Ce plante de interior sunt recomandate?

Ca aerul in oras e poluat o stim. Ce neglijeaza multi e ca in apartamente e de de 2-5 ori mai poluat, o data de faptul ca noi consumam oxigen si producem CO2 iuri dar si de multitudinea de produse chimice de menaj, plasticele din casa inclusiv din haine, produsele din constructii, vopselurile mobilei folosite etc etc.
Am tot scris ca cel mai eficient e sa folosim mai putin poluanti: igiena casei o fac cu apa, fara parfumuri, fara obiecte de decorat care sa mentina praful, aerisit temeinic. Si totusi iarna nu ne iese la fel de bine aerisitul ca vara, asa ca m-am uitat ce plante sa iau de apartament, mie si prietenelor cadou:

Bambusul. O planta usor de intretinut, cu multe frunze si care cresc marir epede. Acum sunt o gramada de variante care nici nu au nevoie de pamant si se descurca in vaza cu apa dar eu recomand palmierul bambus. De udat se uda la cateva zile.
Ficus . Poate cea mai intalnita planta decorativa din casele romanesti, indura diferente de temperatura, daca e umbra si nu are soare direct, daca e udata mai rar, daca e jumulita de pisica sau copii, etc. Variantele sunt atat de diverse incat sigur veti gasi una sa va placa. Ca si palmierul de bambus creste mare si cu frunze multe va produce suficient oxigen.
Dracaena. O alta planta doar cu frunze, care nu are nevoie de descriere pentru ca o vedem des intalnita in casele romanesti.
Gerberele sunt mai pretentioase ca au nevoie si de soare, dar va rasplatesc din plin cu flori.  Se pare ca frunzele cu peri colecteaza multe din impuritatile din aerul casei.
Iedera. Asta se poate tine si pe balcon si creste deasa si mare si poate aduce o zona umbroasa in balcoanele deschise, dar si in interior. Se inmulteste usor din ramuri, si pentru cine nu vrea sa dea banii pe ea poate rupe niste ramuri de iedera din padure si sa o puna la inradacinat in apa, sau sa aduca cu tot cu radacini direct.
Aloe vera. Eu am primit-o cadou de la o vecina ce se muta. O ud rar, vecina a si scris pe ghiveci sa nu fac exces de zel, iar frunzele se pot folosi si in cosmetica/alimentatie.

Nu va fie frica de ele. Mitul sa nu tinem plante in dormitor ca ne mananca oxigenul noaptea si murim asfixiati a fost redus din 1900 din spitalele din Franta (problema era la flori, gen crini, cu miros puternic si cu mult polen si la alergici asta e agravant) – de fapt plantele cu frunze consuma f. putin oxigen noaptea pt ca activitatea lor este redusa la minim, mai mult CO2 produce colegu’ de pat. Profitati de plante si produceti si niste oxigen, avem nevoie.

Sigur mai sunt si alte plante. Nu uitati ca puteti sa le faceti cadou.  Voi de care stiti ca reduc poluarea si produc oxigen?

Factura de energie sub lupa, iar.

Periodic examinez consumul de curent. O data la 1-2 ani revad daca avem alt consum, daca este alt pachet de plata disponibil (si schimb daca pot plati 5-10% , luna de luna).
Ma uit si la consumatori in casa.
Cat stateam in chirie faceam asta mai des (schimbarile impacteaza energia), acum ca proprietari mai rar.
De ce am nevoie de asta? Pt ca viata ne e dinamica si consumul organic, se schimba in sensul de expandare, nu sunt eu minimalista din subconstient ci prin alegere rationala. Asa ca 15-30min de analiza  a casei, o data pe an sau cand imi aduc aminte, ar putea duce la o reducere a facturii de 5-10% luna de luna – un efort de 15-30min o data dar recomensat lunar (un fel de venit pasiv, da? 😀 ). Mai adaug ca eu am si incalzirea electrica si plita electrica si cuptorul electric, asadar motivatia (factura) e mai mare :).

