou nu inseamna ca trebuie sa ii dau alt cadou.

O solutie pentru mine este… freecycle.org (site de donat lucruri) – in speranta ca sunt persoane care au nevoie cu adevarat de ele.

Si atunci, ce cadouri putem face/ e ok de primit?
-intreb ce au nevoie
-gatesc ceva( o prajitura/inghetata) sau vin cu un ghivecel cu plante aromatice etc
-consumabile: cafea, vin, ciocolate, gel de dus cu arome,  etc.
-card de cumparaturi, bilete la cinema/ teatru/ parcuri/ restaurante /concerte etc etc.
-cu prietenii apropiati, in loc de cadouri, o idee faina e de iesit la restaurant la o aniversare, si fiecare isi plateste consumatia. Practic oferim cadou timp petrecut impreuna :). Pana la urma, amintirile clipelor petrecute impreuna sunt mai lungi decat un lucru depozitat prin casa
-daca bunicii/rudele vor sa ofere ceva cadouri la copii, se pot spune saofere experiente: un curs de gatit/pictura/muzica/dans – ceva ce sa ii placa si copilului

Cate lucruri avem stocate in casa?

Asta e din gama – ce invat de la persoanele de langa mine.

Am avut o discutie cu o persoana mai in varsta. Nu cu mult, 10 ani in plus fata de mine 🙂 – si am ramas cu un sfat frumos: nu stoca lucruri INUTILE si tot ce nu e folosit timp de 1 an – donat/vandut. Apoi mi-a explicat ca i-a murit bunica si a trebuit sa ia la mana tot ce adunase batrana in casa aia mare, sa arunce 80%, sa dea la vanzare restul, si sa curete locuri unde nu s-a curatat timp de zeci de ani, fiind blocate evident, de lucruri. A spus ca asa si-a petrecut un concediu – 2 saptamani din viata ei 12 ore pe zi – si asta inainte de a putea chema zugravii sa renoveze casa…
Si peste cativa ani a facut acelasi lucru in casa mamei ei, dupa inmormantare. Mama ei traia intr-o casa mai mica dar avea aceeasi ‘boala’ – de strans lucruri: ziare/reviste/seturi desperechiate de cescute de cafea si pahare/haine si bibelouri si mileuri si mobila si molii si gandaci etc. Stiti voi. De data asta, ‘mostenitoarea’ nu a mai sortat ci aruncat direct circa 200 de saci impreuna cu o firma de curatenie – si tot i-a luat cateva zile.
Mi-a promis ca nu o sa faca asta copiilor, cand se muta copiii de acasa isi va vinde apart. si se va muta intr-o garsoniera mica si isi va tine minimum de lucruri.

Apoi mi-au cazut ochii pe articolul asta american: http://www.becomingminimalist.com/clutter-stats/ si mi-am dat seama ca, desi sunt in continuu proces de ‘simplificare’, inca pastrez o gramada de lucruri INUTILE.

Si stat aseara si numarat (mintal) in loc de oi aprox. cate lucruri am in casa:
-minim 100 item-uri in baie!!! – folosesc saptamanal maxim 10
-aprox. 150-200 item-uri in dormitor – datorita sifonierului – folosim cam 20-30 pe saptamana
-la copil in camera cam 100 – foloseste destul de multe 🙂
-living – 500-1000 – dar am carti care nu au fost atinse de ani de zile….iar din jucariile copilului – sute de jucarii, maaaxim se joaca cu 10 pe zi…
-de bucataria mea sa nu va luati :)))))))

Si o sa citez cateva statistici americane:
– o femeie cheltuie intr-un an mai multi bani pe pantofi si haine decat pe educatie, desi pe ambele componente ale vietii le foloseste zilnic
– in ultimii 50 ani suprafata locuita a crescut de 3 ori – la fel si timpul si banii petrecuti cu achizitionat si aranjat si intretinut a crescut echivalent
– sunt case unde sunt mai multe televizoare decat locatari
– sunt case unde sunt mai multe aparate electrocasnice ce functioneaza in acelasi timp desi nu sunt necesare
-25% din case cu garaje pentru 2 masini isi tin masinile afara
-in 1930, in medie, o femeie americanca avea 9 outfit-uri. Astazi in medie sunt 30 🙂
– sunt aprox. 300 mii de item-uri intr-o casa americana  (desi, daca numar elasticele impletite/despletite din cutiile copilului ies si eu cifra aia )

Ce alimente aruncam la cosul de gunoi din bucatarie?