Si mi-au cazut ochii pe infograph-ul asta. Si lucrurile dintr-o data s-au clarificat pt mine, o lenesa, pentru ca mi-a luminat prioritatile!! atentie la cei mai mari 4-5 consumatori face mai mult decat atentie la toti ceilalti consumatori mici.
Astfel, o  schimbare a fost acum 2 ani cand mi-am luat un slow cooker – consuma de cateva ori mai putin decat cuptorul (eu gatesc 1 data pe saptamana asa), raman prajiturile la cuptor.
O alta  imbunatatire a fost cand am inteles ca unele aparate electrocasnice consuma in standby, asa ca, atunci cand plecam in vacanta (si 2018 a fost cu 7 sapt. in deplasare) , sa inchidem tot tabloul de electricitate (mai putin frigiderul).
A 3a imbunatatire am facut-o pornind de la poza: am schimbat becurile, trecui (inca trec, nu e terminat schimbarea) de la becuri pe halogen la becuri pe led. Cum nu am avut buget sa schimb cele 18 din casa dintr-un shut si nici nu m-am obosit sa imi fac buget, mi-am facut un plan amuzant: am un magazinas in piatza cu becuri cu led si cumpar unu pe saptamana, si le-am schimbat mai intai in locurile unde lustra sta cel mai mult aprinsa (deasupra masinii de cusut/biroului) si abia la final in locurile unde deschidem doar 10-20min pe zi. Repet, nu am facut schimbarea de dragul schimbarii, ci cum se ard periodic am ales sa nu mai cumpar becuri pe halogen ci pe led. Pana aici pot zice ca nu mi s-a ars niciun bec pe led dar mai vorbim noi 🙂 .
Apoi nu mai calc decat daca nu arde. De ani de zile imi iau haine care merg purtate sifonate, iar cele sifonabile le spal si apoi usuc pe umerashe pt usurare calcat. Recomand youtube pt a invata calcatul mai repede, nu de alta dar salvez si timp si nervi si electricitate (o lenesa, v-am mai zis, dar de ani de zile am ajuns sa calc o camesa barbateasca in 4-5 min si zau ca imi pare rau ca nu am descoperit youtube-ul in 1995).
Spal rufe mai organizat. Ultima data cand am mai ajuns sa spal de urgenta o fost ca o venit copilul cazut in balta de la scoala 😀 in singura geaca groasa – spalat si uscator. Azi spal numai in weekend – astfel nu mai spal jumatati de masina pe fuga. Am suficiente prosoape/sosete etc. sa ajunga din weekend in weekend (dar vai,daca nu spal duminica, nu mai am altele luni:D ).
Frigiderul nou (nou din 2012) tin minte ca a costat putin mai scump dar e clasa energetica A+, si nu doar am verificat litera sa fie A ci si consumul de energie (de ex. erau frigidere A+ cu 299kw/an la o firma, si la alta tot A+ cu 360kw/an – nu e mare diferenta dar e un criteriu mai realist, da?)  si nu luat un A+++ cu 100-200 euro in plus pt ca diferenta era f. mica la consum energie.
Ne-am obisnuit de multi ani sa dormim la 18-19 gr. E iarna, folosim si o bluza de trening in casa  (eu, ca sot si copila nu au nevoie) dar daca doctorul a zis ca e mai sanatos, il ascultam.
Si nu il ultimul timp, iarna (cand avem consumul cel mai mare de incalzire si luminat si gatit) noi plecam in o vacanta sa importam vitamina D.

Vedeti, fara sa fac atentie sa inchid becuri  compulsiv-obsesiv /feon/taiat coada la pisica sau la alte chestii marunte si dese, doar cateva gesturi (pe care le-am decis eu fara sa toc la cap membrii familiei, fara sa le explic si sa rog sa schimbe comportamente, care, by the way, eu sunt aia ce nu inchid becurile cand ies dintr-o incapere, si sunt apostrofata de copila) dar in total am subtiat factura mea. Ca doar femeia  din mine face ce vrea in casa ;).

Vacanta fara gunoaie dupa noi

Vine vacanta, cu cortul prin Franta. Suntem pe ultima suta de metri inainte de vacanta, Chamonix, venim!. Cort cumparat la solduri? checked. Saci de dormit verificati? checked. Liste in ordine? checked. Dar cum stau cu bagajele gunoioase?

Aici o sa scriu cateva lucruri invatate in experienta si de la altii

Well, va copii o bucata din liste, cea legata de sursa de gunoi:

Baie
-medicamentele de astm si alergii (de verificat cu o sapt. inainte ca sunt expirate, check the doctor),  sudocrem pt cicatrizat bube si leucoplaste avem
-cate un sac de panza pt rufe murdare
-sapunul in saculet (multumesc Elena) si o manusha de toaleta
-2 prosoape de baie mari, 2 mici
-sfoara cu motocei si carligele
-absorbante refolosibile
-hartie igiena

Mancare si bucatarie:
-sare in borcan mic. Dar mic, de maxim 100gr.
-ulei in borcan mic. Dar mic.
-borcan de miere, cereale ovaz
-ce mai e in frigider.
-sticle mici pt apa, refolosibile, le reumplem
Pun tot in:
-Lazile frigorifice si pastilele de inghetzat. Sa scriu numele pe pastile. Lazi + pastile in camara.
-3 castroane de inox. 3 farfurii si 3 cani emailate, 3 tacamuri, 1 cutit, briceagul
-burete de vase si detergent
-prosop de vase si 3 servete de masa refolosibile
-3-4 saculeti de cumparaturi vrac, sandwitch bags pt de luat mancare cu noi
-saci de gunoi

 

Dar mai ales la ce consumam. Noi vom urmari pietzele locale si cumpara direct de la producator in sacii nostri, chiar manca mancare gatita fix in piata pentru ca stiu ca vor fi patiseri cu tarte sarate sau dulci, cate un pui la rotisor  si multe fructe si legume.

Hartia igienica nu o vom putea inlocui dar vom profita sa cumparam ceva eco.

 

Voi v-ati gandit la ce poluare ramane in urma voastra in natura, in concedii? Macar in concedii sa fim mai putin poluanti…

Factura de incalzire iarna tinuta sub control

In jurul meu aud multe persoane plangandu-se de intretinere iarna. Si e normal: cum scade temp. sub 10 grade afara, incalzirea e necesara si costa. De obicei vine cu 1-2 luni mai tarziu factura, mai pica fix in perioada sarbatorilor… Si lunile de iarna sunt 3 lungi si grele (decembrie, ianuarie, februarie), iar daca esti in nordul tarii sau mai la munte, chiar 5-6.

Eu de 3 ani mi-am usurat factura de incalzire pt ca pe langa masurile deja cunoscute am apelat la 2 abordari:
– platesc in plus in timpul anului( am incalzire electrica asa ca platesc dublu cat normal, stiind ca cele 3 luni de iarna consum mult mai mult
– plec in concediu in perioada rece. Anul asta 2 saptamani, anul trecut 16 zile. Cand am plecat am inchis toata electricitatea din casa din tablou, lasand doar frigiderul (am verificat asta inainte: eu la tablou inchideam siguranta dupa siguranta si cineva era cu usa de frigider deschisa). In plus, stiind ca nu umbla nimeni la frigider (si e gol, doar ce e congelat) l-am pus pe nivelul minim. Am gasit 15 gr in casa cand ne-am intors :).