In ultimii ani, preocupata de ecologie dar si de finante am incercat sa reduc pierderile si gunoiul. Am remarcat ca sunt un simplu european – cam 20% din alimente ajungeau la gunoi pt ca… planuiam gresit cumparaturile si consumul.  Si da, cu planning, astazi arunc maxim 1-2 fructe care s-au stricat sau un rest de salata- si deseori astea pleaca la compost.

Un alt lucru care il aruncam si nici nu m-am gandit la el este apa in care gateam legumele. Astazi ea devine baza la supa sau de fiert paste/naut/linte – mancarea viitoare fiind mult mai gustoasa. O mare parte din vitamine se pierd prin fierbere, dar mai raman si minerale in apa, minerale valoroase.
De asemenea, apa de la legume poate fi folosita la gradinarit (asta fac cu apa in care am fiert urzicile/spanacul/cartofii in coaja/apa de la fiert ouale/orez etc) – si florile din ghivece vor aprecia un bonus de minerale si vitamine. Atentie insa sa nu fie apa cu sare sau bicarbonat, acestea sunt… ierbicid.

Nu mai arunc nici oasele. Da, pot fi refierte si devin o piftie/baza de supa f. buna. Oasele de la friptura, oasele de la supa etc. le adun in frigider, adaug si un picior de porc/coada/ ceva os cu cartilagii, adaug apa sa le acopere si pun capac si le pun la foc mic, la fiert pt 3-4 ore (minimum). In final am o supa de oase numai buna de utilizat in bucatarie.

Nu mai arunc betele de la legume. Eu adun tijele de la patrunjel/marar/macris/spanac/leustean/menta/rozmarin etc, le leg, si bag  pentru o perioada in oala in care fierb mancarea. Daca nu am la ce sa le folosesc pe loc, le congelez/pun in frigider intr-o punguta si adaug la urmatorul gatit.

Cati bani se economisesc asa? Francezii au estimat ca peste 1000 euro pe o familie pe an. Ridic din umeri – acum 4 ani aveam buget de 3 ori mai mare pt mancare, nu e imposibil de atins cifra uriasa de la francezi.

Si cu ceilalti din jur ce facem?

Elena s-a plans acum mai multe zile ca… e greu sa convinga familia de importanta schimbarii in viata lor (spre simplitate).
 Prima reactie a fost o gluma de-a mea mai veche: daca decid singura sa vand masinile, televizoarele, dulapurile, laptopurile si tabletele din casa, atunci sa fac bine sa nu vand canapeaua ca sa am unde dormi la noapte :))))))))

 Apoi am inceput sa vizualez pasii din viata mea, cu care am reusit sa ‘implic’ si copilulul pe calea simplitatii.

 1. sa fiu un bun exemplu. Chiar unu ‘laudaros’ . Am mai putine haine asa ca sunt prima care ma imbrac in casa – fara discutii/dileme/scarpinat in cap maimutzeste si intrebarea: “Daaarrr eu cu she ma imbrac azi? A?”
2. Implicat copil: sortam/decide ea ce pastreaza in camera ei, ce doneaza, cui doneaza, ce e prea stricat, ce nu ii place si vindem si ce si-ar mai dori. La inceputuri i-am oferit sansa de a achizitiona o jucarie noua/si gasi spatiu de expus pt o jucarie noua/care statea dosita in dulap
3. incurajat copilul sa fie darnic. Da, stiu, pana la o anumita varsta copiii sunt egocentristi si narcisisti. Educatia e cea care ii modeleaza -ei invata de la parinti conceptul de a darui celor care nu au, contactul cu oameni in nevoie ii  modeleaza si maturizeaza si ajuta sa constientizeze ca viata poate avea si urcusuri si coborasuri.
4. redus consumerismul si contactul copilului cu asta. Mai precis: no media/no tv/no pubs; implicat la lista de meniu si de cumparaturi.
Mi-am dat seama cat de multa influenta are  tv-ul dupa o vizita la socri (au 3 tv-uri in 3 camere,si 2 mergeau continuu) si dupa 2 zile, ma intreaba copilul: mami, putem avea aia???
Discutat importanta/achizitia fiecarui lucru: spatiu de stocare, mod de transport, cost, cumparam 1 mare sau 2 mici etc.
5. Invatat copilul sa aprecieze ce are. Stiu, e greu – am venit in contact cu oameni si case ce aveau realmente DULAPURI pline de jucarii aruncate claie peste gramada/stocate etajat. Cea mai frumoasa explicatie am vazut-o la o veche prietena(ti pup Danuta – https://danieladiaconescu.wordpress.com/), unde fetele au venit de la gradi/scoala cu: “mami, de ce nu avem si noi tv in camera”. Mami le-a intrebat: si cand te uiti la tv? dupa ce venim de la scoala/gradi unde mergem?: in parc. Dupa parc?: acasa si mancam. Dupa ? teme si desenat si jucat cu vecinele. Deci unde punem tv-ul?
6. Invatat  sa aprecieze experienta/momentul si nu lucrul.
Aici depinde de imaginatia fiecaruia sa creeze activitati: gradinarim/gatim/facem curat/plimbari impreuna.
7. implicat vecinele. Povestit ce fac, si intrebat la schimbari de sezon daca au haine inca purtabile de donat la cazurile umanitare, pt ca tocmai pregatesc niste colete. Reactiile romanesti sunt lente, dar si cand vin….am sortat vreo 3 4 ore 🙂