In rest, tips& tricks clasice:
1. cumpar electrice economice (compar nu doar Clasa de energie ci si cat consuma efectiv)
2. incerc sa nu las consumatori in priza(si ledurile consuma).
3. Un triplu cu intrerupator e minunat pt pus incarcatoare si laptop acolo. Plec – inchid butonul
4. Daca e alternativa, nu folosesc electricele. De ex. am haine ce nu se calca, feon f. rar, nu am prajitor de paine, nu am cuptor cu microunde etc
5. gatesc 3 in 1, ca samponul 🙂 – gatitul inteligent duce la un consum redus de electricitate (am cuptor si plita electrica). Adica pot coace 2 feluri concomitent, fierb o data rosiile si o parte va fi sos de rosii pt restul sapt. si restul supa de rosii, fierb o data o punga de naut si congelez excesul pt sapt urmatoare, fierb o data supa de oase si am portii pt toata luna etc.

Scopul e atins usor: factura mica, poluare mai mica.

Cum folosesc bicarbonatului de sodiu

Asta e momentul de lectie de chimie (mi-am luat un mic cuptor mana a2a  si prajiturim) pe care o voi adapta pentru fiica mea – chimia si fizica predate cu exemple  din lumea inconjuratoare devine simpla si usoara, altfel e un calvar. Ne-am mai jucat noi cu bicarbonat si otet/lamaie, dar acum e interesata de bucatarit si clatite asa ca o sa o combin chimia si bucatareala ca o joaca.

Ca o prezentare generala, noi folosim bicarbonatul de sodiu sau praful de copt. Care e diferenta intre bicarbonatul de sodiu si praful de copt? ambele contin acelasi element activ chimic: NaHCO3, solubil in apa, punct de topire…60gr (sau cam asa suna manualul de chimie din clasa a 7a pe vremea mea). Praful de copt are bicarbonat si in plus ceva amidon +acid praf.
Ce se intampla cu bicarbonatul de sodiu?  Ca orice baza (de fapt nici macar nu e baza, dar se comporta ca o baza) in prezenta unui acid (acizi = lamaie, iaurt, etc) dar si a a apei si temperaturii se descompune in …carbonat de sodiu (Na2HCo3 – nu stiu ce e cu el), CO2 si H2O. CO2 face bule ce duc la cresterea aluatului. Simplu, da? Clasa a 7a!
Ei bine, pe noi ne intereseaza acel CO2 – gazul degajat, ce face prajiturica…pufoasa si aerata prin micile goluri de aer pt ca gazul degajat si dilatat de caldura prin prajitura ce contine faina si oua bine amestecate si formeaza o retea de gluten/proteine/grasimi si atunci cand aerul se dilata …iata de ce prajitura creste. Un efect asemanator il are si aerul incroportat in albusurile batute ca pt bezea  sau la galbenusurile bine frecate (proces de frecare incorporeaza aer in reteaua albusului si leaga structura proteica): aerul prin dilatarea la caldura cuptorului va crea acele mici bule ce fac pufosenia dorita.

Mici trucuri de gospodina: daca in reteta scrie bicarbonat si eu am praf de copt, pun mai mult ca de fapt cam 1/3 din el este bicarbonat ( substanta activa) – asa ca eu raman la folosit bicarbonat(il am in casa). Nici nu e cazul de pus prea mult pt ca uneori da un gust metalic/chimic prajiturii. Dar deseori ma multumesc sa bat ouale bine.

Ca o remarca, in ambele cazuri combinatul bicarbonatului cu zeama de lamaie inainte de pus in prajitura inseamna reactie chimica inainte de bagat in cuptor si incepe degajarea de CO2. E un test bun pt calitatea prafului de copt (da, poate sa fie prea vechi ca a stat la cald/aburi si s-a activat lent in pliculet)  dar nu e necesar de facut in prajitura.

Probabil apare si confuzia din trecut cand se folosea si  bicarbonatul de amoniu = amoniac – cu un miros specific pt care nu o sa il aduc in casa. Pour les connaisseurs: si pipi are amoniac 😀 doar mai diluat.

Exista în bucataria româneasca un mit conform caruia praful de copt trebuie stins în momentul adaugarii în reteta, cu otet sau zeama de lamâae. De fapt, asa cum rezulta din descrierea si demonstratia de mai sus, activarea prematura a prafului de copt va reduce si efectul dorit în timpul coacerii. Ei bine, daca stingem atunci stins ramane, gazul e degajat inainte de punctul de coacere si …efectul de crestere e diminuat. Daca totusi prajitura creste, atunci e semn ca… da, nu era nevoie de asa mult praf de copt. Asadar, uite ca e momentul si sa stingem mitul.

Din considerentele de mai sus eu prefer sa bat albusurile ca de bezea – prajitura imi creste suficient. Asadar, traim bine si fara consum de bicarbonat. Daca totusi nu sunt multumita cum arata (feeling de femeie), adaug putin bicarbonat incorporat in faina inainte de al adauga  in amestec.

In menaj, bicarbonatul poate fi folosit cu usurinta ca  abraziv. Turnat si otet peste va incepe sa “fiarba” si prin asta indeparteaza/sparge din calcarul depus. Face minuni aceasta combinatie? Practica imi spune ca nu!!!  dar e mai ieftin si netoxic decat orice substanta de supermarket si efectul similar. Si nici nu polueaza,  bicarbonatul fiind un minereu ce se gaseste in natura, si se descompune/recompune.
Pentru cine suporta mirosul, in menaj se poate folosit si amoniacul. E mai ieftin si disponibil in pungi/cantitati mai mari. Pentru intretinere instalatii, mi-a fost recomandat sa torn o data pe luna in chiuvete/tevi, asa ca eu cumpar o cutie de juma de kil pe luna, torn prin toate gaurile, torn otet prin toate gaurile, las sa bolboroseasca si apoi torn apa (cand imi aduc aminte). Lichidul va intra si printre resturile organice, dar si prin porii depunerilor calcaroase, iar prin bolborosire va inmuia/crapa/ sparge/elimina o parte din depunerile de piatra din tevi, fara frecat, si mai ales fara poluat.

Lectia de chimie in bucatarie a luat sfarsit 🙂 . Sper ca v-am convins sa economisiti si  nu mai cumparati nici praf de copt la pliculete ce ajung aruncate, nici risipi otet si lamaie pt stins ce nu se stinge 🙂 .
Mai multe utilizari ale bicarbonatului si otetului in gospodarie sunt aici https://www.youtube.com/watch?v=rM86Y810fTA

Cata mancare consumam saptamanal

Ce si cat consuma familia saptamanal?

Ideea mi-a venit dupa ce citii articolul din time.com cu poze cu mancarea pe o luna a unor familii de peste tot din lume. Ma uit la poze si la haine/decorul din casa si remarc ca sunt poze de acum 20-30 ani (tv-uri, haine, coafuri, mustati din anii 1980). Lumea s-a schimbat, in bine zic eu.

Asa ca am facut si eu poze cu ce am cumparat pe saptamana asta:

2 3

Tot la cumparaturi  intra si: 11 pungi de plastic …

4

Padurile romanesti au nevoie de un vot

Unele paduri romanesti au nevoie sa nu fie atinse de om. Pentru asta in ultimii 50 ani s-au desemnat zeci de rezervatii naturale (unde ne putem plimba dar nu taia), parcuri nationale (aici se taie dar putin), dar si rezervatii stiintifice (unde nu doar toporul e interzis, ci si pasul omului, intrarea facandu-se doar cu organizator, fiind cu scop de cercetare).

Acum padurea Semenicului are nevoie de un vot: votul vostru https://www.agentgreen.ro/stop-taieri-cosava/ sa fie inclusa in patrimoniu Unesco ca padure seculara.  Am fost in Muntii Semenicului ( nu in padurea Cosava ci in Cheile Carasului) si recomand la toata lumea: sunt rupte din alta lume.