De educat si format o familie echilibrata intr-o societate consumerista nu e usor. Totul se face treptat, si adaptat nevoilor si situatiei de moment. Nu uitati, copiii fac ce vad. De noi depinde sa schimbam si influentam in bine, in primul rand modelandu-ne pe noi dupa asteptari.

Cum imi structurez ziua?

Dupa o discutie cu Iulia si IuliaBe  pe economisim.info , am decis sa scriu  si sa imi exemplific traseul unei structuri.
Am aceeasi intrebare de colegi si prieteni: cum imi structurez ziua ca femeie cu job full time, copil cu  teme + joaca, cursuri online, fiind singura menajera si singura la cratita din casa, pasionata de mini-gradina , hand made, citit, chat cu fetele 🙂

Intradevar, in ultimii ani muncesc mai mult si asta nu inseamna ca am mai multe lucruri terminate ci mai multe neterminate- asa ca marea mea evolutie interioara a fost sa accept ca nu pot sa mi le fac pe toate si perfect asa cum le vizualizez in capul eu.
Asa ca… nu stiu altii cum sunt dat eu am nevoie de planificat, si asta   si pt treburile casnice, si pt ce fac la job.

Sunt curioasa daca regulile mele se potrivesc oricarui tip de job/viata/om/tara, asa ca o sa va rog sa imi raspundeti.

Pasi urmariti sunt:
1. accept ca nu pot sa le fac pe toate, nu pot sa le fac perfect (brrr, stiu, e greu sa accept ca nu sunt perfecta)
2. imi scriu o lista si o tin la vedere (sunt maestra in a pierde listele, dar acum imi dau seama si ca o lista pierduta ma ajuta ca mi-am reevaluat gandurile..)
3. prima data fac ce este urgent(semnat un contract etc) sau ce este blocant pentru alte taskuri
4. fac mai intai task-urile cu impactul cel mai mare
5. tin lista aproape sa ma ajute in a ma concentra, si a nu pierde timpul – a privire pe ea ma ajuta sa stiu ce urmeaza.
6. urmaresc tehnica pomodori(la fiecare 30min o pauza desi unii zic ca e suficient la 1 ora si jumatate) – asa ca imi programez si pauzele
7. alternez taskurile – cele care nu imi plac cu cele care imi plac
8. cand fac ceva care nu imi place procesul, ma gandesc la beneficiile rezultatului (nu imi place sa spal geamuri dar imi plac geamuri curate)
9. eficientizez drumurile si cumparaturile, reduc timpul petrecut in supermarketuri si mai ales reduc timpul piiieerdut aiurea 🙂
10. cand sunt obosita/ in stare de leneveala imi fac taskurile usoare, nu cele enervante. Sau ar trebui sa ma iau de alea enervante ca ele sigur ma trezesc mai ceva ca o cafeluta 🙂
11. una pe rand. Cand ma concentrez pe 10 chestii, le fac varza. Deci cate una.
12. ies afara. Da, si pe ploaie 5 min afara(un drum la posta) sau doar de stat in soare si facut cateva exercitii de streching/sau ras cu colegii fac mai bine decat o pauza pe facebook/citit mail etc.
13. (ToDo – nu il respect, dar fac eforturi sa imi intre in rutine) dupa ce termin un task,as vrea sa imi iau cateva min sa il analizez si sa ma laud singura. Nu reusesc mereu sa imi iau aceste minute, dar de cateva ori mi-am dat seama astfel ca ar mai avea nevoie de putin efort sa iasa perfect.