Mizeria din urma noastra

Despre mizeria ce o lasam in urma noastra a scris atat de bine Viorel Ilisoi. Va invit sa il cititi – ca un rezumat, el explica unde se duce apa reziduala din Bucuresti si cum functioneaza statia de epurare: doar jumatate din apa reziduala a orasului este filtrata regulamentar, cealalta jumatate se duce pe Dambovita la vale, pe Arges la vale, si mai departe pe Dunare la vale.  Si cand ma gandesc ca la vale inseamna orase ce beau apa din Dunare (cu statie de epurare, dar…), mai la vale e Delta (poluata), si atatea crescatorii de peste ce apoi e vindut in Bucuresti.

Pana cand se va construi si partea a 2a necesara a statiei de epurare, eu pot schimba ceva in viata mea de bucurestean. Si o pot schimba acum: sa injumatatesc apa aruncata la canal.
Poate suna grandios si a slogan si pt partidul comunist roman, dar …. cum mare parte din apa de retea se pierde:
-pot sa repar corect toate tevile si robinetii din casa
-pot insista la administrator sa repare cat mai repede orice mica fisura/picatura din bloc
-pot verifica si semnala aceste probleme la reteaua de apa de la munca/dar si din oras.
Si cu asta s-ar reduce la jumatate din apa menajera: apa pierduta.
Apoi acasa/in oras pot reduce cantitatea de deseuri aruncate la canal. Da, cartoane si carpe nu e nevoie sa se duca la toaleta/robinet; nici prezervative si nici betisoare de urechi se pot duce la cosul de gunoi si nu in toaleta, de servetelele umede o stim deja, uleiul uzat se poate recicla, cantitatea de detergenti si creme si sampoane si sapunuri se poate injumatati.
In plus, o parte din apa care o folosim poate fi reciclata. De ex. daca beau doar jumatate din apa din pahar , nu o mai vars in chiuveta ci la flori; la fel apa de la spalat legume, fructe, salate etc. cat si apa de la fiert porumb.
O alta metoda de economie apa este refolosirea apei la 2 pasi de spalare. Adica dupa ce am spalat weekendul trecut balconul cu apa din cada, ramasa de la baia copilului. Apa e cu detergenti si calda asa ca a fost suficient sa arunc cateva ligheane si sa dau cu matura. Pt cine are masina, isi poate spala masina intr-un mod similar. Sau colectat apa de ploaie. etc

Voi mai aveti alte solutii gasite?

https://www.youtube.com/watch?v=KTzlu1Js784

Oda sacosei de panza

Astazi am facut cadou unei prietene niste verdeturi si… o sacosa de panza cusuta de mine, din reciclarea unui material din casa. Stiu ca o va folosi la cumparaturi, stiu ca o va tine in poseta ei si o va folosi la nevoie.
De astazi, mai putine pungi de unica folosinta vor fi pe planeta. Da, majoritatea pungilor sunt folosite doar o data in viata lor.

Orasul altora: orasul chinez


De data asta abordez drama oraselor industrializate chineze. Stiu ca multi ati vazut poze in genul asta:

Documentarul vazut azi (inca nu tot) se numeste Under the Done – un documentar impresionat depsre poluarea in China, investigata de jurnalistta Chai Jing.
China inca este tara comunista: au aceptul sa vorbeasca despre poluare, dar sa nu acuze guvernul: le este interzis!!
Din pacate, discutiile pe tema data sunt deseori  sterse: si unele bloguri/forumuri inchise/sterse.
Discutiile legate acuza sectorul energetic si reprezinta  o parte foarte sensibila. Se pare ca guvernul comunist a decis sacrificiul mediului pentru cresterea economica. Nu mai exista absolut deloc protectie a mediului, iar singura sansa sa scape de smog (ceata poluanta) este o criza puternica economica. 
Dar mai bine vedeti documentarul in chineza si dublat cu franceza

aaa
sau in engleza:

https://www.youtube.com/watch?v=PjHyAl0h4t8